Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Interviu cu Lech Walesa - „ Nu exista Europa fara Romania”


Gdansk, octombrie 2005 Interviu cu dl LECH WALESA,



VALERIU BUTULESCU: Domnule Presedinte! De la bun început as dori să reproduc un fragment scris de mine în presa românească. Citez: „ Doi polonezi au influentat miscarea corpurilor ceresti. Primul a fost Kopernik, care a oprit Soarele si a pus în miscare Pământul. Al doilea, cel care a imobilizat Planeta Rosie si a pus în miscare Steaua Libertătii a fost Lech Walesa!” De aici as dori să pornesc acest interviu cu D-voastră, adresându-vă o întrebare ciudată. Si în România, euforia libertătii a început să se estompeze. A venit vremea unor dificile transformări economice. În prezent, multi români aproape că si-au pierdut încrederea în acel „drum al sperantei”, au rămas tintuiti în asteptare. Aveti cumva un sfat, o retetă împotriva acestui pesimism postervolutionar?

LECH WALESA: Vă multumesc că m-ati plasat atât de sus! Eu totusi împart acestă pozitie cu Sfântul Părintele, multumindu-mă cu locul doi ! Sanctitătii Sale îi sunt profund dator, atât eu cât si toate aceste revolutii. În schimb, dacă revenim la prezent, conditia societătii românesti, situatia generală a lumii postcomuniste mă îndreptăteste să spun: Am repurtat cu totii o victorie prea mare! Pur si simplu n-am stiut ce să facem cu această victorie! Numerosi oameni care ne-au observat atent, printre care multe creiere inteligente, n-au crezut că o asemenea victorie este posibilă. De aceea unii afirmă că am fost manipulati politic, că în spatele nostru s-ar fi aflat KGB, CIA, Mosadul! Ei inventează asemenea prostii pentru că nu sunt în stare să înteleagă această victorie. Asa cum am spus, victoria noastră a fost atât de mare, încât a trebuit să schimbăm aproape totul. Comunismul a răsturnat ordinea firească a lucrurilor, a construit mult, si bune si rele, a construit atât de mult, încât astăzi noi trebuie să reconstruim totul. Au fost întrerupte numeroase cooperări si colaborări pentru că altfel nu s-a putut. Acestea au ridicat mult costurile tranzitiei. Dar tuturor celor care astăzi au nemultumiri, fie ele si întemeiate, le spun : gânditi-vă dragii mei, că dacă nu făceam noi acest pas trebuiau să-l facă copiii sau nepotii nostri. Noi eram mult mai pregătiti pentru această schimbare. Si dacă polonezilor le este astăzi greu, dacă românilor le este greu, copiilor si nepotilor nostri le-ar fi fost si mai greu. Comunismul trebuia schimbat. El nu se mai potrivea cu secolul XXI, însemna asuprire, n-are rost să mai discutăm. De aceea, dacă voi românii suferiti acum, să stiti că suferiti pentru copiii vostri. Voi ati făcut revolutia pentru ei ! Generatia noastră a plătit de două ori. Dar vom trăi în normalitate, vom trăi în libertate. Toate acestea vor avea efecte pozitive. Eu sunt convins de acest lucru…

VALERIU BUTULESCU: Domnule Presedinte! Polonia a fost în bună măsură un model pentru România în ce priveste tranzitia la economia de piată, trecerea la pluralism politic. Având în vedere bogata D-voastră experientă puteti spune care sunt capcanele ce ne asteaptă în viitor pentru ca nu cumva, ferească Dumnezeu, să repetăm aceleasi greseli ?

LECH WALESA : Eu am propus la noi întărirea sistemului prezidential, eu am propus o privatizare mult mai largă, pentru a împroprietări poporul, am propus chiar Occidentului un fel de plan Marschal pentru noua generatie. Occidentul a avut o atitudine cinică fată de noi. Occidentul ne-a îndemnat la luptă, nu ne-a propus solutii. A venit pe piata noastră si s-a apucat de afaceri. Occidentul nu s-a schimbat. Ne-a încurajat, dar nu a fost solidar cu noi. De aceea nu ne descurcăm cu această mare victorie: ne-am pierdut economia, ne-am pierdut schimburile reciproce. Occidentul trebuia să abordeze altfel problema. Să folosească potentialul tehnic si uman, al nostru si al vostru! Era nevoie de un “plan Marshal”! Vă dau un exemplu: în Polonia astăzi avem prea multe asistente medicale... În Germania, în Scandinavia, în SUA sunt prea putine... Oare nu se putea face un schimb organizat, ca să câstige si fetele astea un ban, să investească si ele în ceva? Există si alte meserii, avem numerosi specialisti pe care Occidentul nu i-a avut si nu îi are. Dar Occidentul nu a folosit această sansă. A preferat să câstige în mod simplu cumpărând economia noastră si distrugând-o, fie că era bună sau rea, pentru a-si aduce aici propriile sale produse. Practic problemele noastre vin de la lipsa de solidaritate a Occidentului. Poate că acum când tările noastre au intrat în NATO, când se vor regăsi în UE, lucrurile vor porni altfel! Desigur se putea lucra mai inteligent, mai usor. Dar Occidentul nu a vrut. Occidentul este autorul nenorocirilor noastre. Însă noi vrem să fim cu orice pret în Occident, să achităm nota de plată... Sistemul acesta trebuie putin schimbat, pentru că nu cadrează cu secolul XXI. E putin atractiv, nu are perspectivă.

VALERIU BUTULESCU: Ceea ce în Polonia au realizat muncitorii de la santierele navale, în România anului 1977 au încercat să realizeze minerii. S-a dovedit în final că lupta lor a dus la o situatie anormală. Astăzi în România minele se închid una după alta. Minerii sunt dezorientati si se întreabă dacă lupta lor a avut sens. Noi nu avem replică la acest pesimism, mai ales că vine din partea unor oameni care au făcut parte din avangarda schimbărilor politice din România. Ce credeti că trebuie să facem?

LECH WALESA: Asa cum am spus, comunismul nu se mai putea salva. Comunismul era terminat. Cred că pe minerii români i-a frământat aceeasi întrebare, ca si pe mine: Cum părăsim comunismul? Ne împuscăm între noi, omorîm jumătate, iar cealaltă jumătate va trăi mai bine? Sau încercăm o reformă pasnică. Cu costuri ridicate, dar pe cale pasnică. A venit si progresul tehnic, în urma căruia cărbunele nu mai are căutare. Si noi a trebuit să închidem unele mine. Trebuia să o facem, nu mai aveam unde vinde cărbunele. Totusi trebuie procedat astfel încât lumea să primească de lucru în mod echitabil. Chiar dacă s-a computerizat totul, trebuie să găsim loc, si pentru români, si pentru polonezi. Dar, v-am spus. Victoria a fost prea mare, că nu mai stim ce să facem cu structurile, cu programele. Trebuie să suportăm echitabil costurile Reformei. Cu sigurantă, minerii despre care vorbeati văd că reprezentantii lor, bunăoară ministrii câstigă sume uriase, dar pentru minerit nu mai sunt bani! Eu mă uit la ministrii nostri. Ei câstigă sume colosale ! Au salarii de mii de ori mai mari ca muncitorii ! Asa ceva nu se poate! Ar trebui căutată o cale de mijloc. Din nefericire nu putem schimba prea multe în acest domeniu.

VALERIU BUTULESCU: Din păcate, în România schimbările nu au decurs la fel de pasnic ca în alte tări. După cum stiti, în România si-au pierdut viata mii de oameni în Revolutie. La noi comunismul s-a apărat până la capăt, nu a vrut sub nici o formă să abdice. Aceste sacrificii sporesc nemultumirile. Unii spun: atâta sânge s-a vărsat degeaba!

LECH WALESA: Nu s-a varsat degeaba! Gânditi-vă că se putea vărsa mai mult. Aici apare o întrebare : Dacă s-ar fi vărsat mai mult sânge ar fi fost mai bine ? Nu ! Într-adevăr, la noi lucrurile au decurs putin altfel. Ati fost în urma Poloniei în ce priveste organizarea rezistentei anticomuniste. Această întârziere v-a făcut să treceti brusc peste mai multe bariere. Dar a trebuit să loviti si ati lovit. Ati făcut un salt prea mare, brusc ati sărit prea departe. N-ati avut de ales. Ati fost obligati de situatie. Repet : nu aveti alte posibilităti. Chiar dacă lucrurile decurgeau altfel tot aici ati fi ajuns, la acelasi drum al libertătii, democratiei si economiei libere. Orice altă cale duce la costuri mai mari. Puteti doar să mai schimbati din când în când niste ministri, dar cei noi vor fi la fel ca predecesorii lor. Asadar e nevoie de mai multă întelepciune, de implicare, de mai multă transparentă în actiunile noastre. Numai asa se poate. Nu avem de ales. A doua cale, asa cum am spus, înseamnă demonstratii, greve, cucuie. Ele numai sporesc costul reformei este inevitabil.

VALERIU BUTULESCU: Suntem informati că veti vizita în curând România.

LECH WALESA: Eu de câteva ori am vrut să merg în România. Dar nu s-a putut, am fost atâta vreme în fruntea acestei organizatii. Sunt asa obosit că nu mai fac fată. De aceea îmi cer scuze romanilor, îmi cer scuze sindicalistilor. S-ar putea ca anul acesta să reusesc. Dar vă rog să mă întelegeti. Sunt foarte aglomerat. Însă unde merg mă interes si de poporul român. Am întrebat Occidentul: Ce faceti? De ce colaborarea cu România merge greu? De ce România nu este admisă încă în UE? Nu stiu dacă sunteti la curent cu demersurile mele. Uneori aceste interventii sunt mai importante decât o vizită în România unde probabil o să povestim despre ce am făcut si cum a fost. Adevăratele interese sunt în Occident, la Bruxelles, în Statele Unite... Acolo trebuie insistat! Acolo trebuie constientizati oamenii politici. Eu fac acest lucru. Din păcate aceasta îmi ia timp si nu-mi permite să mă ocup de alte lucruri plăcute, cum ar fi vizitarea României sau a altor state.

VALERIU BUTULESCU: Domnule Presedinte, dacă totul decurge normal, la 1 ianuarie 2007 România va fi admisă în Uniunea Europeană. În legătură cu acest eveniment, credeti că România care, alături de Bulgaria, închide lista noilor membri poate conta pe solidaritatea celorlalte state, în acceptiunea nouă a acestui cuvânt, pentru a lichida diferentele care ne separă de acestea?

LECH WALESA: Diferentele prea mari sunt incomode pentru toti. Salariile mai mici de la noi sunt inacceptabile în Germania sau Franta. Pentru somajul din România sau din altă tară, germanii sau altii din Europa vor plăti impozit mai mare. De aceea Europa trebuie să înteleagă, si chiar a început să înteleagă că nu există Europa fără România, că toti sunt necesari, că trebuie să echilibrăm nivelurile de trai, altfel unificarea devine putin atractivă. Diferentele frânează dezvoltarea, frânează întreaga Europă. Vă repet : victoria obtinută a fost prea mare. Aproape o jumătate de lume s-a alipit la civilizatia occidentală. Occidentul a început să se plângă că, vezi Doamne, nu mai face fată ! Bineînteles ! Occidentul este comod, are un sistem depăsit, cu state mici, usor de guvernat atâtia ani. Acum însă au apărut state mari. Aceasta a făcut ca angrenajul occidental să nu se mai învârtă. Dar se va învârt în curând pentru că principiile sale sunt sănătoase.
Există libertate economică si politică, iar aceasta va produce efecte benefice.

Nota Redactiei Observatorul.

Dl Valeriu Butulescu locuieste in Petrosani - Romania.
A absolvit Universitatea din Lodz si Academia de Mine din Cracovia..

Este scriitor, poet, dramaturg.
A publicat 20 de volume de poezie, esseuri, teatru.
Un succes deosebit l-a avut cartea sa de aforisme publicata in 20 de limbi.

Editura revistei noastre i-a publicat in Toronto, unde l-am avut si oaspete, volumul de Aphorismes ( in limba franceza ).
Membru al cenaclului nostru a primit, in anul 2004, premiul special pentru aforisme.






consemnat la Gdansk de Valeriu Butulescu    10/15/2005


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian