Aforisme alese - tiparite la editure Red Maple - Publising House din Toronto
În fiecare an trecem nepăsători prin ziua mortii noastre.
X
Ea îmi părea o floare; atât era de parfumată si inactivă.
X
Din gheara diavolului am scăpat usor. Dar cum să mă eliberez din îmbrătisarea îngerilor?
X
Si nestiinta ar trebui ordonată alfabetic. Un fel de enciclopedie a ignorantei.
X
Conjug de trei ori verbul „a munci” si simt nevoia să mă odihnesc.
X
Puritatea copilăriei. Orice râu e limpede la izvoare.
X
Am văzut un ministru urcat într-un pom. Fiecare ramură tremura sub povara răspunderii.
X
Original, ca un papagal în primă auditie.
X
Oare scleroza timpurie tot precocitate se cheamă?
X
Si în rândul mediocritătii se dă o luptă. E ceva să fii cel mai mediocru.
X
Tu alergi odată cu vântul, deci tu nu simti furtuna.
X
Văd munti de rugină. Epoca fierului încă nu s-a sfârsit.
X
Dacă n-ar exista diavoli, binele ar subjuga totul.
X
Doar cămătarii se bucură de trecerea timpului.
X
Averea unora depăseste valoarea până la care ei pot să numere.
X
Si bunătatea trebuie drămuită. Uneori, pomii se frâng sub greutatea fructelor.
X
Pasărea s-a eliberat de pământ. De-acum, va fi captiva cerului.
X
Pentru o ploaie banală, atâta risipă de fulgere.
X
Aceste pagini. „Cutia neagră” a scurtului meu zbor.
X
Să nu crezi că dusmanul te-admiră. El îti caută punctul vulnerabil.
X
Consider că adevărul gol nu e moral.
X
Când rage, leul încearcă să stabilească un dialog cu victima.
X
Ecoul întârzie. Glasul tău răzbate departe.
X
M-am rătăcit. Mereu mă împiedic de idealurile altora.
X
De ce din lut? Omul trebuia făcut din otel inoxidabil.
X
Lingura nu cunoaste uzura morală.
X
Pompierii ignorantei. Unde văd o strălucire presupun imediat un incendiu.
X
Când se termină jocul dragostei privighetoarea tace.
X
În urma mea, multă vreme acest munte va continua să fie munte.
X
Era atât de rational, încât apela la iluziile altora.
X
Citate. Frunze de smochin pentru goliciunea spirituală.
X
Atâtea vietăti trăiesc numai pentru a fi la un moment dat proaspete.
X
Cel rătăcit descoperă drumuri noi.
X
Mitologie. Bufnita doarme toată ziua si trece drept pasăre a întelepciunii.
X
În fata reformelor religioase zeii au rămas totdeauna pasivi.
X
Cer să fiu îmbălsămat. Nu cred în nemurire. Vreau să fac o bucurie arheologiei viitoare.
X
Diavolii. Dumnezeu tolerează opozitia, dar îi pune coarne.
X
Toti vor timona. Nimeni nu vrea să vâslească.
X
Înainte de a negocia cu lupul, pune-i botnită.
X
O aspiratie nu moare. Cel mult se-mplineste.
X
Când femeile recurg la autocritică îsi găsesc minunate defecte.
X
Dragoste. Orice fruct e prevestit de-o floare.
X
Moartea. Oare e punct sau virgulă?
X
Din existenta mea nu va rezista timpului decât un calcul renal.
X
Avea dreptate sarpele. Nu poate fi rai acolo unde nu e dragoste.
X
Gravitatia trage toate sforile Universului.
X
Prometeu s-a jertfit pentru ca noi să ne putem aprinde linistiti tigările.
X
Din fericire încălcăm geometria. Suntem egali, fără să fim asemenea.
X
Cred că infernul este un iad electrificat.
X
Crucea s-a prefăcut în stea în urma perfectionării tehnicii de crucificare.
X
El mă urmărea pas cu pas, iar eu mă credeam steaua lui călăuzitoare.
X
Un copac desfrunzit, care se încăpătânează să freamăte.
X
Ce sunt eu? Un pârâu care vrea să urce.
X
Fiecare să râdă în functie de starea danturii lui.
X
Până la eliberarea actului de deces nimeni nu se poate considera mort cu adevărat.
X
O revistă adevărată este o revistă care mă publică.
X
Ajunsese erudit, trăgând cu urechea pe la usile oamenilor culti.
X
Si azi voi pune pe hârtie plictiseala mea. Pentru cititori. Să se plictisească si ei.
X
Arheologi. Pe baza unui ciob ei reconstituie o întreagă bucătărie antică.
X
Din prime îmi achit sanctiunile.
X
Când judecătorii vor face si treaba călăului, pedepsele vor fi mai blânde.
X
Lenea trebuie să fie tare obositoare. Lenesii se odihnesc cel mai mult.
X
Un mileniu s-a scris cu pene de gâscă. Gâstele au merite mari în promovarea culturii.
X
O fi existând lumea cealaltă. Vom muri si vom vedea.
X
Uneori ne tinem capul în palme. Mare povară.
X
Hiena nu vrea să ne mănânce. Înseamnă că suntem vii.
X
Femeia e forta motrice a vietii. Bărbatul e doar cheia de contact.
X
Ce păcat că la scoala vietii nu există repetentie!
X
La sfârsitul unor cărti autorii prezintă bibliografia, încercând astfel să se disculpe.
X
Trebuie să suferi, dacă vrei să afli ce-i alinarea.
X
Nu de oboseală va muri Sisif, ci de plictiseală.
X
Învierea. Vă imaginati ce va fi atunci în autobuze?
X
Nu invidia piatra. Nici ea nu e vesnică. Si pe deasupra mai e si rece.
X
Bine că nu ne cunoastem ziua mortii. De emotie, sigur am muri mai repede.
X
Vesnicia geniului. Opera lui, ca un miraculos polen, se va agăta mereu de memoria celor vii.
X
Poti demonstra că albul e negru. Dar va trebui să uzezi de o vastă bibliografie.
X
A scris o poezie a zorilor, desi mă îndoiesc că s-a sculat vreodată asa devreme.
X
Sunt singurul meu sef. Însă nici de mine nu ascult întotdeauna.
X
A te naste. Nefericire mai mare nu există, decât poate aceea de a nu te naste.
X
Oare câti faraoni au bănuit că vor ajunge, din piramide, direct la British Museum?
X
Numim putrezire revenirea la vesnicia anorganică.
X
Să pui, lângă lup, oaia. Ba s-o mai faci si sefa lui de birou.
X
Excesul de lumină orbeste, deci naste întuneric.
X
Idealistul sustine că l-a lovit în frunte ideea unei pietre; că acolo i-a răsărit ideea unui cucui.
X
Unii cred că a prăda hotii e onest.
X
Cu ochii atintiti pe steaua idealurilor, nu vedem cum călcăm în picioare iarba si florile.
X
Încercând să desfigureze monstrul, l-au făcut aproape simpatic.
X
Prima reactie pe care ne-o determină o veste proastă este aceea de a o transmite mai departe.
X
Unele minciuni au la bază politetea si par scuzabile.
X
Dizgratiosi si diformi, unii artisti amintesc de cochilia băloasă a scoicii, născătoare de perle.
X
Abia astept să mă trezesc din somn. Să pot visa cu adevărat.
X
Taur sună mai frumos decât bou.
X
Încerc să fug, înăltându-mă.
X
Aspră pedeapsă. Aceea de a pedepsi.
X
Nu te las să te scufunzi. Esti parte din corabia mea.
X
Multi părăsesc barca de salvare, când văd spre ce tărm pluteste.
X
În sufletele obscure ura persistă, precum zăpada pe versantii lipsiti de soare.
X
Toamna rândunelele pleacă. Rămân ciorile, coplesite de răspundere.
X
Cei ce trăiesc degeaba se îngroapă cu cheltuială.
X
Mă plictisesc rar si niciodată singur.
X
Când vine din vecini, si muzica bună ne enervează.
X
Îngropati-mă sub stejar. Sute de ani gândul meu va tremura în frunze.
X
Si nu va zbura mai repede ca vântul, cel dus de vânt.
X
Călăul, doar cu scara se poate ridica la înăltimea victimei.
X
Când nu am curajul să refuz, devin generos.
X
Multi dusmani, asemenea unor microbi, sunt invincibili datorită micimii lor.
X
Trec drept curajosi si cei ce nu sesizează primejdia.
X
Să ai putine vicii. Iată deja o virtute.
X
Agonia florilor din vază ne umple camera de parfumuri.
X
Avem ceva din nebunia fachirilor, care calcă pe cuie cântând.
X
Unii pătrund în Pantheonul istoriei, lăsându-si viata la garderobă.
X
Nu teama de înăltime ne face să ne aplecăm, ci dorinta de a ne înălta.
X
Fii impartial si balanta se va înclina de partea ta.
X
Atâta vreme cât trăim pe seama altor vietăti, orice echitate rămâne relativă.
X
Noroiul ne supără abia atunci când ne murdăreste pantofii.
X
Omul s-a hotărât să-si păstreze sentimentele în inimă, adică în cel mai frământat organ.
X
Complexitatea întelepciunii e ilustrată de contradictiile dintre întelepti.
X
Din marea masă a viselor atrag atentia acelea care accidental se împlinesc.
X
De remarcat că porcul se termină printr-o virgulă, denumită popular coadă.
X
Nici Satana nu e perfect. Uneori greseste si face fapte bune.
X
Cariatide. Numai un arhitect răutăcios a putut pune atâta povară pe umerii femeilor.
X
Arta dirijorală. Dacă vrei să privesti muzica în fată, trebuie să stai cu spatele la public.
X
A săpa fântâni e mai înăltător decât a zidi piramide.
X
Din rana bradului se revarsă răsina, adică înmiresmata lui durere.
X
Sudoarea unora se compune cu nepăsarea altora. Asa se naste efortul comun.
X
Nevoia naturală de continuitate a dat parfum florilor si frumusete femeilor.
X
Acesta e omul. Nu are motive si, totusi, trăieste.
X
Există marionete care îsi trag singure sforile.
X
Din dragoste nu murim. Ne nastem.
X
Sunt prostii extrem de complexe, pe care numai înteleptii le pot comite
X
Dacă viata a apărut întâmplător, mai are rost să-i căutăm un sens?
X
Unii ar trebui să trăiască mai multe vieti, să-si poată ispăsi integral pedeapsa.
X
Aidoma albinei, pot să lovesc profund o singură dată.
X
Stiam că viata e scumpă. La spital am aflat că moartea costă mai mult.
X
Teiul este înmiresmat. De aceea îi jefuim florile.
X
Mă calcă în picioare. Sunt omul lor de bază.
X
Încearcă să definesti nimicul. Vei avea nevoie de multe cuvinte.
X
Orice rufă la uscat crede că se luptă cu vântul.
X
Asemenea timbrelor, devenim valorosi, învechindu-ne.
X
Când altii se afundă ti se pare că te înalti.
X
Visez o discutie între patru ochi. Cu Omenirea.
X
Nici în sala de asteptare nu poti intra direct. Trebuie să astepti.
X
Din contradictia palmelor se nasc aplauzele.
X
Trântorii nu stau. Ei organizează productia de miere.
X
Tocurile si aureola îi ajută pe pitici să crească.
X
Faptul că trăim nu este întotdeauna o dovadă a existentei noastre.
X
Îmi voi iubi aproapele. Dar să stea mai la distantă.
X
La oras, vreme bună. La tară, secetă.
X
Nu-ti zugrăvi altruismul cu banii altora.
X
Oare cât valorează nemurirea pe o planetă muritoare.
X
Cei dintâi surzesc clopotarii.
X
Cărtile voluminoase inspiră respect, dar adeseori rămân necitite.
X
Oare ciupercile necomestibile suferă de complexul inferioritătii?
X
Unii merg la biserică în speranta că Dumnezeu verifică prezenta.
X
Si lauda fără acoperire este o calomnie.
X
Dulce mai e povara cadourilor.
X
Viata e o stafetă. Poti câstiga cursa în altă generatie.
X
Nemurirea poate lua forma vesnicei agonii.
X
Consolarea fractiei algebrice. E infinită, înainte de a înceta să mai existe.
X
Cei care fac plajă si cei care strâng fânul sunt legati prin acelasi gând: să fie soare.
X
Ultima dorintă a spânzuratului. Să fie imponderabil.
X
Deosebim două tipuri de pedepse. Cu moartea si cu viata.
X
Zeii au în ei ceva omenesc. Le plac ofrandele.
X
Umanitatea călăului. O secure perfect ascutită.
X
Nu mă tem de cădere. Îmi pare rău de cei pe care-i voi strivi.
X
Turnul din Pisa. Trebuie să te apleci, ca să devii celebru.
X
Ce indiscreti sunt unii scriitori! Citesc cărtile altora.
X
Prostia e mai putin densă decât inteligenta. De aceea e tot timpul deasupra.
X
Merge bine. Uitati-vă ce tânăr si viguros este bătrânul satului.
X
Zmeul de hârtie să nu-si condamne sfoara. Ea îl retine, dar îl si înaltă.
X
Oamenii ajunseseră atât de culti, încât se încăierau pentru o carte.
X
Când materia îsi pierde energia internă, devine solidă.
X
Uneori sunt atât de subtil, încât nu înteleg propriile-mi gânduri.
X
Cel ce întârzie prea mult cu răspunsul riscă să uite întrebarea.
X
Dacă vrei să distrugi un segment, nu-l lovi cu securea. Vei avea în fată două segmente.
X
În caz de naufragiu, ultimii se îneacă optimistii.
X
Broasca ajunsă la oras se numeste batracian.
X
Inima e ca si vântul. Există atâta timp cât bate.
X
Am locuit un timp în sufletul unei femei. Mare înghesuială.
X
Cetatea era atât de subredă, încât dusmanii se temeau să o asedieze.
X
Cenusa sfidează focul.
X
De câte ori cobora din avion redevenea ateu.
X
Mlastina te obligă la un studiu profund.
X
Secera doboară aurul grâului. Buruieni longevive triumfă pe miristi.
X
Parazitii înfloresc chiar pe rana copacului.
X
Unii ajung vestiti citând mereu, fără să pună ghilimele.
X
Sclipirea diamantului. O formă de a respinge lumina.
X
O sabie se coboară mult mai greu decât se ridică.
X
După un anumit timp, stratul de rugină devine protector.
X
Meteoritii sunt efemeri numai pentru noi. Credem că se nasc, atunci când încep să ardă.
X
Viermele îsi sapă templul eternitătii într-o pară.
X
Un vampir sătul poate deveni donator onorific de sânge.
X
Poezia e ca aureola unei stele. Creste, când e privită prin prisma unei lacrimi.
X
Există o critică a critici, criticată si ea din vreme în vreme.
X
Vaza. Esafodul de cristal al florilor.
X
Creste tot mai mult apropierea dintre oameni. Mai ales în metrouri.
X
Un tramvai deraiat se consideră independent.
X
Omul si-a găsit multi prieteni în rândul animalelor, de regulă necomestibile.
X
Femeile ezită seara si promit dimineata. Bărbatii procedează invers.
X
Fericirea absolută ascunde o criză de idealuri.
X
Cum pot ei spune că Universul e infinit? – se întreabă puricele ajuns la marginea păturii.
X
Pomul fericirii. Fructele lui nu se doboară cu pietre.
X
Conditia de afirmare a licuriciului: un mediu cât mai obscur posibil.
X
La măretia vârfului îsi aduc contributia si văile, cu adâncimea lor.
X
Curcubeu. Superb arată lumina în faza ei de descompunere.
X
Îi socotim orbi pe cei care au ochi numai pentru lucrurile strălucitoare.
X
Nu râdeti de zero! El e împăratul numerelor negative.
X
Virtutea. Cred că e arta de a-ti planifica păcatele.
X
Nu ne-a mai rămas decât speranta. Pe asta nimeni n-a vrut s-o cumpere.
X
Pentru un mare ecou e nevoie de un mare obstacol.
X
Ura fată de muste se transformă usor în simpatie fată de păianjeni.
X
Cei ce se târăsc nu se împiedică niciodată.
X
Un munte se cutremură, numai dacă e lovit de un alt munte.
X
Mă las călcat în picioare. Vreau să stiu cât cântăreste fiecare.
X
Înteleptul nu poartă nici scut, nici sabie.
X
Cei ce bocesc la necaz, chiuie la bucurie.
X
Există deserturi cu oaze de nisip.
X
Regula neîntemeiată întăreste cel mai mult exceptia.
X
Chiar dacă a gresi este omenesc, să nu facem din greseală dovada omeniei noastre.
X
În sufletele mici se ascunde ura cea mare.
X
Era atât de mic, încât trebuia să stau în genunchi în fata lui.
X
Acelasi Soare, în acelasi timp, pentru unii răsare, pentru altii apune.
X
Un indicator nou: numărul de birocrati pe cap de locuitor.
X
Dragostea învinge orice barieră. Ratiunea dictează, instinctul porunceste.
X
Reabilitare. A gâdila un copil bătut, să-l faci să râdă.
X
Fericire dublă. Zgârcitul îsi numără banii în fata oglinzii.
X
Expansiunea Universului, adică infinitatea sa crescândă.
X
Seara, ca o dimineată a noptii.
X
Să-i multumim Soarelui, chiar dacă ne luminează inconstient.
X
Simt animalul din mine, strâns bine în chingile educatiei.
X
Zefirul. Un uragan trecut prin cenzură.
X
Facerea Lumii. O schimbare a calitătii haosului.
X
Mântuire obligatorie.
X
Cum mă simt? Ca un an în decembrie.
X
Noroi aurifer.
X
Vântul cugetă: pădurea e, totusi femeie. Indiferent dincotro bat, ea trebuie să freamăte.
X
Îmi doresc o insulă pustie, în centrul capitalei.
X
Dumnezeu a amestecat limbile ca să dea o pâine traducătorilor.
X
Atâtia atomi, terorizati de o macromoleculă.
X
I-am învins, atacându-i cu scuturile.
X
Mă simt inutil, ca o aripă de înger prin vidul cerului.
X
Simt în mine un alter-ego, fată de care îmi consum întreaga rezervă de altruism.
X
Poezie a suferintei. Poetii îsi găsesc vreme să facă durerea să rimeze.
X
O carte de onoare, în care să ne iscălim cu totii.
X
Noapte e numai neputinta ochiului.
X
Aforisme. Se poate oare fertiliza cultura cu asemenea excremente ale gândirii.
X
„Ipac, dau stire domnietale…” Primul document în limba română a fost o notă informativă.
X
Puritatea duce la transparentă. A trebuit să mă murdăresc politic, pentru a deveni vizibil.
X
Momente de reculegere. Clipe de pioasă inactivitate.
X
Înaripează-ne, Doamne! Pământul e plin de frumusete. Nimic nu poate fi călcat.
X
Nu-i cereti unei femei imposibilul. E capabilă să vi-l dea.
X
Acest noroi nu mi-e indiferent. El tine de pământul patriei mele.
X
Să păstrăm cu grijă certificatele de nastere. Cu ele ne putem justifica oricând existenta.
X
Unii oameni sunt ca aurul. Neavând valoare de întrebuintare, devin însemne ale valorii.
X
Am mult curaj, dar mi-e frică să-l folosesc.
X
Valul e efemer. Vesnic e numai zbuciumul apelor.
X
Viitorul unora pare a fi o prelungire înfricosătoare a trecutului lor
X
Adevărul are greutate. În balantă, minciuna se înaltă.
X
Multi se leagă la ochi numai de dragul de a se plânge că e întuneric.
X
Dacă închizi ochii se face noapte, dar e absurd să cauti stele.
X
Piulita acceptă filozofia surubului.
X
Măgarul acceptă toate bagajele, numai să meargă în fruntea turmei.
X
În capcana falsei primăveri căzură atâtia ghiocei naivi.
X
Când s-a rupt firul marioneta s-a prăbusit. A fost primul ei gest independent.
X
Unii cred că înseală viata, îmbătrânind fără să facă nimic.
X
Zeii nu mor. Dreptul la moarte îl au numai cei care au trăit în prealabil.
X
Nemurirea. E de neimaginat o catastrofă ecologică mai mare.
X
Ca să primesc aripi a trebuit să jur că nu voi zbura.
X
Astăzi e luni. Există sanse mari ca mâine să fie marti.
X
Pretentiile lui cresteau, în măsura în care învăta să numere.
X
Nemurire. A trăi vesnic în amintirea celor vii.
X
Imbecilitate. Proprietate a unor creiere de a nu se lăsa contaminate de vreo idee.
X
Cred în tandretea sarpelui. Mă tulbură sângele incolor al florilor.
X
Libertatea nu înseamnă nimic pentru pasărea care nu stie să zboare.
X
Femeia este atrasă de pieptul bărbatului – locul în care acesta îsi tine inima si portofelul.
X
Naufragiatii mor în grup compact. Naufragiul ridică terifiant coeziunea socială.
X
Asemenea tobei, cu cât mă loviti mai tare, cu atât mă fac auzit mai departe.
X
Oamenii oftează la fel în toate limbile.
X
Un parlament de draci, - firesc si reprezentativ pentru o societate diabolică.
X
Ce vreti de la noi. Am fost făcuti din apă si pământ. Adică din noroi.
X
Nu este mărginit, cel constient de propriile-i margini.
X
Viteza luminii, desi enormă, va fi mereu egală cu cea a întunericului.
X
Să respectăm planeta. Este groapa noastră comună.
X
Am avut un sef atât de capabil, încât lua singur decizii colective.
X
Tratati cu îngăduintă această prostie. A fost comisă în numele unui ideal înalt.
X
Când aviatia noastră militară este la sol, siguranta natională e maximă.
X
Clementa justitiei înseamnă injustitie.
X
Elitele sunt în minoritate. Optiunea politică a unei natiuni este vointa mediocritătii majoritare.
X
Iuda, pe lângă cei treizeci de arginti, a primit si loc eligibil pe lista electorală.
X
Numai pentru lasi, tăcerea e de aur.
X
În Paradis, dracii intră cu pasaport diplomatic.
X
Doamne, noi cei de jos trebuie să fim numerosi, pentru a da strălucire unicitătii Tale.
X
Cum puteti scrie asa ceva în ziare? Vă dati seama cât e de periculos? Dacă citeste cineva?
X
Fii modest, înteleptule! Mintea ascutită e precum sabia. Fără teacă, răneste, ucide.
X
Politica încinge iar planeta. Noroc că vine o nouă eră glaciară.
X
Templul hotilor, profanat din când în când de justitie.
X
Schimbare politică. Alti ciobani, alti câini, aceleasi oi.
X
Tot ce e viu, consumă. Voracitatea este conditia lumii vii.
X
Majoritatea rugăciunilor tratează cerul ca pe o institutie prestatoare de servicii.
X
Nu pledez pentru nemurire, ci pentru moarte facultativă.
X
A te crede centrul Universului înseamnă a-ti trăda micimea punctiformă.
X
Nici Codul Penal nu este impartial. Îi părtineste pe cei drepti.
X
Precum râul. Mereu altul si mereu acelasi.
X
Viată înseamnă materie flămândă.
X
Indiscretia face multe victime. Limba rămâne organ vital.
X
Dacă Lumea de Apoi ar fi certă, am agoniza cu entuziasm. Am muri cu tragere de inimă.
X
Îmi public intimitătile. Am mare încredere în discretia cititorilor.
X
Minciuna. Anestezic folosit de politică, pentru a opera adânc în constiinta natiunii.
X
Într-o bibliotecă numai un prost se poate plânge de singurătate.
X
În mii de forme ne imaginăm Viata de Apoi. Atât de incredibil este fiorul nefiintei.
X
Întinde mâna învinsului tău. Vei trăi bucuria să-l mai învingi o dată.
X
Dacă moartea este somn, Doamne, lasă-ne măcar puterea de a visa.
X
Nu dau solutii. Îmi pun nelinistea în ecuatii.
X
Pe unii doar streangul îi face verticali.
X
Religiile dezbină oamenii, dar nici ateismul nu îi uneste. Sunt prea multe forme de necredintă.
X
Dacă s-ar preface coruptia în vioară, dumnealui ar cânta mai frumos decât Paganini.
X
Judecătorii, oricât le-ai explica, nu te cred mort până nu le arăti cadavrul.
X
Folclor. Ciobani întelepti, oi docte.
X
Inactivitatea te fereste de păcat. Dar lenea este păcatul suprem.
X
Ce cosmar! Să ai vocatie de eliberator într-o tară deja liberă.
X
Aceste aforisme. Deseuri sclipitoare, rămase pe santierele unor mari si nereusite poeme.
X
Poftele spiritelor înalte se cheamă aspiratii.
X
Mă destram în gânduri policrome. Asemenea toamnei, îmi îmbrac moartea în culori vii.
X
De unde vin? Din străfundul sfântului cuget. Din hăul divin.
X
Sunt orb, Doamne, pentru că văd si nu înteleg.
X
Umbre îmbălsămate. Aur esential, eliberat de zgura cuvintelor.
X
Aceste gânduri nu-mi apartin. Dumnezeu le-a dictat, Diavolul a făcut corectura.
X
Cresc nimicindu-mă.
X
Ciripesc în colivia limitelor mele.
X
Desfrunzirea aduce pădurii un plus de lumină.
X
Sunt fir de nisip. Dar fără mine, mai gol va fi pustiul.
X
Pe trunchiul tăiat ieri, o creangă naivă continua să înflorească.
X
Noaptea dă măretie scânteilor.
X
Nu mă puteti exila. Patria mea este acest fir de praf, numit Pământ.
X
Nimic mai vast decât lumea nimicului.
X
Între două vesnicii, o virgulă.
X
Optimism în doze letale.
X
De frica mortii mă ascund într-o carte.
X
Debut penibil. Venim pe lume pe căi urinare.
X
Atâta lumină stinsă în uitare.
X
Călcăm pe Dumnezeu, fiindcă e pretutindeni.
X
Petele solare sunt greu de observat. Fii strălucitor, dacă vrei să nu ti se vadă defectele.
X
Pilda copacului. Să nu cresti mai sus decât îti permit rădăcinile.
X
Pământ corupt cu aur. Cer corupt cu smirnă si tămâie.
X
Nu ajungi virtuos jefuind virtutea altora.
X
Imobilitatea unora trece drept statornicie.
X
Ce sărac pare cerul după un foc de artificii!
X
Să nu ne risipim în mii de pagini. Dumnezeu a luminat Universul în două cuvinte.
X
Pot să cred în idei contradictorii, dacă au suficientă poezie.
X
Neavând fortă de pătrundere, vocile neconvingătoare se reflectă, stârnind mari ecouri.
X
Pilda sudorului. Fereste-ti ochii de monstruoasa strălucire.
X
Mintile înguste se strecoară usor prin strâmtorile vietii.
X
Uliul ucide privighetoarea. N-are carne deloc, dar prea frumos cântă.
X
Savurăm mireasma fânului cosit. Nu bănuim că e aroma mortii.
X
Am ceva din nebunia pădurii. Mă dezbrac, când toamna e aproape.
X
A deceda înseamnă a muri în mod oficial.
X
Atei nu cred în nimic. Dar eu sunt credincios. Eu cred în nimic.
X
Importăm lână în spatiul mioritic.
X
Vegetarienii salvează viata multor animale. Dar creează legumelor un stres impardonabil.
X
Cât trăim, suferim. Si totusi, fugim de moarte. Ne place suferinta.
X
Din behăitul incert al turmei ciobanul deduce optiunea ei politică.
X
În poezie, orice poticnire a limbii trece drept avangardă.
X
În fiecare cătel văd un eseu. O încercare de a deveni câine.
X
Globalizare. Toată omenirea într-o singură sectă.
X
Columb ar fi ajuns în India. Dar a intervenit, ca de obicei, America.
X
Ateii se recunosc usor, după felul cum se închină.
X
Am dubii, Doamne! Diavolul stă prea bine în sondaje.
X
Nu poti pune în pagini mai mult decât ai în inimă si-n cuget.
X
Poti cotropi lumea cu o creangă de măslin.
X
Buimaci si plini de vitalitate, ca orice popor trezit de curând.
X
Constitutia. Un privilegiu al tuturor.
X
Cum să cred în voi când mă îndoiesc de mine?
X
La bătrânete povara experientei este atât de grea, încât ne tremură picioarele.
X
Mă fac că nu aud întrebările la care nu am răspuns. Mai bine surd, decât ignorant.
X
Pozitie geostrategică. Fugind de turci, dădeam nas în nas cu tătarii.
X
Uneori, numai lovindu-l pe cel căzut îl faci să se ridice.
X
Pacea poate fi mai stresantă decât războiul. Nu trage nimeni, toată lumea tinteste.
X
Cu noroi aruncă cei care poartă noroi în suflet.
X
Viata a apărut accidental. Dumnezeu a fugit de la locul accidentului.
X
Frontierele cunoasterii. Cu cât sunt mai extinse, cu atât mai grandioasă e nemurirea.
X
Risipitorii par generosi, când ne fac daruri.
X
Cine se retrage din fata prostiei devine avangarda acesteia.
X
Copilăria. Singurul Paradis pierdut.
|
Vasile Butulescu 10/22/2005 |
Contact: |
|
|
