Basarabia, reduta Europei
Fiindcă pe 27 martie 2006 sunt 88 de ani de când Sfatul Tării a declansat procesul Marii Uniri se iscă si întrebarea: exista nationalism românesc în Basarabia? Desigur. Si încă foarte mult. De ce? Fiindcă există si mai mult rasism rusesc amestecat si cu internationalism comunist. Si încă si mai mult mesianism ortodox rusesc. Vladimir Voronin spunea zilele acestea că nu va admite rusofobie in RM. Si foarte bine va face... Dar românofobie (Voronin însusi a denumit, si de multe ori, tricolorul „steag fascist”, poporul român „popor de tigani”, iar România „stat imperialist”)? Dar rasism? Dar apartheid? Dar mesianism?
Cum se manifestă nationalismul românesc din Basarabia? Prin cultură. Cum se manifestă rasismul rusesc (mai ales cel comunist) în Basarabia? Prin ură. Cum se manifestă apartheidul în Basarabia? Prin umilirea economică, sanitară, educatională a băstinasilor de etnie română, care locuiesc majoritar în zona rurală. El se mai manifestă, după 27 august 1991, si prin faptul că nenumărate fundatii rusesti deschid locuri de muncă bine plătite numai pentru rusofoni („rabota dlea ruskoiazâcinih”), dar mai ales prin intoxicarea informatională. La Chisinău se editează zilnic principalele ziare rusesti de la Moscova cu pagini locale, apar si o multime de ziare si reviste locale rusesti, iar posturile de radio „Russkoie radio”, „Radio Sanson”, „Avto radio”, „Hit FM”, „Retro FM”, „Serebreannii dojdi”, „Radio na semi holmah” si multe altele nu au nici un fel de concurentă în Basarabia din cauza frecventelor bune, a dotării tehnice exceptionale si a salariilor mari pe care le primesc jurnalistii. Chiar să vrei să scapi de televiziunile ruse, multe cu studiouri chisinăune (în care îsi monteză reportajele si jurnalistii de la Bucuresti), nu poti. Sunt bine dotate, au reporteri, analisti, realizatori si formatori de opinie profesionali, transmit fluxuri foarte bune de stiri, inclusiv reportaje on-line din cele mai instabile puncte ale Pământului. Si, desigur, multe filme, dar nu titrate, ci dublate. Omul, animal media, ce să facă? Consumă ce e mai bun si mai pe degeaba. Consumă, asadar, si multă românofobie rusească, injectată direct în subconstient.
Dar cum se manifestă mesianismul ortodox rusesc? Răspunsul îl găsim într-un citat dintr-un articol apărut zilele astea la Chisinău în media promoscovită: „...sub o formă de confederatie liberă a tărilor ortodoxe (din care ar face parte si o Românie reîntregită!) în frunte cu tarul Rusiei...”. Paranteza cu „România întregită”, la care trebuie să adăugăm sintagmele „teritoriul Moldovei” si „mitropolitul României”, folosite recent de Alexei al II-lea într-un interviu, antifiletismul (adică lupta contra bisericilor ortodoxe etnice), cât si insistenta cu care este mediatizat termenul „Moldova” de către polit-tehnologii rusi, arată că scenariul „confederatiei libere de tări ortodoxe în frunte cu tarul Rusiei”, desi e vechi, e pus anume acum pe rol. Nu trebuie să ne mire, asadar, insistenta cu care ideologii lui Vladimir Voronin (Mark Tcaciuc, Victor Stepaniuc, Oleg Reidman) propagă idea Moldovei Mari, a Moldovei Istorice care nu apartine României, a „dependentei totale a economiei moldovenesti de piata rusă” (nu doar de cea energetică) si a dominatiei înfumurate, ignorante, violente a moldovenismului prorusesc asupra românismului proocidental.
Dacă tinem cont de faptul că actualmente în Basarabia, cu 3,5 milioane de vorbitori de limbă română, nu se vinde nici un ziar românesc, nici o revistă (măcar culturală) românească, că nu există nici un magazin de carte românesc (iar cea ruseasca ajunge pentru 10 milioane de oameni) sau de CD românesc, cum se apără săracul român din Basarabia contra acestei invazii năucitoare de gazetă, carte, revistă, radio, televiziune, CD ruseasc? Se apără si el cum poate. Se apără singur. Se apără cu firea lui românească. Se apără cu traditia lui românească, cu hora, cu doina, cu arhitectura „căsniciei lui sedentare” (A. Russo), cu Stefan cel Mare, cu Eminescu si cu „Tatăl nostru”. Se apără cu limba lui cea română. Ce îi mai rămâne să facă?
Tăranii români vorbesc la Piata Centrală din Chisinău cu „domnule”, „doamnă”, în timp ce rusii (si ucrainenii, evreii, găgăuzii, bulgarii, adică rusofonii) folosesc în adresare termenii ridicoli, umilitori ai epocii sovietice „mujcina”, „jenscina”, „devusca”. Românul spune: „Nu Vă supărati, doamnă, cât costă ceapa?”. Rusul „Po ciom luk?” Dar cel mai important criteriu al „nationalismului românesc” din Basarabia este faptul că absolut toti românii vorbesc perfect limba rusă, iar rusii, practic toti, desi trăiesc în Basarabia de zeci de ani, nu vor să învete nici măcar „buna ziua”. Si ei, rusii, marea majoritate veniti în Basarabia după 1945 pe roluri de comisari, ofiteri NKVD si functionari de toate nivelele, reprezintă doar 6 la sută în structura demografică a Basarabiei, primesc cele mai mari pensii si au dreptul la cea mai solidă protectie socială. Si mai interesant este faptul că si rusii de la Moscova (în special politrucii din massmedia, chiar si cei, democrati) din 1989 încoace nu au mai vorbit de bine românii din Basarabia. Numai de rău. Dacă e să ne luăm după massmedia rusă, apoi românii sunt cel mai înapoiat popor de pe Pământ. Tonul discursului oficial si neoficial rusesc este atât de urât, încât presa de la Chisinău s-a întrebat de nenumărate ori: „De ce urăsc rusii atât de tare poporul român?” Recent, până si un site prorusesc din Basarabia a pus (cu bătaie lungă) întrebarea cu privire la „românofobia rusească”. Ar fi bine să-si pună această întrebare si generalii din politica românească.
Pe 21 martie 2006 massmedia rusa (www.kreml.org) a lansat un nou proiect pentru Basarabia – „Novaia Moldova”. Acest proiect scoate completamente Basarabia din contextul ei european si românesc, asa de parcă ar fi vorba de o enclavă rusă din sud-estul Europei, orientează devenirea Republicii Moldova spre îndepărtarea de UE si NATO (România nici nu este pomenită) si spre dependenta totală a Basarabiei de piata energetică rusă si ofertele de pe piata muncii din Rusia. Este un necrutător proiect rasist, îndreptat contra etniei majoritare din RM (de 80%), împotriva păcii si stabilitătii europene. Fiindcă, cum am arătat si în altă parte, zona de contact a Europei cu „pusta rusă” si Orientul încă multă vreme va destabiliza situatia social-politică în Europa dacă nu se va stabiliza hotarul ei de sud-est, care acum trece tocmai prin Basarabia cea românească. Acest hotar (practic o jumătate din distanta dintre Marea Baltica si cea Neagra) are doar o singura sansa pentru a fi bine întărit: reunificarea neconditionată a Basarabiei cu România în baza votului Sfatului Tării din 27 martie 1918, a Tratatului de la Paris din 28 octombrie, 1920 si a votului Senatului SUA din 28 iunie 1991. O fi, asadar, nationalist poporul român din Basarabia, dar atâta timp cât anume acest popor stă pe linia întâi a hotarului civilizatiei europene, nationalismul lui este, de facto, manifestare culturală europeană, bun simt european, redută întărită europeană. Iar dacă Europa nu vede acest lucru, în ce se transformă Basarabia? În lacrima de sânge a României.
|
Andrei Vartic/Chisinau 3/26/2006 |
Contact: |
|
|
