Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


„Je me souviens” - Suveranitatea predată în scolile din Québec

Primul lucru care te nedumireste cînd vezi masinile înmatriculate în Québec este plăcuta pe care scrie : „Je me souviens”. Întrebati fiind despre semnificatia lor, anglofonii strîmbă din nas, considerînd că este o stupiditate francofonă. Cînd întrebi un francofon, sentimentul national care răzbate din cuvintele lor ti se transmite si tie.
Suveranitatea este un cuvînt cu implicatii foarte speciale aici, în Québec. Visul marilor oameni politic ai acestei provincii nu s-a stins. El trăieste în inimile celor care au rămas fideli dorintei de a avea o natiune, cu statut de tară liberă si suverană. Un vis care aminteste de secolele trecute. Un vis care vorbeste despre libertate.
Cartea, intitulată „Parlons de souveraineté ŕ l’école” apărută la editura Les Intouchables si publicată de Conseil de la souveraineté du Québec, a ridicat vii polemici. Ideea existentei unui astfel de ghid pedagogic în scoli este considerată îndoctrinare, vorbindu-se despre o spălare a creierelor elevilor. Dar, dacă este vorba despre spălări de creier, cu tot respectul, predarea acestui manual nu ar fi cu nimic mai gravă decît predarea religiei, de pildă. Orice fel de ideologie, predată unilateral, poate fi percepută ca îndoctrinare. Predarea istoriei religiilor ar fi, evident, cu totul altceva. Suveranitatea, nefiind o ideologie, ci un act politic, este istorie. Suveranitatea nu obligă la alegerea unei căi de gîndire spirituală, ci este alegerea statutului unei natiuni. Asa cum unii se opun monarhiilor, asa cum tările africane s-au răsculat împotriva statutului de colonie, asa cum lupta pentru eliberate natională se duce, în continuare, pe întreg globul.
Separatismul este o miscare socială care aspiră la autonomia de sub dominatia unei institutii politice sau unui regim politic. Pe continentul nord american, unde cele două mari tări (Canada si Statele Unite) nu au dus războaie pentru o identitate natională, separatismul politic este greu de înteles si acceptat cînd este vorba despre Québec. Separatistii de peste tot sunt, de regulă, prezentati drept grupări care doresc destabilizarea unei tări, trădători, teroristi etc. În lupta lor, separatistii pot folosi metode politice, pasnice sau metode unanim blamate, cele teroriste. ETA, IRA, miscările siite din India anilor ‘80 sunt cunoscute publicului larg pentru actele violente care le-au creat reputatia.
Coloniile au dorit separarea de statele ancoră, iar acest lucru a dus la actiuni care, în multe cazuri, au durat mai multi ani.
În Europa, bascii din Franta si Spania luptă pentru independentă. La fel si irlandezii. Italienii din nord doresc separarea de restul tării, proclamînd Padania liberă. Bavaria din Germania, Corsica, Jura în Elvetia, Scotia vor separarea.
Pe continentul nord american, statul Texas continuă să aibă sustinători ai Republicii Texas, poveste care datează de prin 1836. California, Alaska, Hawaii si Puerto Rico au acelasi tel..
Dacă Taiwanul este recunoscut ca stat independent de Papă si de alte 24 membre ale ONU, China nu acceptă nici un fel de compromis cînd vine vorba despre separarea insulei de China mamă.
Nici Europa, nici Asia, nici Africa, nici continentul american nu sunt libere de astfel de miscări. Unele mai cunoscute, altele mai putin, ele există: în Australia de Vest au avut loc două referendumuri cu privire la separarea de restul tării, brazilienii vor separarea sudului, iar Kasmir în India duce lupte grele pentru eliberare.
În primul secol al Confederatiei canadiene, un mic grup de anglofoni din Montréal au dominat provincia atît politic, cît si economic. Ambitiile separatiste au fost alimentate de pozitia de rang inferior pe care l-au avut vorbitorii de franceza din provincie. Marginalizati, francofonii îsi amintesc.
În anii ’60-70 au apărut primele grupuri de separatisti din Québec.







Madi Lussier    5/8/2006


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian