Poetul Iosif Băcila, 75 de ani
Septembrie, luna în care au murit regine. În septembrie m-a părăsit soția, alegând veșnicia și luând cu ea frumusețea singurătății în doi. Septembrie, totuși, înseamnă viață. Eu m-am născut în septembrie. În septembrie s-a născut și poetul Iosif Băcilă, în localitatea Dalboșeț (Caraș-Severin), în Țara Almăjului, Valea miracolelor. El străbate încă drumul unei sărbători, drumul poeziei, căreia îi slujește îndestulat cu dor, lăsând o lacrimă sub candela aprinsă, poezii scrise în ultimii patru ani din viața închinată cuvântului românesc ¹
De Iosif Băcilă mă simt legat profund sufletește. Este expresia lirică a Banatului meu de Munte. Aidoma lui am visat să mă retrag, la bătrãnețe, la țară. Nu a fost să fie așa. Vremi dramatice au făcut să măresc numărul romãnilor din diaspora. Îmi lipsesc multe, mai ales muntele, avãnd aici o nesfãrșită întindere. Dar am ceva mai puternic decãt muntele: credința în limba romãnă.
Poetul a debutat (1979) în revista Orizont din Timișoara și, editorial, în volumul colectiv Afinitățile izvoarelor (secțiunea Lumina lacrimii), Timișoara, Editura Facla, 1985. După aceste două momente, au urmat volumele de versuri Lumina cântecului, Timișoara, Editura Facla, 1986; Poeme, Reșița, Editura Semenicul,1993; Poeme-Sânziene, Reșița, Editura Timpul, 1997; Indestulare cu dor (selectiv), Reșița, Editura Timpul, 1997; Oglinzi în inima pietrei, Reșița, Editura Timpul, 2002; Drumul unei sărbători, Reșița, Editura TIM, 2007; Dor mărturisit, Editura Excelsior Art, 2011; Poeme-Semenice, Timișoara, Editura Excelsior Art, 2014; Amurguri înflorind sau Poimâinele celorlalte oglinzi, Timișoara, Editura Artpress, 2018 și Lacrimă sub candelă aprinsa, Timișoara, Editura Cosmopolitan-Art, 2022.
În anul 2011, în Timișoara, la Editura Excelsior Art a tipărit volumul Răspântii peste veacuri Convorbiri (carte de interviuri)..
A apărut în numeroase volume colective, dintre care amintim: Primul lup de mare (publicistică și poezie), Timișoara, Editura Mirton, 1996; Oameni ai acestor meleaguri (publicistică), Reșița, Editura Modus P.H., 1997; Cuvinte pentru urmași (eseu), o carte de învățăturăconcepută și îngrijită de Artur Silvestri, Bucureșeti, Carpathia Ptess, 2005; Din Țara Almăjului, la Academia României ( volum omagial dedicat academicianului Păun Ion Otiman), Timișoara, , Editura Eurostampa, 2012; Păun Ion Otiman (coord.), Almăjul de ieri, de azi și de mâine sau Mult dorita Vale a Miracolelor, ediție prefațată și îngrijită de Dumitru Popovici, București, Editura Academiei Române, Timișoara, Editura Artpress, 2017; Iosif Coriolan Buracu în memoria almăjenilor (volum îngrijit de Pavel Panduru și Angelica Herac), Reșița, Editura TIM, 2017; Maria Subi (coord.), G. I. Tohăneanu: Exegi monumentum. Lucrările Colocviului G. I. Tohăneanu(ediția a V-a, 14 septembrie 2018), Timișoara, Editura Universității de Vest, 2019 ș. a.
Poetul Iosif Băcilă a îngrijit apariția cărților Mai blânzi decât liniștea ochilor (antologie de lirică tânără); Eftimie Murgu (1805 1870) Erudiție și Faptă; Valea Almăjului oameni și fapte (limbă, istorie, credință și cultură românească), în curs de apariție volumul al V-lea.
Iosif Băcilă a obținut numeroase premii care certifică o bogată activitate cărturărească. Pe linie profesională a obținut titlul de profesor evidențiat și Meritul pentru Învățământ în gradul de Cavaler, acordat de președinția României.
Poetul din Almăj a colaborat la reviste și ziare românești și din străinătate, fiind fondator și redactor-șef al revistei Almăjana(Bozovici), revistă care a depășit limitele unei publicații locale, fiind cunoscută și apreciată în mediile literare ale diasporei noastre.
Numele său apare în Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin (1998), în Dicționarul general al literaturii române, vol. I (2004), în Enciclopedia Banatului. I. Literatura (2025).
Consiliul Editorilor Institutului American de Biografii l-a nominalizat Om al anului 2005.
Pentru o imagine a poetului la 75 de ani, amintesc cuvintele semnificative ale lui Octavian Doclin, priețtenul nostru comun: ,,Experimentul, ostentația, șocantul, bruscarea cititorului prin metafore încifrate sunt lucruri aproape străine acestui poet. El rămâne același, egal cu sine în tot demersul lui liric, fiindu-i proprii cumințenia și blândețea, mirarea și răbdarea, coordonate pe care își așază și construiește, încet și sigur, arta sa poetică, remarcată de altfel în eseurile Devenirea metaforei în poezia lui Iosif Băcilă, Timișoara, Editura Excelsior Art, 2915, de Constantin Teodorescu , și Fals tratat despre întemeierea melamcoliei. Eseu asupra poeziei lui Iosif Băcilă, Reșița, Editura Timpul, 2002, de Ionel Bota.
Poetul, cred sincer, mai are multe de spus, înainte de a se împlini dorința: Aș vrea să trec / De cealaltă parte a râului - // Acolo, poate, timpul nu e atât de grăbit!
Constantin Teodorescu, Kitchener
|
Constantin Teodorescu 11/1/2022 |
Contact: |
|
|
