Festivalul de literatură transdanubiană
La Biblioteca ”Aman” din Craiova
Motto: „Dunăre dacă n-aveam
Jiul Dunăre-l făceam”
Virgil Carianopol
Printre marile biblioteci publice românești, Biblioteca Fundației „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova ocupă un loc de frunte. Alexandru Aman (1820-1885), fratele celebrului pictor Th. Aman, își exprima dorința testamentară la 14 noiembrie 1884 (cu un an înainte de a muri): „Pentru cultura poporului din orașul meu, Craiova, îi leg biblioteca mea, precum și toată colecțiunea mea de tablouri originale, de diferite școli și o mică parte numai cópii, portretele originale ale familiei mele, obiecte de artă și toate mobilele. Cu astea să se înființeze o bibliotecă liberă tuturor și un muzeu pentru răspândirea cultului de folos în sine, deschis publicului de două ori pe săptămână, iar biblioteca în toate zilele, afară de sărbători”.
Soția sa, Aristia (1833-1904), născută Lăceanu, întărește acest testament și astfel, la 21 decembrie 1908, în prezența celui mai celebru ministru al Instrucțiunii Publice și Cultelor din istoria învățământului românesc, Spiru Haret, se inaugurează oficial Fundația „Alexandru și Aristia Aman”, condusă de personalități recunoscute pe plan național. Istoricul Ștefan Ciuceanu (elevul lui N. Iorga și tatăl venerabilului Radu Ciuceanu, directorul unui institut al Academiei Române la 90 de ani) și Elena Farago, rafinata poetă, implicată în Răscoala din 1907 de partea țăranilor, la sugestia aceluiași N. Iorga. În 1915, muzeul se deprinde de Fundația „Aman” și devine o instituție de sine stătătoare, iar în 1954, pinacoteca devine Muzeul de Artă. (Pe larg, în Tudor Nedelcea, Centenar Biblioteca Aman, Craiova, Edit. SimArt, 2008).
Din 2009, director (azi se zice manager; în evul mediu și în epoca premodernă, românii foloseau termenul „chivernisitor”) al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Amn” din Craiova este Lucian Dindirică, absolvent de Teologie, doctor în istorie sub conducerea științifică a lui Gh. Buzatu, profesor asociat la Universitatea din Craiova.
Între alte proiecte de prestigiu, cu personalități așișderea, Lucian Dindirică a inițiat proiectul „Comori scrise ale Dunării de Jos ( „The Written Treasures of Lawer Danube”) (cod Ro-BG 290), cofinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională – Programul INTERREG V-a România – Bulgaria, împreună cu instituțiile partenere din Bulgaria (Libraries-Sofia și Biblioteca Regională „Lyuben Karavelov-Ruse”), cum este menționat, firește, în program. Sub auspiciile acestor instituții europene, Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” a organizat, la sediul ei, dar și în alte locații craiovene încărcate de istorie și cultură, între 26-29 august 2021, Festivalul de literatură transdanubiană.
Prima ediție a Festivalului de literatură transdanubiană ( amânat anterior din cauza pandemiei) a debutat, vineri, 26 august 2021, la sediul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”, unde directorul instituției și inițiatorul Festivalului, prof. dr. Lucian Dindirică, a prezentat programul, oaspeții și scopul acestei manifestări internaționale, precizând că Dunărea nu desparte, ci unește comunități, dovadă prezența unor scriitori sau oameni de cultură din Bulgaria și Serbia. Cosmin Vasile, președintele Consiliului Județean Dolj, a menționat și alte opt proiecte transfrontaliere (Să nu-l uităm vreodată pe fostul președinte, actualul senator Ion Prioteasa pentru tot ce a făcut pentru cultura doljeană și nu numai). Urări de bun venit au făcut I. Lascu și Mircea Pospai, președinții filialei locale a Uniunii Scriitorilor din România, respectiv a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, precum și prof. Mihaela Dudău de la Biblioteca gazdă, coordonatoarea proiectului, oaspeții bulgari replicând în cuvinte amabile.
Festivalul a cuprins o paletă variată de manifestări: expoziții de carte (de către Biblioteca Județeană „ I.A. Basarabescu” din Giurgiu), de benzi desenate (Viorel Pîrligras, Marian Mirescu, Cristian Ciomu, Valentin Iordache), de pictură (cu peisaje din Balcic), un film documentar despre Balcic, realizat de oaspeții bulgari), conferințe, lecturi publice, lansări de carte, masă rotundă. N-au fost neglijate nici tradițiile culinare danubiene.
Seria de conferințe a debutat cu Florian Copcea despre Poeții de limbă română din Serbia, publicați în renumita colecție a editurii Academiei Române (Vasko Popa, Radu Flora, Nicu Ciobanu, Slavco Almăjean, Petru Cârdu, Ioan Baba, Pavel Gătăianțu), ediții îngrijite de același Florian Copcea, care a lansat apoi cărțile sale: O istorie a liricii românești din Serbia, Repere literare și Turnuri nebune (în limba sârbă); despre literatură, Keynate speakers, au conferențiat Lucian Dindirică, Gabriel Nedelea, Silviu Gogonea, M. Ciurea; despre prezența Dunării în literatura gălățeană a vorbit Adi George Secară.
Lansările de carte au fost cele mai numeroase și au trezit curiozitatea și interesul celor prezenți, de pe ambele maluri ale Dunării. Prima carte lansată a fost una de excepție: Studii despre Tetraevangheliarul grecesc de la Muzeul Olteniei din Craiova (sec. XII), realizate de universitarii craioveni Ion Resceanu, Carmen Bălteanu, M. Ciurea, I. Sorin Bora, ediție bilingvă, română-engleză, tipărită în condiții grafice de excepție. Au urmat lansarea altor cărți: N. Calițoiu, Alte seceri, alte ciocane (poezii), Andreea Diana Trăilescu (elevă), Regina întunecată (roman), Dan Șalapa, Hai-hui (versuri), Spiridon Popescu, Ferice de cel orb ( versuri), Corina Dasoveanu, Înger (poezii), I.Lascu, Generația '80. Un excurs istorico-critic, Viorel Dinescu, Armistiții literare și 101 poezii, Dan Șalapa, Anti Eminescu, Iulian Bitoleanu, Triptic al sublimului, Gh. Florescu, Poeme la curtea regelui nou, Doina Grigore, Pasajul meu prin pandemie, Cristian Gabriel Moraru, Un prozator ezoteric: Mircea Eliade etc.
Seria de lansări s-a încheiat cu o carte de referință, de fapt o antologie de poezie universală în limba engleză, apărută la editura clujeană Grinta, Anthology – Universal Poetry from Today, realizată de renumitul scriitor și editor Ion Deaconescu, în colaborare cu Zhao Lihong (urmând să apară o ediție și în limba chineză). Sunt antologați aproape 90 de poeți de pe toate meridianele lumii, între care și trei laureați ai Premiului Nobel pentru Literatură (Wole Sonyinka – Nigeria, Tomas Tranströmer – Suedia, Günter Gross – Germania); între alți poeți figurează Adonis, Slavco Almăjean, Radomir Andrici, Ana Blandiana, Nicole Brossard, N. Dabija, Choi Dong-Ho, Oscar Hahn, Ewa Lipska, Dante Maffia, Oh Sae-Young, Justo Jorge Padron (recent plecat dintre noi).
Lecturile publice au fost onorate de poeți consacrați, precum Ileana Roman, Viorel Dinescu, Victor Rusu, Spiridon Popescu, Ion Lascu, Fl. Logreșteanu, Nina Ceranu, Gh. Florescu, Mihailo Vasilievici (Serbia), Clara Țîrcă, N. Jinga, Mircea Pospai.
Eseuri despre literatură au prezentat I. Vătui, Dunărea, punte de legătură între neamuri, I. Damaschin și Fl. Damaschin, Eroii neuitați din adâncuri, Matei Vergil, Legendele literare ale Brăilei, C. Ionescu, Podul de la Brăila, Tudor Nedelcea, Călătoria lui Andersen pe Dunăre, în 1842, Mircea Pospai, Prin porțile Dunării, N. Marinescu, O călătorie fantastică și prezentarea revistei Carmina Balcanica, realizată de Mihaela Albu.
Emoționantă a fost comunicarea lui Viorel Dinescu și a Florentinei Paraschiv despre Eminescu și Grigore Vieru, amintind despre ultima întâlnire cu marele Grigore din 13-15 ianuarie 2009 și împrejurările morții sale.
Momentele muzicale au fost susținute de Mircea Suchici de la Filarmonica Olteniei, de soliști populari, iar moderatori au fost Lucian Dindirică, Mircea Pospai, Petrișor Militaru, Gabriel Nedelea, Silviu Gongonea.
De remarcat că Festivalul a avut traducători și de limba bulgară, oaspeții din sudul Dunării aducând substanțiale completări privind cooperarea economică și culturală de-a lungul vremii și de-a lungul Dunării. Să menționăm faptul că pentru revoluționarii bulgari, în timpul ocupației otomane, România a constituit un refugiu (de pildă pentru Hristo Botev sau dr. Petru Beron), dar pe teritoriul Bulgariei nu se află nicio statuie Eminescu, că la Vidin a trăit singurul poet bulgar de origine română, Milan Anghelov-Coseveanu.
O concluzie sumară, proverbul „omul sfințește locul” și-a dovedit perenitatea și actualitatea în cazul directorului Lucian Dindirică, iar prima ediție a Festivalului desfășurat în capitala Olteniei ar trebui pus sub versurile lui Virgil Carianopol: „Dunăre dacă n-aveam / Jiul Dunăre-l făceam”. Bibliotecarii și cercetătorii instituției gazdă s-au dovedit a fi profesioniști și uniți întru realizarea unor manifestări culturale și științifice de nivel european.
Dunărea n-a despărțit niciodată românii de români, cum afirmase și Vasile Pârvan, fiind, dimpotrivă, cel care unește culturi, mentalități, destine, care ne binecuvântează cu de toate, deși noi, oamenii, nu-i păstrăm curățenia și nu-i acordăm suficient respect.
Festivalul de literatură transdanubiană și-a atins obiectivul cu asupra de măsură, următoarele ediții fiind așteptate cu același mare interes.
Tudor Nedelcea
|
Tudor Nedelcea 8/30/2021 |
Contact: |
|
|
