Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Expozitia Catherine The Great in Toronto

Catherine The Great, Imparateasa a Rusiei intre 1762 si 1796

Galeria de Arta Ontario este in renovare, extindere si modernizare. Acest lucru nu ii impiedica pe muzeologii galeriei sa gazduiasca, cu titlu de schimb de cultura, expozitii din diverse tari.
Sub numele “Catherine the Great”, expozitia actuala cuprinde peste sase sute de exponate imprumutate de la Muzeul Ermitaj din St. Petersburg, cat si de la alte muzee din Rusia. Sunt expuse ousoare de cloasone, semne de carte brodate, mobilier de epoca neoclasicista, vesela, statui si busturi sculptate, caleasca de aur a Romanovilor, bijuterii ce au apartinut Caterinei. Acestea se intrec in frumusete, bogatie si bun gust, ilustrand puterea politica, economica si culturala la care s-a ridicat Imperiul Rus in timpul domniei Caterinei.

Inca de la intrare sunt expuse imprejurarile care au facut prielnica lovitura de stat prin care Caterina a luat puterea din mainile sotului ei Petru al treilea (Petru a fost asasinat sase luni mai tarziu; nu se stie daca a participat la complot si Caterina). La patruzeci de ani de la moartea marelui Petru I, care a impins tara pe drumul occidentalizarii, Caterina ia franele puterii si se dovedeste un adevarat conducator versat in politica si o iubitoare a artelor, o Minerva cum s-a complacut a fi reprezentata de diversii sculptori si pictori contemporani ei. Caterina va continua cu succes si inspiratie opera de integrare a Rusiei in Europa. Ea insasi o artista, a scris piese de teatru si poezii, aduce la curtea ei oameni de arta si stiinta: Voltaire, Diderot, d’Alambert, Leonard Euler.
Caterina II va fi aceea care va face prima reforma a administratiei in Rusia (1775) si va incuraja recunoastrea Ucrainei si a Crimeii, ducand o perseverenta politica de colonizare a stepelor salbatice din sudul Ucrainei.
Ceremonia incoronarii si petrecerea ce a urmat s-au desfasurat timp de noua zile la Moscova. Au fost adusi in oras 4000 de actori care si-au aratat talentul si priceperea in fata maselor de oameni ce participau la aceasta manifestare.

Nu departe de intrarea in expozitie, dupa ce vizitatorul a luat legatura cu situatia istorico-politica a momentului in care Caterina urca la tron, pe un perete, sta expusa o tipsie, pe care este desenata o curioasa harta. Este harta Marii Negre in 1744, la acel timp in majoritate stapanita de turci. Scrisul vechi, chirilic, localizeaza intre Prut si Nistru Moldova. In actuala Delta a Dunarii se intindea un statulet numit Tataria; Valahia figura in locul Munteniei de azi; mai jos de Dunare, era Bulgaria si apoi si mai jos, se gasea Romania(?), riverana a Marii Marmara si a Dardanelelor. (explicatia este faptul ca Grecia s-a eliberat de sub Imperiul Otoman in 1830 si deci nu este de mirare ca nu figura pe harta in 1744.)
Sub stapanirea Caterinei a doua, Rusia si-a intins granitele peste teritorii mari luate de la Imperiul Otoman in urma pacii de la Kutciuk-Kainargi (1774). Cu dobandirea dreptului de a lua sub protectia ei crestinii ortodoxi din intreg Imperiul Otoman, Rusia isi afirma prezenta in lume cu multa indrazneala si eficienta.

Fiecare obiect din expozitie are istoria lui. Pictura intitulata “Battle of Chesna” de pictorul J.Haakert, este rezultatul permisiei date de Caterina de a detona o fregata rusa in portul Livorno (Italia), cu scopul de a crea atmosfera de care avea nevoie pictorul pentru a executa lucrarea. Astfel a fost imortalizat pe panza, marele moment al invingerii flotei turcesti de catre rusi (razboiul 1768-1774) si trecerea Rusia intre marile puteri maritime ale timpului.
Aprobarea si sprijinul Caterinei vor fi cautate de toate statele europene, care vor urmari ca Rusia sa le fie aliata in razboaiele lor. Gesturi care par fara importanta, spun mult despre aceasta suverana. Cand Voltaire moare, Caterina se ofera sa-l ia in Rusia pentru a-l ingropa, deoarece francezii nu voiau sa auda de “poetul modit”. In vederea acestui fapt Caterina pregatise chiar si o copie a bustului lui Voltaire de Hudon, pentru a-l pune la mormantul acestuia.
Cea mai mare realizare in domeniul arhitectural a imparatesei este construirea si dezvoltarea pavilioanelor si parcului de la Tsarskoe Selo, unde isi va stabili resedinta de vara. In vremea Caterinei II numic nu s-a construit provizoriu sau fara un studiu amanuntit, iar daca a fost nevoie s-au facut si machete mentru o mai perfecta ilustrare a situatiei. Si de data aceasta ea planueste totul pana la ultimul banut. Arhitectului italian care voia sa construiasca o replica a palatului lui Adrian, Caterine ii aminteste faptul ca Tsarskoe Selo nu se odihneste pe malurile Mediateranei, ci are un climat foarte diferit de al Italiei. Dupa multe cautari, arhitecti respinsi si proiecte ramase in stadiu de desene, Caterina a ales ceeace se potrivea mai bine zonei din sudul St. Petersburgului, unde este situat parcul. Arhitectii Rinaldi, Cameron, Quarenghi, Nilov si fiul sau - cei din urma trimisi de imparateasa la studii in Europa, au lucrat la realizarea cladirilor si a parcului Tsarskoe Selo. De constructia resedintei de vara a Imparatesei au beneficiat si taranii satucului Tsarskoe Selo, care au dus o viata putin mai buna decat cei din restul Rusiei, supusi micilor nobili de provincie care le luau tot avutul. Cand a fost nevoie sa fie deviat firul de apa ce trecea nu departe de sat, pentru a da jocul de ape si fantani in parcul Tsarskoe Selo, in proiect a fost prevazuta aducerea de apa potabila pentru sateni. Un mic oras, Sophia, s-a dezvoltat pe malul opus. (Sophia era numele imparatesei inainte de a se crestina ortodox).
In complexul de la Tsarskoe Selo trebuie remarcata Galeria de sticla desenata de arh. Cameron, de unde se putea cobori pe o interesanta scara in forma de potcoava, modelata de Moyalov dupa un desen al profesorului Gordeiev; scara era ornamentata cu statuile lui Hercule si Flora.
Caterina a iubit stilul neoclasicist in pictura si sculptura, stilul antic si stilul englez. Forte putine au fost concesiile ce le-a facut artei baroce. Cand a facut insa acest lucru, bunul gust a calauzit-o. Dintre pictorii sec 18, expozitia ne prezinta pe: Antoine-Rapheel Mengs (St. John Baptist; Perseus and Andromeda), Etienne-Maurice Falconet (Pygmelion si Galatheea), Angelica Kauffman (Hector summoning Paris to battle; Abelard si Heloise); acestea sunt numai cateva din numele ce fac cinste colectiei de arta pe care Caterina a format-o. Pe un perete troneaza o impozanta Caterina, cu sceptrul in mana; pictura este realizata de Johan Baptist Lampi cel Batran (1793). Intr-un timp relativ scurt, Caterina a cumparat cca 4000 de tablouri si 10000 desene si schite din Franta, Germania, Italia, Anglia etc, pe care le-a expus la Ermitaj.
Vestita licitatie de la Londra, “Walpole sale” aduce Imperiului Rus cca 204 lucrari de pictori de renume ca: Peter Paul Rubens, Guido Reni, Salvator Rosa, Rembrandt van Rijn, Nicolas Poussin, Bartolome Esteban Murillo, Claude Lorrain si Anthony van Dyck. Caterina a trimis un vas pentru a aduce pretioasa incarcatura pentru care platise suma de 40,455 lire sterline.

A sprijinit sculptura in lemn si marmora invitand sculptori straini care, lucrand in Rusia au fost un bun exemplu pentru mesterii autohtoni. Bustul Caterinei, executat de o sculptorita franceza Marie-Anne Collot (1748-1821) cu ocazia implinirii varstei de 40 de ani a Caterinei, a fost oferit lui Voltaire in 1769. Collot este comisionata si pentru executia bustului lui Diderot care trebuia sa fie gata inainte de 1772, cand Diderot urma sa viziteze Rusia. Bustul a tronat in cabinetul Imparatesei in timpul lungilor ei conversatii cu scriitorul. Pe prietena ei, contesa Ecaterina Daskova, o femeie culta si care a vizitat mult Europa, o numeste Presedinta Academiei de Arte Ruse. (prima femeie ce a condus o academie de arte). Primul dictionar de limba rusa este scos sub atentia si indrumarea acesteia.
Un scrin inalt, din lemn de esente fine, impodobit cu camee cu diferite scene de viata campeneasca sau din antichitatea greco-romana, sta marturie a dragostei si aprecierii pe care o avea Caterina pentru lucrul in lemn.

Eleganta franceza a aranjarii meselor patrunde in palatul Caterinei o data cu comanda ce o face in 1776 la Sevre (Franta), pentru un serviciu de masa de 60 de persoane ( 744 piese). Caterina a cerut sa se schimbe culoarea Tourquoise cu un “bleu celeste”. De opt ori au fost redecorate farfuriile pana ce Caterina s-a declarat multumita. Acesta va fi primul serviciu de masa in stil neoclasic iesit de la Sevre. Caterina va pune bazele Manufacturii Imperiale Ruse de portelan de la St Petersburg, care in 1784 va executa primul serviciu de portelan rusesc.
Josiah Wedgwood, mester englez in confectionarea vaselor de pamant, un pamant special de culoare bej, a primit de la Caterina comanda pentru un serviciu de masa. Caterina institue ordine si decenta la mesele ei. Este amuzant de amintit cele zece reguli de conduita care trebuiau respectate de orice gentelman ori lady care erau invitati la masa Caterinei. Printre acestea figurau urmatoarele: sa nu ridice tonul si sa nu vorbeasca mult incat sa deranjeze pe vecinii de masa; sa manance si mai ales sa bea cu moderatie pentru a se putea folosi de propriile picioare cand se va termina petrecerea; sa se bucure, dar cu moderatie incat sa nu se ajunga la batai sau spargere de obiecte; orice argument sau discutie contradictorie sa ramana in spatele usilor inchise; in tot ce face sa existe consideratie pentru ceilalti meseni; rang, palarie, sabie, aroganta sa fie lasate la usa inainte de intrare. Cine nu respecta regulile era pedepsit cu obligatia de a bea un pahar de apa rece si a recita trei versuri din poemul “Telemachida” (aventurile lui Telemacus, fiul lui Odiseu), poem considerat extrem de greoi. La repetate incalcari ale regulilor nu i se mai permitea vinovatului sa ia parte la nici un banchet in prezenta Caterinei.

In conducerea Imperiului Caterina s-a sfatuit si bazat pe trei mari prieteni: Contii Alexei si Grigory Orlov, si Generalul Potemkin. Continuand opera lui Petru I, Caterinei a ridicat Rusia la nivelul de mare putere politica in lume. Alti oameni de prestigiu ce au participat la realizarea Marelui Imperiu sunt: Ivan Betskoi (1704-1795) si Alexei Stroganoff. Portrete ale acestor barbati care au fost comisionate diversilor pictori ai sec 18 de Caterina, atarna pe pereti in expozitie.

Caterina a comandat sau a primit in dar diferite piese de arta din jasper sau pietre semipretioase rusesti, diademe de diamante, ceasuri si pandantive de strasuri. Marturie a gustului ei pentru juvaeruri sta monograma din diamante (cca 1500-1600 buc) montate in aur alb; cate o copie a acesteia era purtata de fiecare doamna din suita Imparatesei. Brosa tip Camee, se pare ca a prins viata in timpul Caterinei a II. Bogatia Curtii Ruse se putea compara cu cea a Angliei. Caleasca Romanovilor in aur greu ne aminteste de Calestile Reginei Elisabeta II. Aceasta caleasca a fost executata la Paris de Royal Gobelin Manufactory la cererea lui Petru cel Mare, desenata de Milon si pictata de Boucher. (panourile din lemn ale usilor).

Coroana regala pe care a purtat-o la incoronare Caterina cantareste 2.3 kg; are 75 de perle, 2500 de diamante si alte 5012 pietre pretioase. Mantia de brocart de aur este brodata cu cele doua capete de vulturi ale stemei Romanovilor si este impodobita de 4000 de blanite de ermina. Nu departe de impozanta pictura ce ne-o prezinta pe mandra Imparateasa, se afla o alta, in care Catreina arboreaza costumul popular al femeilor ruse: ilicul de blana asemanator celui din Moldova noastra si palarioara inalta numita Kokoshnik.
Cand Europa era in fierbere, Franta sub revolutie, Caterina isi conducea treburile imparatiei de la Salskoe Selo, asezata pe un divan verde marocan in Galeria de sticla, vizitata de mirosul imbatator al florilor din gradina, netrecandu-i prin minte ca si poporul rus ar putea sa urmeze acel exemplu negativ.
Caterina moare in nov. 1796. Dupa moartea ei, Rusia va cadea intr-o perioada de stagnare si chiar scurta regresie in timpul domniei lui lui Pavel I (1796-1801), fiul ei care a urmat-o pe tronul imperiului. Odata cu disparitia Caterinei II se va incheia varsta de aur a Inperiului Rus.

Expozitia gazduiata in Toronto este o laudabila initiativa. Muzeologii au stiut sa prezinte intr-un mod adecvat exponatele si sa le insoteasca de explicatii si mici istorii, incat acestea, desi putine la numar comparativ cu larga colectie a Ermitajului din care fac parte, ilustreaza forte bine anii de domnie ai Caterinei II.






Mariana Popa     12/15/2005


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian