Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Aforisme alese - tiparite la editure Red Maple - Publising House din Toronto



În fiecare an trecem nepăsători prin ziua mortii noastre.
X
Ea îmi părea o floare; atât era de parfumată si inactivă.
X
Din gheara diavolului am scăpat usor. Dar cum să mă eliberez din îmbrătisarea îngerilor?
X
Si nestiinta ar trebui ordonată alfabetic. Un fel de enciclopedie a ignorantei.
X
Conjug de trei ori verbul „a munci” si simt nevoia să mă odihnesc.
X
Puritatea copilăriei. Orice râu e limpede la izvoare.
X
Am văzut un ministru urcat într-un pom. Fiecare ramură tremura sub povara răspunderii.
X
Original, ca un papagal în primă auditie.
X
Oare scleroza timpurie tot precocitate se cheamă?
X
Si în rândul mediocritătii se dă o luptă. E ceva să fii cel mai mediocru.
X
Tu alergi odată cu vântul, deci tu nu simti furtuna.
X
Văd munti de rugină. Epoca fierului încă nu s-a sfârsit.
X
Dacă n-ar exista diavoli, binele ar subjuga totul.
X
Doar cămătarii se bucură de trecerea timpului.
X
Averea unora depăseste valoarea până la care ei pot să numere.
X
Si bunătatea trebuie drămuită. Uneori, pomii se frâng sub greutatea fructelor.
X
Pasărea s-a eliberat de pământ. De-acum, va fi captiva cerului.
X
Pentru o ploaie banală, atâta risipă de fulgere.
X
Aceste pagini. „Cutia neagră” a scurtului meu zbor.
X
Să nu crezi că dusmanul te-admiră. El îti caută punctul vulnerabil.
X
Consider că adevărul gol nu e moral.
X
Când rage, leul încearcă să stabilească un dialog cu victima.
X
Ecoul întârzie. Glasul tău răzbate departe.
X
M-am rătăcit. Mereu mă împiedic de idealurile altora.
X
De ce din lut? Omul trebuia făcut din otel inoxidabil.
X
Lingura nu cunoaste uzura morală.
X
Pompierii ignorantei. Unde văd o strălucire presupun imediat un incendiu.
X
Când se termină jocul dragostei privighetoarea tace.
X
În urma mea, multă vreme acest munte va continua să fie munte.
X
Era atât de rational, încât apela la iluziile altora.
X
Citate. Frunze de smochin pentru goliciunea spirituală.
X
Atâtea vietăti trăiesc numai pentru a fi la un moment dat proaspete.
X
Cel rătăcit descoperă drumuri noi.
X
Mitologie. Bufnita doarme toată ziua si trece drept pasăre a întelepciunii.
X
În fata reformelor religioase zeii au rămas totdeauna pasivi.
X
Cer să fiu îmbălsămat. Nu cred în nemurire. Vreau să fac o bucurie arheologiei viitoare.
X
Diavolii. Dumnezeu tolerează opozitia, dar îi pune coarne.
X
Toti vor timona. Nimeni nu vrea să vâslească.
X
Înainte de a negocia cu lupul, pune-i botnită.
X
O aspiratie nu moare. Cel mult se-mplineste.
X
Când femeile recurg la autocritică îsi găsesc minunate defecte.
X
Dragoste. Orice fruct e prevestit de-o floare.
X
Moartea. Oare e punct sau virgulă?
X
Din existenta mea nu va rezista timpului decât un calcul renal.
X
Avea dreptate sarpele. Nu poate fi rai acolo unde nu e dragoste.
X
Gravitatia trage toate sforile Universului.
X
Prometeu s-a jertfit pentru ca noi să ne putem aprinde linistiti tigările.
X
Din fericire încălcăm geometria. Suntem egali, fără să fim asemenea.
X
Cred că infernul este un iad electrificat.
X
Crucea s-a prefăcut în stea în urma perfectionării tehnicii de crucificare.
X
El mă urmărea pas cu pas, iar eu mă credeam steaua lui călăuzitoare.
X
Un copac desfrunzit, care se încăpătânează să freamăte.
X
Ce sunt eu? Un pârâu care vrea să urce.
X
Fiecare să râdă în functie de starea danturii lui.
X
Până la eliberarea actului de deces nimeni nu se poate considera mort cu adevărat.
X
O revistă adevărată este o revistă care mă publică.
X
Ajunsese erudit, trăgând cu urechea pe la usile oamenilor culti.
X
Si azi voi pune pe hârtie plictiseala mea. Pentru cititori. Să se plictisească si ei.
X
Arheologi. Pe baza unui ciob ei reconstituie o întreagă bucătărie antică.
X
Din prime îmi achit sanctiunile.
X
Când judecătorii vor face si treaba călăului, pedepsele vor fi mai blânde.
X
Lenea trebuie să fie tare obositoare. Lenesii se odihnesc cel mai mult.
X
Un mileniu s-a scris cu pene de gâscă. Gâstele au merite mari în promovarea culturii.
X
O fi existând lumea cealaltă. Vom muri si vom vedea.
X
Uneori ne tinem capul în palme. Mare povară.
X
Hiena nu vrea să ne mănânce. Înseamnă că suntem vii.
X
Femeia e forta motrice a vietii. Bărbatul e doar cheia de contact.
X
Ce păcat că la scoala vietii nu există repetentie!
X
La sfârsitul unor cărti autorii prezintă bibliografia, încercând astfel să se disculpe.
X
Trebuie să suferi, dacă vrei să afli ce-i alinarea.
X
Nu de oboseală va muri Sisif, ci de plictiseală.
X
Învierea. Vă imaginati ce va fi atunci în autobuze?
X
Nu invidia piatra. Nici ea nu e vesnică. Si pe deasupra mai e si rece.
X
Bine că nu ne cunoastem ziua mortii. De emotie, sigur am muri mai repede.
X
Vesnicia geniului. Opera lui, ca un miraculos polen, se va agăta mereu de memoria celor vii.
X
Poti demonstra că albul e negru. Dar va trebui să uzezi de o vastă bibliografie.
X
A scris o poezie a zorilor, desi mă îndoiesc că s-a sculat vreodată asa devreme.
X
Sunt singurul meu sef. Însă nici de mine nu ascult întotdeauna.
X
A te naste. Nefericire mai mare nu există, decât poate aceea de a nu te naste.
X
Oare câti faraoni au bănuit că vor ajunge, din piramide, direct la British Museum?
X
Numim putrezire revenirea la vesnicia anorganică.
X
Să pui, lângă lup, oaia. Ba s-o mai faci si sefa lui de birou.
X
Excesul de lumină orbeste, deci naste întuneric.
X
Idealistul sustine că l-a lovit în frunte ideea unei pietre; că acolo i-a răsărit ideea unui cucui.
X
Unii cred că a prăda hotii e onest.
X
Cu ochii atintiti pe steaua idealurilor, nu vedem cum călcăm în picioare iarba si florile.
X
Încercând să desfigureze monstrul, l-au făcut aproape simpatic.
X
Prima reactie pe care ne-o determină o veste proastă este aceea de a o transmite mai departe.
X
Unele minciuni au la bază politetea si par scuzabile.
X
Dizgratiosi si diformi, unii artisti amintesc de cochilia băloasă a scoicii, născătoare de perle.
X
Abia astept să mă trezesc din somn. Să pot visa cu adevărat.
X
Taur sună mai frumos decât bou.
X
Încerc să fug, înăltându-mă.
X
Aspră pedeapsă. Aceea de a pedepsi.
X
Nu te las să te scufunzi. Esti parte din corabia mea.
X
Multi părăsesc barca de salvare, când văd spre ce tărm pluteste.
X
În sufletele obscure ura persistă, precum zăpada pe versantii lipsiti de soare.
X
Toamna rândunelele pleacă. Rămân ciorile, coplesite de răspundere.
X
Cei ce trăiesc degeaba se îngroapă cu cheltuială.
X
Mă plictisesc rar si niciodată singur.
X
Când vine din vecini, si muzica bună ne enervează.
X
Îngropati-mă sub stejar. Sute de ani gândul meu va tremura în frunze.
X
Si nu va zbura mai repede ca vântul, cel dus de vânt.
X
Călăul, doar cu scara se poate ridica la înăltimea victimei.
X
Când nu am curajul să refuz, devin generos.
X
Multi dusmani, asemenea unor microbi, sunt invincibili datorită micimii lor.
X
Trec drept curajosi si cei ce nu sesizează primejdia.
X
Să ai putine vicii. Iată deja o virtute.
X
Agonia florilor din vază ne umple camera de parfumuri.
X
Avem ceva din nebunia fachirilor, care calcă pe cuie cântând.
X
Unii pătrund în Pantheonul istoriei, lăsându-si viata la garderobă.
X
Nu teama de înăltime ne face să ne aplecăm, ci dorinta de a ne înălta.
X
Fii impartial si balanta se va înclina de partea ta.
X
Atâta vreme cât trăim pe seama altor vietăti, orice echitate rămâne relativă.
X
Noroiul ne supără abia atunci când ne murdăreste pantofii.
X
Omul s-a hotărât să-si păstreze sentimentele în inimă, adică în cel mai frământat organ.
X
Complexitatea întelepciunii e ilustrată de contradictiile dintre întelepti.
X
Din marea masă a viselor atrag atentia acelea care accidental se împlinesc.
X
De remarcat că porcul se termină printr-o virgulă, denumită popular coadă.
X
Nici Satana nu e perfect. Uneori greseste si face fapte bune.
X
Cariatide. Numai un arhitect răutăcios a putut pune atâta povară pe umerii femeilor.
X
Arta dirijorală. Dacă vrei să privesti muzica în fată, trebuie să stai cu spatele la public.
X
A săpa fântâni e mai înăltător decât a zidi piramide.
X
Din rana bradului se revarsă răsina, adică înmiresmata lui durere.
X
Sudoarea unora se compune cu nepăsarea altora. Asa se naste efortul comun.
X
Nevoia naturală de continuitate a dat parfum florilor si frumusete femeilor.
X
Acesta e omul. Nu are motive si, totusi, trăieste.
X
Există marionete care îsi trag singure sforile.
X
Din dragoste nu murim. Ne nastem.
X
Sunt prostii extrem de complexe, pe care numai înteleptii le pot comite
X
Dacă viata a apărut întâmplător, mai are rost să-i căutăm un sens?
X
Unii ar trebui să trăiască mai multe vieti, să-si poată ispăsi integral pedeapsa.
X
Aidoma albinei, pot să lovesc profund o singură dată.
X
Stiam că viata e scumpă. La spital am aflat că moartea costă mai mult.
X
Teiul este înmiresmat. De aceea îi jefuim florile.
X
Mă calcă în picioare. Sunt omul lor de bază.
X
Încearcă să definesti nimicul. Vei avea nevoie de multe cuvinte.
X
Orice rufă la uscat crede că se luptă cu vântul.
X
Asemenea timbrelor, devenim valorosi, învechindu-ne.
X
Când altii se afundă ti se pare că te înalti.
X
Visez o discutie între patru ochi. Cu Omenirea.
X
Nici în sala de asteptare nu poti intra direct. Trebuie să astepti.
X
Din contradictia palmelor se nasc aplauzele.
X
Trântorii nu stau. Ei organizează productia de miere.
X
Tocurile si aureola îi ajută pe pitici să crească.
X
Faptul că trăim nu este întotdeauna o dovadă a existentei noastre.
X
Îmi voi iubi aproapele. Dar să stea mai la distantă.
X
La oras, vreme bună. La tară, secetă.
X
Nu-ti zugrăvi altruismul cu banii altora.
X
Oare cât valorează nemurirea pe o planetă muritoare.
X
Cei dintâi surzesc clopotarii.
X
Cărtile voluminoase inspiră respect, dar adeseori rămân necitite.
X
Oare ciupercile necomestibile suferă de complexul inferioritătii?
X
Unii merg la biserică în speranta că Dumnezeu verifică prezenta.
X
Si lauda fără acoperire este o calomnie.
X
Dulce mai e povara cadourilor.
X
Viata e o stafetă. Poti câstiga cursa în altă generatie.
X
Nemurirea poate lua forma vesnicei agonii.
X
Consolarea fractiei algebrice. E infinită, înainte de a înceta să mai existe.
X
Cei care fac plajă si cei care strâng fânul sunt legati prin acelasi gând: să fie soare.
X
Ultima dorintă a spânzuratului. Să fie imponderabil.
X
Deosebim două tipuri de pedepse. Cu moartea si cu viata.
X
Zeii au în ei ceva omenesc. Le plac ofrandele.
X
Umanitatea călăului. O secure perfect ascutită.
X
Nu mă tem de cădere. Îmi pare rău de cei pe care-i voi strivi.
X
Turnul din Pisa. Trebuie să te apleci, ca să devii celebru.
X
Ce indiscreti sunt unii scriitori! Citesc cărtile altora.
X
Prostia e mai putin densă decât inteligenta. De aceea e tot timpul deasupra.
X
Merge bine. Uitati-vă ce tânăr si viguros este bătrânul satului.
X
Zmeul de hârtie să nu-si condamne sfoara. Ea îl retine, dar îl si înaltă.
X
Oamenii ajunseseră atât de culti, încât se încăierau pentru o carte.
X
Când materia îsi pierde energia internă, devine solidă.
X
Uneori sunt atât de subtil, încât nu înteleg propriile-mi gânduri.
X
Cel ce întârzie prea mult cu răspunsul riscă să uite întrebarea.
X
Dacă vrei să distrugi un segment, nu-l lovi cu securea. Vei avea în fată două segmente.
X
În caz de naufragiu, ultimii se îneacă optimistii.
X
Broasca ajunsă la oras se numeste batracian.
X
Inima e ca si vântul. Există atâta timp cât bate.
X
Am locuit un timp în sufletul unei femei. Mare înghesuială.
X
Cetatea era atât de subredă, încât dusmanii se temeau să o asedieze.
X
Cenusa sfidează focul.
X
De câte ori cobora din avion redevenea ateu.
X
Mlastina te obligă la un studiu profund.
X
Secera doboară aurul grâului. Buruieni longevive triumfă pe miristi.
X
Parazitii înfloresc chiar pe rana copacului.
X
Unii ajung vestiti citând mereu, fără să pună ghilimele.
X
Sclipirea diamantului. O formă de a respinge lumina.
X
O sabie se coboară mult mai greu decât se ridică.
X
După un anumit timp, stratul de rugină devine protector.
X
Meteoritii sunt efemeri numai pentru noi. Credem că se nasc, atunci când încep să ardă.
X
Viermele îsi sapă templul eternitătii într-o pară.
X
Un vampir sătul poate deveni donator onorific de sânge.
X
Poezia e ca aureola unei stele. Creste, când e privită prin prisma unei lacrimi.
X
Există o critică a critici, criticată si ea din vreme în vreme.
X
Vaza. Esafodul de cristal al florilor.
X
Creste tot mai mult apropierea dintre oameni. Mai ales în metrouri.
X
Un tramvai deraiat se consideră independent.
X
Omul si-a găsit multi prieteni în rândul animalelor, de regulă necomestibile.
X
Femeile ezită seara si promit dimineata. Bărbatii procedează invers.
X
Fericirea absolută ascunde o criză de idealuri.
X
Cum pot ei spune că Universul e infinit? – se întreabă puricele ajuns la marginea păturii.
X
Pomul fericirii. Fructele lui nu se doboară cu pietre.
X
Conditia de afirmare a licuriciului: un mediu cât mai obscur posibil.
X
La măretia vârfului îsi aduc contributia si văile, cu adâncimea lor.
X
Curcubeu. Superb arată lumina în faza ei de descompunere.
X
Îi socotim orbi pe cei care au ochi numai pentru lucrurile strălucitoare.
X
Nu râdeti de zero! El e împăratul numerelor negative.
X
Virtutea. Cred că e arta de a-ti planifica păcatele.
X
Nu ne-a mai rămas decât speranta. Pe asta nimeni n-a vrut s-o cumpere.
X
Pentru un mare ecou e nevoie de un mare obstacol.
X
Ura fată de muste se transformă usor în simpatie fată de păianjeni.
X
Cei ce se târăsc nu se împiedică niciodată.
X
Un munte se cutremură, numai dacă e lovit de un alt munte.
X
Mă las călcat în picioare. Vreau să stiu cât cântăreste fiecare.
X
Înteleptul nu poartă nici scut, nici sabie.
X
Cei ce bocesc la necaz, chiuie la bucurie.
X
Există deserturi cu oaze de nisip.
X
Regula neîntemeiată întăreste cel mai mult exceptia.
X
Chiar dacă a gresi este omenesc, să nu facem din greseală dovada omeniei noastre.
X
În sufletele mici se ascunde ura cea mare.
X
Era atât de mic, încât trebuia să stau în genunchi în fata lui.
X
Acelasi Soare, în acelasi timp, pentru unii răsare, pentru altii apune.
X
Un indicator nou: numărul de birocrati pe cap de locuitor.
X
Dragostea învinge orice barieră. Ratiunea dictează, instinctul porunceste.
X
Reabilitare. A gâdila un copil bătut, să-l faci să râdă.
X
Fericire dublă. Zgârcitul îsi numără banii în fata oglinzii.
X
Expansiunea Universului, adică infinitatea sa crescândă.
X
Seara, ca o dimineată a noptii.
X
Să-i multumim Soarelui, chiar dacă ne luminează inconstient.
X
Simt animalul din mine, strâns bine în chingile educatiei.
X
Zefirul. Un uragan trecut prin cenzură.
X
Facerea Lumii. O schimbare a calitătii haosului.
X
Mântuire obligatorie.
X
Cum mă simt? Ca un an în decembrie.
X
Noroi aurifer.
X
Vântul cugetă: pădurea e, totusi femeie. Indiferent dincotro bat, ea trebuie să freamăte.
X
Îmi doresc o insulă pustie, în centrul capitalei.
X
Dumnezeu a amestecat limbile ca să dea o pâine traducătorilor.
X
Atâtia atomi, terorizati de o macromoleculă.
X
I-am învins, atacându-i cu scuturile.
X
Mă simt inutil, ca o aripă de înger prin vidul cerului.
X
Simt în mine un alter-ego, fată de care îmi consum întreaga rezervă de altruism.
X
Poezie a suferintei. Poetii îsi găsesc vreme să facă durerea să rimeze.
X
O carte de onoare, în care să ne iscălim cu totii.
X
Noapte e numai neputinta ochiului.
X
Aforisme. Se poate oare fertiliza cultura cu asemenea excremente ale gândirii.
X
„Ipac, dau stire domnietale…” Primul document în limba română a fost o notă informativă.
X
Puritatea duce la transparentă. A trebuit să mă murdăresc politic, pentru a deveni vizibil.
X
Momente de reculegere. Clipe de pioasă inactivitate.
X
Înaripează-ne, Doamne! Pământul e plin de frumusete. Nimic nu poate fi călcat.
X
Nu-i cereti unei femei imposibilul. E capabilă să vi-l dea.
X
Acest noroi nu mi-e indiferent. El tine de pământul patriei mele.
X
Să păstrăm cu grijă certificatele de nastere. Cu ele ne putem justifica oricând existenta.
X
Unii oameni sunt ca aurul. Neavând valoare de întrebuintare, devin însemne ale valorii.
X
Am mult curaj, dar mi-e frică să-l folosesc.
X
Valul e efemer. Vesnic e numai zbuciumul apelor.
X
Viitorul unora pare a fi o prelungire înfricosătoare a trecutului lor
X
Adevărul are greutate. În balantă, minciuna se înaltă.
X
Multi se leagă la ochi numai de dragul de a se plânge că e întuneric.
X
Dacă închizi ochii se face noapte, dar e absurd să cauti stele.
X
Piulita acceptă filozofia surubului.
X
Măgarul acceptă toate bagajele, numai să meargă în fruntea turmei.
X
În capcana falsei primăveri căzură atâtia ghiocei naivi.
X
Când s-a rupt firul marioneta s-a prăbusit. A fost primul ei gest independent.
X
Unii cred că înseală viata, îmbătrânind fără să facă nimic.
X
Zeii nu mor. Dreptul la moarte îl au numai cei care au trăit în prealabil.
X
Nemurirea. E de neimaginat o catastrofă ecologică mai mare.
X
Ca să primesc aripi a trebuit să jur că nu voi zbura.
X
Astăzi e luni. Există sanse mari ca mâine să fie marti.
X
Pretentiile lui cresteau, în măsura în care învăta să numere.
X
Nemurire. A trăi vesnic în amintirea celor vii.
X
Imbecilitate. Proprietate a unor creiere de a nu se lăsa contaminate de vreo idee.
X
Cred în tandretea sarpelui. Mă tulbură sângele incolor al florilor.
X
Libertatea nu înseamnă nimic pentru pasărea care nu stie să zboare.


X
Femeia este atrasă de pieptul bărbatului – locul în care acesta îsi tine inima si portofelul.
X
Naufragiatii mor în grup compact. Naufragiul ridică terifiant coeziunea socială.
X
Asemenea tobei, cu cât mă loviti mai tare, cu atât mă fac auzit mai departe.
X
Oamenii oftează la fel în toate limbile.
X
Un parlament de draci, - firesc si reprezentativ pentru o societate diabolică.
X
Ce vreti de la noi. Am fost făcuti din apă si pământ. Adică din noroi.
X
Nu este mărginit, cel constient de propriile-i margini.
X
Viteza luminii, desi enormă, va fi mereu egală cu cea a întunericului.
X
Să respectăm planeta. Este groapa noastră comună.
X
Am avut un sef atât de capabil, încât lua singur decizii colective.
X
Tratati cu îngăduintă această prostie. A fost comisă în numele unui ideal înalt.
X
Când aviatia noastră militară este la sol, siguranta natională e maximă.
X
Clementa justitiei înseamnă injustitie.
X
Elitele sunt în minoritate. Optiunea politică a unei natiuni este vointa mediocritătii majoritare.
X
Iuda, pe lângă cei treizeci de arginti, a primit si loc eligibil pe lista electorală.
X
Numai pentru lasi, tăcerea e de aur.
X
În Paradis, dracii intră cu pasaport diplomatic.
X
Doamne, noi cei de jos trebuie să fim numerosi, pentru a da strălucire unicitătii Tale.
X
Cum puteti scrie asa ceva în ziare? Vă dati seama cât e de periculos? Dacă citeste cineva?
X
Fii modest, înteleptule! Mintea ascutită e precum sabia. Fără teacă, răneste, ucide.
X
Politica încinge iar planeta. Noroc că vine o nouă eră glaciară.
X
Templul hotilor, profanat din când în când de justitie.
X
Schimbare politică. Alti ciobani, alti câini, aceleasi oi.
X
Tot ce e viu, consumă. Voracitatea este conditia lumii vii.
X
Majoritatea rugăciunilor tratează cerul ca pe o institutie prestatoare de servicii.
X
Nu pledez pentru nemurire, ci pentru moarte facultativă.
X
A te crede centrul Universului înseamnă a-ti trăda micimea punctiformă.
X
Nici Codul Penal nu este impartial. Îi părtineste pe cei drepti.
X
Precum râul. Mereu altul si mereu acelasi.
X
Viată înseamnă materie flămândă.
X
Indiscretia face multe victime. Limba rămâne organ vital.
X
Dacă Lumea de Apoi ar fi certă, am agoniza cu entuziasm. Am muri cu tragere de inimă.
X
Îmi public intimitătile. Am mare încredere în discretia cititorilor.
X
Minciuna. Anestezic folosit de politică, pentru a opera adânc în constiinta natiunii.
X
Într-o bibliotecă numai un prost se poate plânge de singurătate.
X
În mii de forme ne imaginăm Viata de Apoi. Atât de incredibil este fiorul nefiintei.
X
Întinde mâna învinsului tău. Vei trăi bucuria să-l mai învingi o dată.
X
Dacă moartea este somn, Doamne, lasă-ne măcar puterea de a visa.
X
Nu dau solutii. Îmi pun nelinistea în ecuatii.
X
Pe unii doar streangul îi face verticali.
X
Religiile dezbină oamenii, dar nici ateismul nu îi uneste. Sunt prea multe forme de necredintă.
X
Dacă s-ar preface coruptia în vioară, dumnealui ar cânta mai frumos decât Paganini.
X
Judecătorii, oricât le-ai explica, nu te cred mort până nu le arăti cadavrul.
X
Folclor. Ciobani întelepti, oi docte.
X
Inactivitatea te fereste de păcat. Dar lenea este păcatul suprem.
X
Ce cosmar! Să ai vocatie de eliberator într-o tară deja liberă.
X
Aceste aforisme. Deseuri sclipitoare, rămase pe santierele unor mari si nereusite poeme.
X
Poftele spiritelor înalte se cheamă aspiratii.
X
Mă destram în gânduri policrome. Asemenea toamnei, îmi îmbrac moartea în culori vii.
X
De unde vin? Din străfundul sfântului cuget. Din hăul divin.
X
Sunt orb, Doamne, pentru că văd si nu înteleg.
X
Umbre îmbălsămate. Aur esential, eliberat de zgura cuvintelor.
X
Aceste gânduri nu-mi apartin. Dumnezeu le-a dictat, Diavolul a făcut corectura.
X
Cresc nimicindu-mă.
X
Ciripesc în colivia limitelor mele.
X
Desfrunzirea aduce pădurii un plus de lumină.
X
Sunt fir de nisip. Dar fără mine, mai gol va fi pustiul.
X
Pe trunchiul tăiat ieri, o creangă naivă continua să înflorească.
X
Noaptea dă măretie scânteilor.
X
Nu mă puteti exila. Patria mea este acest fir de praf, numit Pământ.
X
Nimic mai vast decât lumea nimicului.
X
Între două vesnicii, o virgulă.
X
Optimism în doze letale.
X
De frica mortii mă ascund într-o carte.
X
Debut penibil. Venim pe lume pe căi urinare.
X
Atâta lumină stinsă în uitare.
X
Călcăm pe Dumnezeu, fiindcă e pretutindeni.
X
Petele solare sunt greu de observat. Fii strălucitor, dacă vrei să nu ti se vadă defectele.
X
Pilda copacului. Să nu cresti mai sus decât îti permit rădăcinile.
X
Pământ corupt cu aur. Cer corupt cu smirnă si tămâie.
X
Nu ajungi virtuos jefuind virtutea altora.
X
Imobilitatea unora trece drept statornicie.
X
Ce sărac pare cerul după un foc de artificii!
X
Să nu ne risipim în mii de pagini. Dumnezeu a luminat Universul în două cuvinte.
X
Pot să cred în idei contradictorii, dacă au suficientă poezie.
X
Neavând fortă de pătrundere, vocile neconvingătoare se reflectă, stârnind mari ecouri.
X
Pilda sudorului. Fereste-ti ochii de monstruoasa strălucire.
X
Mintile înguste se strecoară usor prin strâmtorile vietii.
X
Uliul ucide privighetoarea. N-are carne deloc, dar prea frumos cântă.
X
Savurăm mireasma fânului cosit. Nu bănuim că e aroma mortii.
X
Am ceva din nebunia pădurii. Mă dezbrac, când toamna e aproape.
X
A deceda înseamnă a muri în mod oficial.
X
Atei nu cred în nimic. Dar eu sunt credincios. Eu cred în nimic.
X
Importăm lână în spatiul mioritic.
X
Vegetarienii salvează viata multor animale. Dar creează legumelor un stres impardonabil.
X
Cât trăim, suferim. Si totusi, fugim de moarte. Ne place suferinta.
X
Din behăitul incert al turmei ciobanul deduce optiunea ei politică.
X
În poezie, orice poticnire a limbii trece drept avangardă.
X
În fiecare cătel văd un eseu. O încercare de a deveni câine.
X
Globalizare. Toată omenirea într-o singură sectă.
X
Columb ar fi ajuns în India. Dar a intervenit, ca de obicei, America.
X
Ateii se recunosc usor, după felul cum se închină.
X
Am dubii, Doamne! Diavolul stă prea bine în sondaje.
X
Nu poti pune în pagini mai mult decât ai în inimă si-n cuget.
X
Poti cotropi lumea cu o creangă de măslin.
X
Buimaci si plini de vitalitate, ca orice popor trezit de curând.
X
Constitutia. Un privilegiu al tuturor.
X
Cum să cred în voi când mă îndoiesc de mine?
X
La bătrânete povara experientei este atât de grea, încât ne tremură picioarele.
X
Mă fac că nu aud întrebările la care nu am răspuns. Mai bine surd, decât ignorant.
X
Pozitie geostrategică. Fugind de turci, dădeam nas în nas cu tătarii.
X
Uneori, numai lovindu-l pe cel căzut îl faci să se ridice.
X
Pacea poate fi mai stresantă decât războiul. Nu trage nimeni, toată lumea tinteste.
X
Cu noroi aruncă cei care poartă noroi în suflet.
X
Viata a apărut accidental. Dumnezeu a fugit de la locul accidentului.
X
Frontierele cunoasterii. Cu cât sunt mai extinse, cu atât mai grandioasă e nemurirea.
X
Risipitorii par generosi, când ne fac daruri.
X
Cine se retrage din fata prostiei devine avangarda acesteia.
X
Copilăria. Singurul Paradis pierdut.










Vasile Butulescu    10/22/2005


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian