Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestinã
Note de carierã
Condeie din diasporã
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouã
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastrã
Traditii
Limba noastrã
Lumea în care trãim
Pagini despre stiintã si tehnicã
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhiv� 2024
Articole Arhiv� 2023
Articole Arhiv� 2022
Articole Arhiv� 2021
Articole Arhiv� 2020
Articole Arhiv� 2019
Articole Arhiv� 2018
Articole Arhiv� 2017
Articole Arhiv� 2016
Articole Arhiv� 2015
Articole Arhiv� 2014
Articole Arhiv� 2013
Articole Arhiv� 2012
Articole Arhiv� 2011
Articole Arhiv� 2010
Articole Arhiv� 2009
Articole Arhiv� 2008
Articole Arhiv� 2007
Articole Arhiv� 2006
Articole Arhiv� 2005
Articole Arhiv� 2004
Articole Arhiv� 2003
Articole Arhiv� 2002


Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei de la Sighet.

Fundatia Academia Civica s-a infiintat la 21 aprilie 1994.

Printre scopurile sale se numara educatia civica, educatia tineretului, o buna cunoastere a trecutului tarii si, in acest sens, restituirea istoriei contemporane a Romaniei, falsificata in anii dictaturii comuniste.

Principalul proiect este Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei de la Sighet.


La 21 aprilie 1994, autoarea proiectului, Ana Blandiana, si un numar de 175 de personalitati au intemeiat Fundatia Academia Civica, avand ca scop general educatia civica si ca obiectiv imediat crearea Memorialului.
La Bucuresti, centrul de studii condus de Romulus Rusan incepuse inca din 1993 colectarea bancii de date pentru crearea muzeului: fotografii, acte, obiecte, scrisori, colectii de ziare, carti, manuale, albume, inregistrari de istorie orala, precum si - pe un alt plan - organizarea de ateliere, seminarii, simpozioane, intalniri intre victimele comunismului si istoricii din Romania si din strainatate, publicarea de carti cuprinzand marturii, studii, statistici si documente privind rezistenta anticomunista si reprimarea ei. Pana in prezent, centrul a realizat trei mii de ore de inregistrari, 15000 de pagini de carte si a tezaurizat zeci de mii de documente (file, fotografii, casete audio si video).

Prin concurs, alcatuirea proiectului de reabilitare a cladirii a fost incredintat firmei UMROL din Cluj, iar executia propriu-zisa firmei Stelid din Baia Mare. Lucarile au durat pana in anul 2000. Pentru ca edificiul, vechi de un secol, era ruinat si plin de igrasie, a fost nevoie de refacerea fundatiilor, izolatiilor, acoperisului, iar peretii interiori, care oricum fusesera revopsiti si nu mai aminteau perioada anilor 50, au fost varuiti in alb. Fiecare celula a devenit o sala de muzeu, in care, intai intr-o forma provizorie, mai apoi definitiva, urmand acum o ordine cronologica, au fost amplasate obiecte, fotografii, documente, creandu-se ambianta si documentatia unei sali de muzeu.

Intr-una din curtile interioare ale fostei inchisori, in urma unui concurs de proiecte la care au participat 50 de arhitecti si artisti, a fost construit in 1997 un Spatiu de Reculegere si Rugaciune, dupa proiectul arhitectului Radu Mihailescu, care imbina stilul antic (sugestia tholos-ului grec si a catacombei crestine) cu o viziune moderna. Pe peretii rampei de coborare in spatiul subpamantean au fost gravate in andezit fumuriu numele a aproape opt mii de morti din inchisorile, lagarele si locurile de deportare din Romania. Extrem de migaloasa, operatia de strangere a numelor mortilor a necesitat zece ani de munca in cadrul Centrului International de Studii asupra Comunismului, iar cifra este departe de a acoperi adevarata amploare a represiunii. Cele mai multe nume au fost stabilite de dl Cicerone Ionitoiu si de regretatul Eugen Sahan, ambii istorici prin vocatie si fosti detinuti politici. Cat priveste cheltuielile materiale pentru proiectarea si construirea Spatiului de Reculegere si Rugaciune, au fost acoperite in intregime de regretatul sponsor Misu Carciog din Londra, care ramane pana in prezent principalul donator al Memorialului.

In anul 2000 a fost adaugat constructiei vechi un modul cuprinzand o sala moderna de conferinte, in care se pot desfasura simpozioanele, dezbaterile si seminariile, precum si cursurile scolii de vara. Sala este dotata cu o instalatie de traducere simultana, putand fi inchiriata pentru manifestari internationale.

Cateva opere de arta plastica de valoare deosebita completeaza profilul Memorialului, oferindu-i o personalitate speciala printre muzeele de istorie. Lucrarile, donate de autori, impresioneaza prin simbolistica sacrificiului acceptat care le caracterizeaza. O tapiserie ca "Libertate, te iubim" de Serbana Dragoescu, pictura "Inviere" de Cristian Paraschiv, sculptura in bronz "Marea Neagra" dedicata de Ovidiu Maitec istoricului Gheorghe I. Bratianu si, in mod coplesitor, cele doua sculpturi de mari dimensiuni ale lui Camilian Demetrescu intitulate "Omagiu detinutului politic" (una subintitulata "Inviere"), dau atmosferei trasaturi dramatice si inaltatoare.


Dar lucrarea de amploare artistica este grupul statuar "Cortegiul Sacrificatilor", care tinde sa devina una din emblemele muzeului. Este vorba de optsprezece siluete umane mergand spre un zid care le inchide orizontul, asa cum comunismul zagaduise viata a milioane de oameni. Prezentata in 1997 in lemn, lucrarea a fost turnata in anul urmator in bronz si este amplasata azi intr-o alta curte interioara a fostei inchisori. Este punctul preferat unde sute si mii de turisti se fotografiaza la trecerea prin Memorial.

In sfarsit, una din componentele Memorialului este Cimitirul Saracilor, situat la 2,5 km distanta, in afara orasului. Dupa cum spun legendele vremii, aici au fost ingropati in secret, noaptea, cei 52 de morti din inchisoarea politica. Gropile n-au putut fi identificate, intre miile de morminte anterioare si ulterioare anilor ’50, astfel incat, pentru celebrarea sacrificiului acestor victime, a fost imaginat in 1999 un proiect peisagistic. Pe suprafata de 14.000 mp a cimitirului a fost desenat un contur al tarii. In exteriorul conturului au fost plantati puieti (in principal conifere). Prin crestere jnepenii, jepii, brazii si molizii vor deveni un amfiteatru vegetal, in interiorul caruia "tara" va ramane ca o poiana. Ideea este ca, in felul acesta, patria isi tine martirii in brate si ii plange prin generatiile repetate ale vegetatiei. De pe o belvedere care va fi amplasata pe un loc inaltat, tocmai pe malul Tisei (care este frontiera actuala cu Ucraina), vizitatorii Memorialului vor putea vedea acest desen simbolic tot mai deslusit, pe masura ce natura va desavarsi proiectul.


Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei a fost gandit si initiat inca din 1992 de catre presedinta Aliantei Civice, Ana Blandiana, si realizat in urmatorul deceniu impreuna cu Romulus Rusan si o prestigioasa echipa de istorici, arhitecti, constructori si designeri.

In ianuarie 1993, Ana Blandiana a predat proiectul Memorialului la Consiliul Europei. Dupa ce doua delegatii de experti au vizitat Sighetul, Consiliul Europei a intocmit, in 1995, un studiu-raport si a luat Memorialul sub egida sa. In 1998 Consiliul Europei aseza Memorialul de la Sighet printre principalele locuri de pastrare a memoriei continentului, alaturi de Memorialul de la Auschwitz si Memorialul Pacii din Normandia.

Format dintr-un Muzeu - situat in fosta inchisoare politica din Sighet - si un Centru international de studii asupra comunismului - cu sediul in Bucuresti - Memorialul are ca scop reconstituirea si pastrarea memoriei unor popoare, in particular a celui roman, carora timp de jumatate de secol li s-a indus in constiinta o istorie falsa.

Desi situat departe de Bucuresti, in extremitatea nordica a Romaniei, Memorialul Sighet are o pozitie centrica in geografia Europei si este situat pe un traseu privilegiat al turismului cultural, fiind vizitat atat de romani, cat si de foarte multi turisti din strainatate.


Cum puteti ajuta Memorialul Sighet
14 aprilie 2005

Stimati prieteni,

Legislatia din Romania va permite in acest moment sa sprijiniti o institutie culturala, fara sa scoateti un ban din buzunar.

In conformitate cu legea nr. 571/22.12.2003, art. 84, alin. 2, contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand 1% din impozitul pe venitul net anual, pentru unitatile non-profit, ce functioneaza in conditiile Ordonantei Guvernamentale nr. 26/2000, cu privire la asociatii si fundatii, cu modificarile si completarile ulterioare. Calcularea, retinerea si virarea sumei de 1% din impozitul pe venitul net anual, obtinut din salarii, onorarii, chirii, dividende etc., revine organului fiscal competent.

Toate persoanele fizice si juridice din Romania pot da 1% din impozitul pe care l-au platit statului in cursul anului 2004 unor fundatii sau asociatii, pe care doresc sa le sprijine material.

Ce aveti de facut in mod concret:

pe declaratia de venit pe anul 2004, pe care o veti completa in primavara anului 2005, treceti numele si datele (codul fiscal si contul bancar) fundatiei sau asociatiei pe care doriti sa o sprijiniti.

Noi speram ca veti alege Fundatia Academia Civica, realizatoarea Memorialului Sighet, contribuind astfel la salvarea memoriei noastre colective si la prelucrarea critica a unui trecut de intelegerea corecta a caruia ne depinde prezentul si viitorul.

FUNDATIA ACADEMIA CIVICA

COD FISCAL 6222669

CONT BANCAR: RO20BRDE410SV21617804100 deschis la Banca Romana de Dezvoltare, agentia Piata Romana

mai multe despre memorial gasiti la www.memorialsighet.ro




Observator    4/20/2005


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian