Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002


Gânduri marturiste -Iarna vrajbei noastre

„Acum este iarna nemulțumirii noastre/ Transformată în vară glorioasă de acest soare din York;” („Now is the winter of our discontent/ Made glorious summer by this sun of York;”) își începe tânărul Richard, Duce de Gloucester, monologul impresionant din Actul 1 al piesei de teatru „Richard al III-lea”, scrisă de William Shakespeare în jurul anilor 1592-1594.

Această frază este o metaforă în care Richard folosește iarna și vara pentru a sugera că domnia regelui Edward IV a transformat tristețea, instaurată de nesfârșitul „Război al celor două roze”, asimilat cu „iarna vrajbei”, în sărbătoarea victoriei, când fratele său mai mare devine regele țării și este instaurată pacea, ca o „vară glorioasă”.

„The Winter of Our Discontent” (publicat în limba româna sub titlul „Iarna vrajbei noastre” de Editura Polirom în 2016) este și titlul ultimului roman scris de John Steinbeck în 1961. Autorul a publicat în total 33 cărți și a obținut Premiul Nobel pentru Literatură în 1962, „pentru scrierile sale realiste și imaginative, combinând umorul simpatic și percepția socială ascuțită.” - https://www.nobelprize.org/prizes/literature/1962/summary/

Romanul prezintă decăderea societății americane in anii 1960. Personajul principal, Ethan, ajunge in pragul sărăciei lucrând ca funcționar in propria sa prăvălie, deținută acum de un imigrant italian. Familia este nemulțumită de lipsa banilor și de viața pe care o duce, iar Ethan încearcă cu disperare să le ofere mai mult, fără a-și pierde demnitatea. Romanul a fost ecranizat în 1983 în filmul de televiziune cu același nume, pentru „Hallmark Hall of Fame”.

Tema majoră din romanul „Iarna vrajbei noastre” este efectul presiunii sociale asupra individului. Plângerile familiei și ale apropiaților privind statutul lor social și economic determină personajul principal să-și schimbe convingerile despre bogăție și putere, să accepte mita și chiar să plănuiască un jaf bancar. Pus în fața acțiunilor sale, Ethan devine sinucigaș.

Într-un anume fel astăzi trăim din nou o „iarnă a vrajbei noastre” când sub acțiunea presiunii sociale, amplificată de „rețelele sociale”, grupuri de oameni încep a avea comportamente antisociale sau chiar criminale. Cel mai recent exemplu este atacul criminal făcut de un grup de opt fete tinere asupra unui om al străzii în Toronto.
Un fel de teroare a societății se întinde asupra individului care nu se conformează cu așteptările acesteia, asemănătoare cu presiunea socială de pe timpul socialismului când erai privit ca „sărit” dacă nu aplaudai inițiativele partidului privind „propășirea societății multilateral dezvoltate și înaintarea spre comunism”.

Am folosit intenționat „limbajul de lemn” al „epocii de aur” pentru că acesta își face din nou apariția, expresii cum ar fi „spreading misinformation” (”răspândirea dezinformării”) fiind la originea anulării a zeci de mii de conturi pe rețelele sociale, de fapt însemnând anularea dreptului la exprimare a zeci de mii de oameni, doar pentru că au formulat opinii contrare directivelor oficiale și persoanelor de la butoane.

Reeducarea începe să fie iarăși o cerință la modă, un exemplu recent fiind acțiunea de ridicare a licenței de a practica psihologia clinică Profesorului canadian Dr. Jordan Peterson, pentru comentarii pe rețelele sociale. Trăim un fel de totalitarism incipient în care reeducarea se face prin presiune socială, pe internet prin rețelele sociale și la serviciu prin organizațiile profesionale.

Intervenția organizațiilor profesionale în restricționarea dreptului de a afirma ceea ce consideri că este adevărat seamănă cu activitatea „celulei de partid” din întreprinderile socialiste. Așa au supraviețuit regimurile totalitare timp de decenii, izolând indivizii cu păreri contrare, la nevoie în închisori și în centre de reeducare.

Suntem într-un fel de Turn Babel în care nu s-au încurcat numai limbile, ca în exemplul biblic, ci și trăirile, sentimentele și valorile. Patrioții sunt confundați cu trădătorii de țară, oamenii cinstiți cu propagandiștii, mincinoșii cu mărturisitorii adevărului și drept credincioșii cu fariseii.

Nu mai avem valori comune, nu mai avem idealuri personale și parcă am trece dintr-un tunel în altul, din cel al pandemiei dirijate în cel al războiului fratricid și chiar într-un tunel al unei crizei economice parcă pregătită dinainte și care stă să cadă ca o „pară mălăiață în gura lui nătăfleață”.

Oameni tineri mor din senin și nimeni nu se întreabă care este cauza acestor morți subite, ca și cum aceștia ar fi victime colaterale într-un război de care nu suntem conștienți, la fel ca și victimele Timișoarei trimise la crematoriu pe vremea împușcatului. Voi spune ce am spus și în acele zile „dacă cineva este vinovat pentru aceste victime, oricine ar fi, trebuie să răspundă”.

O anumită calitate a timpului este repetabilă, sau cel puțin așa este percepută de om, un timp de restriște, suferință și rugăciune fiind necesar pentru a putea depăși „iarna vrajbei noastre” și a desluși calea către o „vară a speranței, a păcii și a luminii divine”.

Să reflectăm și la cuvintele lui Mihai Eminescu din „Rugăciune” : „Noi, ce din mila Sfântului/ Umbră facem pământului,/ Rugămu-ne-ndurărilor,/ Luceafărului mărilor;/ Ascultă-a noastre plângeri,/ Regină peste îngeri,/ Din neguri te arată,/ Lumină dulce clară,/ O, Maică prea curată/ Și pururea Fecioară,/ Marie!”


Ioan Cojocariu
Ianuarie 2023, Toronto, Ontario, Canada





Ioan Cojocariu    1/23/2023


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian