Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


UN DE NEUITAT CONCERT DE CRACIUN LA MONTRÉAL




In fiecare an, la mijlocul lunii decembrie, Orchestra Simfonica CAMMAC din Montreal sustine un concert omagial de Craciun. Anul acesta a fost pentru prima data ca am avut ocazia sa asist la acest concert care a avut loc la Biserica Saint-Sixte pe data de 15 decembrie. Canadian Amateur Musicians - Musiciens Amateurs du Canada, prescurtat CAMMAC, este o asociatie cu scop non-lucrativ a muzicienilor neprofesionisti din Canada. Asociatia, care acopera practic intreaga Canada dealungul a 5 regiuni distincte, are o vechime de peste 50 de ani. Orchestra Symfonica CAMMAC din Montreal, afiliata evident asociatiei a luat fiinta in 1984. Este o orchestra simfonica completa formata din aproximativ 50 de instrumentisti , având în componenta sa toata gama de instrumente specifice : suflatori de lemn, alamuri, percutie si corzi. Orchestra a evoluat în ultimii ani sub bagheta tânarului dirijor Sébastien Lauriault, care este in acelasi timp director muzical la Teatrul Liric din Montérégie, conducator al Corului din Saint-Hubert si al celui din Saint-Hilaire. Din orchestra CAMMAC face parte din 1996 si compatriotul nostru dl Cristache Zorzor, violonist si compozitor. Activitatea dl Cristache Zorzor este cunoscuta cititorilor ziarului « Observatorul » dintr-un interviu acordat d-nei Venera E. Dumitrescu-Staia si aparut în numarul din aprilie 2002 si poate si din alte publicatii. În articolul de fata ma marginesc a spune ca d-sa reprezinta un caz rar în vremurile pe care le traim în care ca sa (supra)vietuiesti trebuie sa faci ce trebuie, nu ce-ti place. D-sa a reusit sa treca prin viata facându-le pe amândoua, iar, de când a iesit la pensie a facut numai ce-i place. Pe scurt, dl Cristache Zorzor, de profesie economist si profesând ca economist si în România si în Canada si-a cultivat marea pasiune, muzica, asa cum a putut pâna ce a iesit la pensie, dupa care i s-a dedicat total urmând cursuri de armonie, contrapunct si orchestratie la Universitatea din Montreal la nivel de bac si masterat. A urmat si cursuri intensive de vioara cu profesorul Mihai Lungescu. Rezultatul acestei temeinice pregatiri si clocotitoare pasiuni este un repertoriu impresionant pentru un neprofesionist al muzicii. Iata un rezumat al sau : piese pentru pian si vioara (solo sau impreuna), 8 variatii pe o tema populara pentru quartet de coarde, un capriciu pentru quintet (2 viori, violoncel, pian si flaut) si patru piese pentru orchestra simfonica completa : Ŕ la campagne, Petite rhapsodie roumaine, Valse pour Emmanuelle si Noël Roumain. Mentionez ca dl Cristache Zorzor este un compozitor interpretat, toate lucrarile mentionate, inclusiv cele pentru orchestra simfonica, fiind interpretate cu succes cu diverse ocazii. Ultima lucrare pentru orchestra simfonica, Noël Roumain, fiind executata în premiera absoluta cu ocazia concertului care face obiectul acestui articol. Programul concertului a cuprins : Uvertura la opera Don Giovanni si Concertul pentru pian nr. 23 in La Major de W.A. Mozart, piesa simfonica Noël Roumain, piesa simfonica German Carol Festival de James Christensen si piesele simfonice Plink, Plank, Plunk si A Christmas Festival de compozitorul american Leroy Anderson.

Marturisesc ca am asteptat cu mare interes concertul din doua motive : unul evident, interesul pentru lucrarea d-lui Zorzor, celalalt mai putin evident. Eram curios sa vad daca, cu urechea mea muzicala, câta mi-a dat-o Dumnezeu, o sa pot sa-mi dau seama ca e vorba de o orchestra de amatori. Cu ani în urma în România am fost la Ateneu la un concert al unei orchestre simfonice formata din studenti la Conservator. Atunci mi-am dat seama ca era vorba de studenti. De data asta n-a mai fost cazul. Daca n-as fi stiut dinainte ca e vorba de amatori, nici vorba sa-mi fi dat seama dupa executia lucrarilor. De fapt, data fiind calitatea interpretarilor, acesta nici macar nu e un compliment. Orchestra a fost condusa cu aplomb de Sébastien Lauriault, care a prezentat fiecare piesa din program prin câteva cuvinte nu lipsite de umor. Uvertura Don Giovanni a fost executata cu precizia si nuantarea necesare, contrastul între dramaticul final (cu care de fapt uvertura debuteaza) si caracterul de opera bufa al restului fiind reliefat în mod adecvat. Concertul pentru pian nr. 23 în La Major a fost executat cu fluiditatea necesara si specifica muzicii mozartiene. Interpretarea solistului, Eric Regener, doctor în compozitie muzicala la Universitatea din Princeton si matematician a fost cursiva, dar poate putin lipsita de culoare. Piesa Plink, Plank, Plunk de Leroy Anderson este o bijuterie muzicala. Scrisa si executata în întregime în pizzicatto este o expresie a umorului în muzica.

Dar momentuum-ul zilei pentru românii prezenti la concert (si n-au fost putini), asteptat cu înfrigurare, a fost desigur piesa simfonica Noël Roumain compusa de dl Cristache Zorzor pe baza de colinde românesti. Piesa debuteaza cu colindul « Sus boieri nu mai dormiti » într-un allegro mjestuoso al alamurilor ca o invitatie le sarbatoare spre anuntarea marii vesti a Nasterii Domnului. Continua cu « Am plecat sa colindam » colind cu rezonanta de cântec popular orchestrat simplu fara artificii de orchestratie. « O ce veste minunata » este al treilea colind tema fiind executata la corzi la început si flaute de flaute si oboi într-un anadante largo potrivit pentru a sublinia maretia acestui Stille Nacht românesc, dupa expresia autorului. Urmeaza colindul « Plecarea magilor » melodia plecarii magilor fiind executata în pizzicatto de corzi si subliniata de timpane. Urmeaza colindul « Floricica Maicii Domnului » a carui suavitate este reliefata de contrastul dintre andantele alamurilor si suflatorilor lemn fata de gingasia executiei corzilor. « Închinarea pastorilor », o colinda din Muscel, continua piesa în ritm sacadat executat de toata orchestra într-un allegro energic pentru a exprima sentimentul recunostintei. « Sus la Poarta Raiului » este colind care exprima credinta populara ca Familia Sfânta se afla în Rai. Raiul este sugerat de o maiestrita orchestratie în care flautii în duet redau melodia acompaniati cu o nota lunga la clarinet reluata de viorile 1 si 2 la care intervine triunghiul metalic, sugestie a stralucirii stelelor în fata Raiului. Încet, încet se pregateste melodia bucuriei marelui anunt : « Astazi s-a nascut Hristos » expusa-n forte - fortissimo, allegro - vivo de trompete, cori si tromboane, urmata în tutti de întrega orchestra cu piculina ca element de culoare. Pentru a se crea atmosfera de sarbatoare se trece la melodia « Multi ani traisaca » urmata de « Mos Craciun cu plete dalbe » ultimul colind al piesei urmat de finalul grandios în orchestratie originala în care se suprapune tema initiala (« Sus boieri... ») cu tema laica « Multi ani traisca » si « Mos Craciun cu plete dalbe » într-o Coda apoteotica. Aceasta descriere, care mi-a fost sugerata de autor înainte de concert, este departe de a reda sentimentul coplesitor pe care l-am simtit în timpul executarii piesei. Ma pregatisem sa notez impresii. Ce impresii sa mai fi notat... Odata ce a început piesa parul s-a zbârlit pe antebrate, pielea a început sa furnice, lacrimile au dat sa tâsneasca din ochi, si pe alocuri au si tâsnit, a fost ceva coplesitor. Cu fiecare colind pe care-l recunosteam emotia devenea mai mare pâna în finalul care a fost într-adevar apoteotic. Si ce-am simtit eu au simtit toti românii prezenti în acea zi la concert. Si e normal sa fie asa. Colindele de Craciun fac parte din patrimoniul cultural al multor popoare, dar noi românii avem cu colindele noastre o relatie speciala. În primul rând sunt marturia originii si crestinarii noastre. S-au nascut odata cu poporul român si au ajuns pâna la noi. În al doilea rând noua românilor ne-a intrat libertatea în casa (atâta câta a fost si este) odata cu colindele de Craciunul neuitatului an 1989. Asa ca va închipuiti ce-a fost în sala când le-am auzit pentru prima data executate de orchestra simfonica completa într-o orchestratie sublima. Pacat ca nu a fost ultima piesa din program ca sa ne putem descatusa în voie. A trebuit dupa entuziaste aplauze sa luam loc si sa ascultam politicosi ultimele doua piese din program, dar nu prea ne-a mai fost atentia la ele. Folosesc pluralul, fiindca sunt convins ca ceea ce simt am simtit eu au simtit toti românii prezenti la concert. “German Carol Festival”, o culegere de colinde de Craciun germane aranjate de James Christensen (care mi s-au parut prea zgomotos orchestrate) si “A Christmas Festival”, ansamblu de colinde engleze aranjate de Leroy Anderson au încheiat un concert care, pentru romanii prezenti, datorita piesei “Noël Roumain” a d-lui Cristache Zorzor va ramâne de neuitat.






Cristian Horia Pavaluca    1/6/2003


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian