Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Apatridul



Autobiografia lui Dragos Trică cu titlul de mai sus apărută în editura Masina de scris din Bucuresti 2005, 303 p., este o frescă a perioadei istorice tulburi de la cumpăna mileniilor. În „Nouăsprezece – Neunzehn” capitole autorul prezintă pe două planuri paralele, care aparent n-au nimic comun, conflictul său politic din România si lupta sa birocratică pentru dreptul de a muncii ca refugiat german, azilant sau apatrid în RGF. Povestitorul, arhitectul si sotia sa balerină, ajung între ciocan si nicovală în ambele tări în convulsiile inerente sfârsitului Războiul Rece.
După Revolutiile din 1989 nu mai este nevoie de anticomunisti, asa că s-au desfiintat avantajele fugarilor din fostul „Lagăr”. Cei care veneau din estul liber, fără Cortina de Fier, refuzau nolens, volens noul stindard al democratiei si germanitătii. Asa că nu mai erau bine văzuti. Justificarea fugii lui Decebal Triescu, eroul cărtii, cu un bunic neamt, Iliescu & Mineriada nu convinge pe nimeni si el cu sotia întră în armata de 7000 apatrizi români. Din lac în put. Multi dăduseră spagă pentru a fi apatrid, pentru dreptul la muncă în RFG. Autoritătile sesizează proliferarea apatrizilor si primejdia creării unui precedent periculos nu numai pentru români si încep repatrierea lor.
După o încrâncenare juridică de un deceniu eroii nostri scapă de sabia lui Damocles - de a ajunge fără voie pe Aeroportul Otopeni -, si obtin pasapoarte de apatrizi cu drept de muncă chiar fără supraveghere germană. Cartea e scrisă alert, permanenta amenintare directă, concretă „securistă” din est si indirectă, birocratică si abstractă din vest – „a venit azi o scrisoare?” -, ne reaminteste de paranoia a tot prezentă, cenusie din „Procesul” lui Franz Kafka.
Spaima refugiatului, fugarului într-o tară străină, fireste că nu e nouă. Decebal are însă originalitatea si orizontul duhovnicesc si sobornicesc a unui fost membru al tineretului ortodoxo-comunist, dizident din Bucuresti. El e socat când află că este taxat ca ortodox, dar relatiile personale, mersul „în audientă” sunt mai importante pentru el, ca normele impersonale etc. Un oriental în occident, ca pestele pe uscat.
Trecerea de la Războiul Rece cu o Cortină de Fier la UE cu o Cortină de Argint nu se face peste noapte, nici social-politic, nici psihologic. Nu numai arhitectul si balerina se zbat în „tara nimănui”. Meritul cărtii rezidă si în faptul că sunt prezentate veridic frica, dilemele bucurestenilor sub Ceausescu, Iliescu, minieri, capcanele birocratiei vestgermane si pe de altă parte, procesul de adaptare la un nou stil de viată, la o noua identitate, apuseană. Nu mai avem de a face decât superficial cu obisnuitul anticomunism postbelic, si nici cu demnitatea românilor membrii ai UE, ci cu un apatrid, care nu mai apartine unui stat, ci unei perioadei de tranzitie (1990-2007).






Viorel Roman    1/7/2006


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian