Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Contra punct in cotidian - Bucuria de a a face ce-ti place


Cum afirmam într-un articol anterior, exista studii care au demonstrat capacitatea omului de a se bucura ca spectator al unor situatii, participarea lui nefiind strict obligatorie. Ei bine, acest gen de bucurie l-am trait recent la San Diego când am vizitat parcul numit “Sea Wold” (Lumea Marilor), o imensa rezervatie de animale ce traiesc în mediul acvatic. Cum este de asteptat, în afara de pesti de toate categoriile, se pot viziona balene, foci, delfini, pinguini, morse si multe altele. Dresurile lor sunt impresionante si în acelasi timp si amuzante, cu atât mai mult cu cât în toate exista elementul “surpriza” (anuntat totusi) de stropire a spectatorilor.
Am avut însa o alta surpriza, cu totul neasteptata: într-un colt al parcului cu palmieri si vegetatie exotica era anuntat un spectacol intitulat “Pet’s Show”, (“Spectacolul animalelor domestice”). Un asemenea anunt este neobisnuit într-o rezervatie de animale acvatice si, cum spectacolul se anunta interesant, am intrat în amfiteatrul destinat acestei demonstratii cu câini, pisici, rate, porumbei si purcei.
Scena era o peluza pe care erau plasate plancarde si decoruri foarte nostime. Era si un mic bazin cu apa, iar în fundul scenei atârna o perdeluta. Inainte de ora de începere a spectacolului a aparut din spatele perdelutei un purcel alb care s-a plimbat putin încolo si încoace, dupa care a disparut pe unde a venit. Din decorul cu diverse casute si trape încercam sa ghiciesc cam ce gen de spectacol va urma, dar, spre marea mea suprindere, cel la care am asisitat a fost total diferit de cel imaginat.
La începere, publicul a fost anuntat sa se aseze si în secunda urmatoare au tâsnit pe peluza din lateral, alergând ca nebunii, o multime de catei si pisici. Nu era nici un om, animalele se zbenguiau singure în cea mai deplina libertate, unele pisici se urcau în copac si mergeau pe niste sfori, altele intrau prin niste trape, câtiva catei sareau peste bariere, altii înnotau în baltoaca, era un fel de nebunie genarala care a durat cateva minute, dupa care toate animalele au disparut dupa perdeluta din spatele scenei. Trebuie sa spun ca aceasta explozie de animale sarind si alergand nestingherit mi-a produs de la bun început o senzatie de bucurie si confort. Spectacolul a urmat la fel de nostim si mai departe cu o cursa de obstacole pentru catei care trebuiau sa treaca prin tuneluri, sa se dea pe tobogan, sa înnoate sau sa faca slalom printre bete. A concurat si un purcel, iar el se misca cu atâta calm si manifesta, spre deosebire de catei, atâta indiferenta la ambitia de a câstiga, încât nu se sfia sa ocoleasca marea majoritate a obstacolelor, inclusiv bazinul. Nu era nici un om care sa-l “oblige” sa faca ceva, mergea asa, hai-hui, de unul singur, în felul si ritmul care îi conveneau.
Dupa aceea au aparut câteva rate mergând, tot singure, in sir indian. Primele au ocolit bazinelul si s-au dus spre perdeluta din spate, ultima însa a avut pofta sa se balaceasca, drept care si-a vazut de ale ei pâna a observat niste catei venind pentru un alt numar, drept care s-a retras leganându-se si a disparut dupa perdeluta.
Tot restul a fost la fel de placut de urmarit: o explozie de bucurie a unor animale care executau evident niste lucruri care le faceau placere. La un moment dat un câine marisor a început sa roteasca o manivela plasata pe o masinarie pe care scria mare “Hot Dog “ si din masina au iesit o multime de pui de catei soricari a caror forma alungita a sugerat numele de “hot-dog” cârnatului respectiv. Apoi, într-un butoi mare vopsit cu pete albe si negre au intrat alergand multe pisici albe si altele negre si, pe partea cealalta au iesit pisoi tarcati. Alta pisica a traversat pe o sfoara orizontala, cu capul în jos, spatiul dintre un copac si o cladiree laterala, dupa care a coborât pe scari si a intrat într-o cutie pe care scria “Frizer” si de acolo a iesit “tunsa”. Si iarasi a venit porculetul de dinainte de spectacol, care a apasat pe o manivala si nu s-a lasat pâna nu a declansat un mecanism ca sa-i stropeasca pe spectatorii din primele rânduri. La plecare, inainte de a trece în spatele perdelutei, a tras de o manivela care a deschis un afis pe care scria “Sfarsit”.
O parte din numere, mai ales cele cu câinii care alergau dupa mingi, s-au desfasurat si cu asistenta dresorilor, niste tineri simpatici si veseli. Din felul în care câinii asteptau sa li se arunce mingea ca s-o prinda se vedea clar ca aceste animale abea asteptau sa fie solicitate, ca efortul lor îi bucura si îi facea sa se simta bine.
Desigur, mi se poate replica ca animalele executau numerele pentru a primi hrana. Da, este adevarat, animalele au fost “dresate”, dar ce diferenta între animalele care fac ceva împotriva vointei lor, cum ar fi leii care trec prin inele de foc si cele care executa ceva cu placere, cum au fost cateii care alergau dupa mingi! Ei bine, aceasta senzatie de “libertate” a animalelor de a fi fost dresate pe elementul care li s-a potrivit m-a cucerit.
Plecând de la spectacol si reflectând la experienta tr~ita, mi-am dat seama c~ tot atâta bucurie îmi poate produce si vederea, de exemplu, a unor patinatori pe a caror fata se oglindeste placerea de a zburda pe ghiata. Si-apoi mai departe, aplicând gândurile mele la viata de zi cu zi, m-am întrebat daca n-ar fi o sursa de bucurie si pentru noi, dar si pentru spectatorii vietii noastre, sa ne luam “libertatea” de a face, din când în când, ceea ce ni se potriveste si ne place?

Si poate ca ziarul si cenaclul “Observatorul”, cu toate activitatile pe care le comporta, constituie un exemplu tocmai în acest sens!







Veronica Pavel Lerner    2/3/2006


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian