Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestinã
Note de carierã
Condeie din diasporã
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouã
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastrã
Traditii
Limba noastrã
Lumea în care trãim
Pagini despre stiintã si tehnicã
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivã 2017
Articole Arhivã 2016
Articole Arhivã 2015
Articole Arhivã 2014
Articole Arhivã 2013
Articole Arhivã 2012
Articole Arhivã 2011
Articole Arhivã 2010
Articole Arhivã 2009
Articole Arhivã 2008
Articole Arhivã 2007
Articole Arhivã 2006
Articole Arhivã 2005
Articole Arhivã 2004
Articole Arhivã 2003
Articole Arhivã 2002


Prezenta comunitatilir romanesti din afara tarii la actul Uniri de la 1 decembrie 1918 -

catre redactia publicatiei Observatorul

.... Intîmplarea a fācut ca la Craiova, în inima Olteniei, sā ajungā si sā fie salvate de pîrjolul nimicitor al fostului regim, arhiva documentarā a Coloniei române din Paris, a Consiliului National al Unitātii Românilor de pretutindeni, a ziarului "La Roumanie"care a fost editat în Franta în anii 1918-1919. Secretarul personal al celui care a fost inima actiunii de organizare si a actiunii românilor din exilul anilor 1916-1918, pentru sustinerea cauzei unirii tuturor provinciilor strāmosesti aflate sub stāpîniri strāine, fostul vice-presedinte al Senatului, Paul Brātāsanu, era tînārul inginer craiovean, viitor deputat, Nicolae Rusenescu. In casa familiei sale de pe strada Unirii, lîngā Postā, în subsolul fostelor grajduri si locuinte ale îngritorilor, reamenajate azi ca birouri ale Spitalului Universitar de Urgentā CFR, a fost ascunsā de perchezitiile securitātii valoroasa colectie documentarā trimisā în tarā dupā ce s-a semnat Tratatu l de pace de la Versailles. Cea mai mare parte a docuemtelor a fost redactatā si semnatā de cei 40 de senatori si deputati, 30 de profesori universitari de la Bucuresti si Iasi, de zeci de jurnalisti, oameni de stiintā, de litere, din România, Transilvania, Basarabia, Bucovina, de emigrantii din Franta, Italia, Anglia, Elvetia, Statele Unite ale Americii, Canada, Argentina. Printre semnatari se aflā: Take Ionescu, Vasile Lucaciu, Octavian Goga, Nicolae Titulescu, Partenie Cosma, dr. C. Angelescu, Ion T. Florescu, Sever Bocu, Ion Gāvānescu, Simion Mîndrescu, C. Mille, G. G. Mironescu, Ion Ursu si altii.
In rândul acestor mari patrioti sunt si reprezentanti ai numeroasei colonii de ardeleni si bucovineni care emigraserā din cauza politicii de desantionalizare dusā de guvernele maghiare.

Aflîndu-ne cu putine zile înainte de aniversarea momentului istoric care a marcat împlinirea visului secular al libertārii si unitātii tuturor românilor, 1 Decembrie 1918, permiteti-mi sā vā ofer o parte din mārturiile documentare inedite care atestā prezenta nemijlocitā a comunitātii românilor din Canada la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

Cu alese sentimente de pretuire si consideratie.
Luchian Deaconu, doctor în istorie.



Scrisoare, conceptā, expediatā de Redactia ziarului „La Roumanie”

„La Roumaine” Paris, le 24 mai 1918.

Stimate Domnule Stoica,

Dupā convorbirea ce a avut d-nul Brātāsanu, fondatorul ziarului „La Roumanie” cu d-nul dr. Angelescu, care i-a arātat bunele sentimente ce aveti fatā de caza româneascā si munca ce depuneti, am dispus a vi se trimite de acum înainte 50 de exemplare pentru realizarea dorintei întregirii neamului românesc într-o Românie mare din jurul nostru. Din cele 2 numere din urmā v-am trimis câte 100 exemplare din fiecare nr. într-unul se gāseste harta etnograficā a tinuturilor locuite de români, care dorim a o rāspândi cât mai mult. Cum stim cā sunteti un bun român, v-am trimis-o stiind cā veti face propaganda arātând câti de multi frati de-ai nostri se gāsesc sub dominatiunei strāine, si cā dorim întregirea neamului.

Am dori sā avem un rāspuns de primirea lor de la d-trā si în acelasi timp trebuie ca noi de aici sā fim în legāturā cu d-trā spre a putea cu mai mare usurintā sā cooperām frāteste pentru împlinirea idealului nostru national, de aceea vā rugām din parte marelui nostru patriot, d-nul Brātāsanu si a colaboratorilor sāi sā binevoiti sā ne puneti în curent cu cele ce se poate face acilea si de sentimentele ce poporul american are fatā de noi. Cum sperām în curând a avea si pe d-nul Take Ionescu printre noi, am putea da o extensiune si mai mare acestei propagande fācutā în folosul tārii noastre ori aceasta nu se poate face decât fiind la curent cu cele de acilea.

Primiti vā rog din partea dmonului Brātāsanu expresiunea dragostei sale frātesti iar eu rāmân al d-trā N. N. Rusenescu”.

--------------------------------------------------------------------------------

° Scrisoare trimisā ziarului „La Roumanie”.

„ Paris, 16.6.1918

Fārā titlu.

Mā gândesc adânc dar fārā nici un rezultat titlu ce trebuie sā dau acestor linii ca sā fie în armonie cu continutul sāu; dar convingându-mā de inutilitatea sfortārii mele fārā titlu le voi lāsa.

Era duminicā 24 septembrie s. n. 1916 ce abia cu o lunā înainte România declarase rāzboi Imperiilor barbare (cer iertare) Centrale când în partea de sud a Buenos Aires Republica Argentina în Bariul Boca si Dock-Sud, locuiesc o foarte mare cantitate de români transilvāneni, bucovineni si bānāteni. Care, toti, au fost invitati la o adunare la data de mai sus la ora 2 p. m.

Tot în aceeasi parte a orasului existā o Uzinā de electricitate Germanā si în ea lucreazā vre-o câtiva români din Bucovina recunoscuti de sefii lor ca foarte excelenti si supusi lucrātori.

In momentul când spionii bosi au avut notita de convocarea românilor au pus în cunostinta sefilor lor, care cu cea mai mare repeziciune au fācut cunoscut fiecārui român aparte, cā lor le este în absolut oprit sā concureze la adunare si acel ce va contraveni acestui ordin vor fi expediati din ocupatiunile lor si se vor lua māsuri de represalii asupr familiilor sale din Austro-Ungaria.

Dar barbarii au uitat cā românul face parte din nobila rasā latinā si cu toate cā patria lui a fost subjugatā de vre-o 500 de ani, dar sîngele si spiritul latin la români nu s-a adulterat si urmeazā a fi latin în toatā curātenia sa.

Pentru a se sustrage din jugul si de la mârsava barbarie bosi, abandonarā într-o zi Patria si vatra lor si au emigrat cu miile în acea îmbrātisātoare natiune latinā unde libertatea omului nu are limite ce sā interpue ideilor si simpatiilor sale.

Aceasta a fost cauza cā lupta barbarilor nu a dat rezultat si sā nu uitām repeziciunea cu care prospectele au fost distribuite, adunarea a fost falnicā a venit la ea un mare numār de români demonstrând astfel bosilor modul inechivoc cum românul pāstreazā amor patriei sale.

Dar nu au lipsit nici un elemente nemtesti ci vorbind româneste, dar c-un accent care nu lasā loc la nici o îndoialā provenientei sale, dar au fost recunoscuti si expluzati si dacā n’ar fi fost fericita interventie a Comitetului Patriotic Român ce au explicat adunārii cā era vorba de degeneratii, de nenorocitii vânduti soldei nemtesti iar fi dat în primirea Spitalului de caritate pentru a-i însānātosii.

Mai jos voi da socotealā de exitul ce am avut la aceastā adunare.

Cât priveste amenintārile de dare afarā din lucru a lucrātorilor români ce au asistat la adunare, este un argument de fortā pentru acei ce îi energumenā strigā contra listelor negre si acei ce vor a se numi ei însisi defensorii libertātii. Dar Comitetul Patriotic Român din partea sa luptā din toate fortele sale cā dacā vreunul din conetātenii lor, vor fi victimā amenintārilor sau mai bine zis rāzbunārii bosilor, a-i ocupa pentru a-si putea sustine existenta vietii sale.

Intre una din multele amenintāri vā voi cita cum pentru a vā demonstra pânā unde ajung barbarii a înfricosa pe supusii lor, niste spioni de la Legatiunea Austro-Ungarā s-au prezentat în propria casā a patriotului român Neculai Stângu diriguindu-i amenintāri dacā va urma arātându-se adept cauzei Comitetului Patriotic Român se vor lua māsuri de represalii asupra persoanelor familiei sale ce locuieste în Fāgāras.

Poate exista o mai mare infamie ? Incape o astfel de osândie ? Cred neutralii si filibosii cā un aliat cā un latin poate îmbrātisa la pieptul sāu astfel de idei rusinoase si perverse ? Este cel putin cavaleresc sā ameninti pe un cetātean ce sustine un drept ce-i apartine cu procedāri barbare contra familiei sale depārtatā si ignorând actiunea dar nu ideile scumpului lor fiu ?

Cu cāt timpul trece, cu cāt mai mult se amestecā noroiul acestei mārsave rase a lui Atilla cu atāt mai mult se cunoaste pānā unde sunt capabili acesti barbari.

Fragment din telegrama trimisā d-lui ministru Brātianu cu ocazia adunārii din 24 sept. 1916.

Noi romānii din Romānia, Transilvania, Bucovina, Banat si Macedonia ce actualmente ne gāsim în Sud-America dorim cu totii a contribui la liberarea patriei noastre ce ne-au lāsat-o ca mostenire marele împārat Traian si sfiintitā de noblilul sānge al lui Horia, Closca si Crisan si Mihai Viteazul. Cu totii ne punem la ordinele guvernului romān si reprezentantului sāu in Argentina.

Evanghelie Chiru. Kiro

1) Astāzi se gāseste în convalescentā într-o statiune sanitarā din Franta dupā ce a fācut datoria sa ca romān fiind voluntar în armata francezā, doritorilor le pmot da adresa.

2) Spesele acestei telegrame a fost colectatā de toti românii prezenti la adunare si cum toti sunt oamenii fārā mijloace cota cea mai mare a fost de 0,20 sau 0, 5 fr.

Adresse: 10 Rue des Rosiers IV-e Arrd.
--------------------------------------------------------------------------------

Documentul original, dactilografiat si semnat de cei prezenti, aflat în colectia pe care o detin este urmātorul:

Motion
L’Assemblée générale des Roumains qui se trouvent en France, représentant la pensée libre du roumanisme, - aussi bien celle du Royaume de Roumanie, actuellement enchaîné, que elle des territoires subjugués depuis plus longtemps, - délibérant aujourd’hui le 6 Septembre 1918 sur les moyens propres ā défendre la justice de notre cause nationale, cause pour laquelle la Roumanie a sacrifié son existence en se lanįant dans la lutte auprčs des nations qui avaient brandi le drapeau de la liberté des peuples, et cela pour suivre la voie de l’honneur et du devoir;

en trouvant qu’il est urgent et nécessaire de charger quelques uns d’entre nous ayant notre pleine confiance, du soin de se mettre en contact avec les autorités des Puissances alliées, pour soutenir en notre nom l’intéręt et l’idéal de la race roumaine, en vue de l’union de tous les Roumains en un seul Etat national libre;

et voyant parmi notre les deux personalitée dont l’arrivée en France a été saluée avec enthousiasme par tous les Roumains,le Pére Vasile Lucaciu et le Dr. J. Cantacuzčne, qui représentent parmi nous, comme ils l’ont représenté aussi dans la Roumanie libre, l’idéal national roumain męme, l’un comme Président de la Ligue pour l’unité de tous les Roumains, élus tous les deux pour ces hautes dignités patriotiques, par les chefs du mouvement politique et intellectuel roumain, et qui en outre nous ont apporté, l’un l’autorisation de parler au nom des Roumains émigrés en Amérique, l’autre celle de parler au nom des Roumains opprimés d’Autriche-Hongrie,

Nous décidons ce qui suit:

Le P. Vasile Lucaciu et le Dr. J. Cantacuzčne continuent ā ętre les répresentants autorisés de l’idéal national roumain, et sont délégués pour se mettre en contact, au nom des Roumains, avec les autorités des Puissances alliées.

Nous les autorisons ā constituer un Conseil national choisi parmi les Roumains décidées ā rester dans les Pays alliées jusqu’ā la paix générale pour lutter d’une maničre constante afin d’éclairer l’opinion publique mondiale sur nos aspirations nationales, et de réaliser les droits naturels de la nation roumaine en une grande Roumanie.

Urmeazā semnāturile participantilor:

Paul Brātāsanu vice president de la Colonie

T. Ionescu J. Gāvānescu

Dr. Demetrescu Braila D. Many

V. Stroescu Dr. Hurmuzescu

Murnu E. Gr. Stoenescu artiste peintre

C. Xeni Pascal Toncescu Take Anagnostiade

Ernest V Canano Cr. Paraschivescu

Dr. Romalo I. Ursu

C. M. Sipsom (indescifrabil)

General Cocea Lt. George Strat

Mircea Dancovici Const. Castroganu

Inginer I. Anastasiu J. Fermo

C. Cretzu Souslieutenant Hulubei Horia

C. Ianculescu ingéneur Ioan Pangal

N. B. Riosanu ancien député Stef. G. Popp

N. N. Seceleanu G. Sterian

Aureliu M. Eliescu N. S. Rusenescu

Pr-ce Vladimir Jean Ghika en son nom propre et comme répresentant du Comité d’Unité des Transylvains d’Italie

N. Dānāilā professčur universitaire Scarlat Demetrescu

C. Rādulescu Istritza avocat (indescifrabil)

I. Lugosianu Pr. Cicerone ……

Dr. Demetresco Brāila ? Emil L. Cuciuc

Petru Avakian Jean Popescu Pion

C. Mille Stefan S. Rusenescu

Tr. Lalesco

I. Lugosianu ? O. Tafrali

Zah. Florian Stefan Popescu

M. D. Cereseanu C. I. Bunescu

Anghel Nicolei arhitect A. Atanasiu

S. Popini H. Fundātianu

G. Cravadia C. Constante

I. Bālteanu M. Constante

Lt. Colonel Kiritescu E. Chivu

Adhesions par télégrammes et lettres:

C. Olānescu N.P.Guran

C. Costescu-Comāneanu C. Rasty

E. Neculcea N. Fortunescu

G. G. Mironescu R. Zmeureanu

Leon Cantacuzino Voinov

Emile D. Fagure I. Mitescu

D. Mihāilesco St. Morārescu Adria

Prince C. Basarab Brancovan Col. G. Vāsescu

Jean Mihail Demetre Plesnilā

D.T.Apostol Vladimir Atanasovici

G. Petrovici Barozzi

A. Alexandrini par Mr. V. A. Olaru chimist

Hurmuzesco

C.Diamandy „ „ Em. Miclescu

St. Hepites

C. R. Geblesco M. Georgescu

A. Davidoglu Scarlat Orāscu

Dr. Demosthene General Saguna

Prince Gregoire C. Ghica Alex. Zeuceanu

D. Negulescu

Alex. Alexandrescu M. Georgescu

V. C. Butzureanu

Leon Lahovary

P. Antonescu

Pour conformité

Paul Brātāsanu vice President de la Colonie

--------------------------------------------------------------------------------

Si scrisoarea care explicā existenta acestui fond documentar cu valoare istoricā exceptionalā în Cetatea Bāniei, punctul de pornire al Marelui Ban Mihai care i-a unit pentru prima datā sub sceptrul sāu pe toti românii.


° 28 mai 1919. Scrisoarea lui N. Rusānescu cātre familie anuntā trimiterea în tarā a bagajului, inclusiv arhiva Coloniei Române la Paris, si sosirea lui Take Ionescu la 9 sau 11 iunie:

„Paris, 28 mai 1919.

Dragā mamā, tatā si Olule,

Astā searā pleacā d-na Seulescu în tarā si pe dânsa am s-o rog sā vā aducā aceastā scrisoare.

Eu tot astā searā plec la Lyon cu nenea Pavlicā pentru un automobil. Cu ocazia aceasta mā voi ocupa si de chestia privitoare la trimiterea în tarā a diferitelor lucruri, în special autocamioane. Iti voi da prin prima ocazie stiri relative la aceasta si te voi pune în curent cu toate.

Eu v-am scris prin Sever Bocu. Intre altele vā spuneam sā-mi trimiteti ceva bani. Eu nu plec înainte de 20 iunie. Dar pentru a facilita lucrurile în cazul lipsei mele de aici se poate da ordin Bāncii ca plata banilor s-o facā vārsându-i la Creditul Lyonez, Boulevard des Italiens pentru contul meu N. S. Rusenescu no. 205.121.

In orice caz, de n-oi primi bani voi merge la nenea Pavlicā, lucru ce as fi dorit a evita. O zi sau douā mai târziu, cā îi dai din pungā tot aia este.

Doresc înainte de plecare sā mā ghidez si constat cā totul s’a scumpit enorm. Dar cu am nevoie trebuie sā dau, n-am ce face.

La 5 iunie prin trenul ce pleacā în aceleasi conditii ca cel cu E. D. Faure, voi trimite niste lāzi si cufere ale mele cāci este mai ieftin transportul si pot asigura. Totul este ca la sosire sā fie luate dispozitiuni ca sā nu disparā. Eu pentru precautiune voi ruga agentia sā se însārcineze sā le ia si tu le vei lua de la ei de nu vei fi însārcinat pe cineva sā se ocupe de aceasta.

Take Ionescu pleacā la 9 sau 11 iunie de aici pentru tarā, cel putin asa pare. Deci, timpul revederii noastre se apropie. Mā gândesc cu bucurie la aceasta si vā voi anunta la timp, dar data de 20 iunie este ca sigurā, poate varia cu o zi sau douā. Iatā detaliile si noutātile pentru azi. De la Nedeianu si Olga n-am primit nimic.

Vā sārut cu drag pe toti trei, de asemenea si pe mama Cati, fiu si frate Nicu.

Mes amitiés ā Bogdan”.

Cu salutāri prietenesti pentru toti românii din Canada si Statele Unite.
L. Deaconu









Luchian Deaconu, doctor in istorie    11/12/2005


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian