Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


TEMPORAR, LOCUIND IN CHICAGO



Excedarea de cititul fara limite si de scrisul supravegheat in permanenta prin comparatie m-a determinat sa nu ma entuziasmez miraculos in fata constructiilor gigant din centrul megapolisului american Chicago. N-am trait nici sentimentul invers al lui Guliver in |ara Piticilor. Dar n-am arborat nici umilinta ori ironia; sarcasmul, nici vorba sa fie al lui Swift, desi m-am aflat intr-o alta lume, intrata in mitul rom@nilor de foarte multe decenii. Am rostit, tot latineste, veni, vidi. Restul n-a fost cazul. Geometria in spatiu a paralelipipedelor - cladire, din centrul orasului, fixeaza verticala ca linie superba a imaginarului, peste care, in jos si in sus, incepe utopia. Cu atat mai mult, cu cat rezistenta pamantului se afla, paradoxal, pe apele oceanelor, avand un ambasador statornic in lacul Michigan (cu suprafata de 58000 km patrati si o adancime de 281 m.) Aici cred ca este forta de gandire si hotarare indrazneata a omului de a-si angaja proiecte marete pentru constructii. Cu siguranta ca in toata lumea, matematica a prezidat in detaliu ridicarea pe verticala a materialelor, iar executantii constructori sa-si dramuiasca in fel si chip transformarile de otel si sticla pana la standardizare sau inghetare.
|ntrebarea pe care mi-am pus-o incepand cu al 50-lea etaj din maretul Sears Tower, stand boiereste in lift, a vizat frumusetea ideii de inaltare a omului catre univers. Nu voi spune cer,ceruri, nici atat !, deoarece in campul descoperirilor stiintifice, miscarea pamantului in spatiu ma tulbura de fiecare data cand stiu prea multe despre fragilitatea echilibrului nostru. Singurii care traiesc, dincolo de propria lor existenta, sunt operele scriitorilor, dar mai ales circulatia internationala a acestora. Atunci insa cand acestea o cunosc ! Dar cand si receptarea lor in timp devine o preocupare a cuiva. Cartile raman componente ale flux-refluxului valorilor, portabile si multiplicate ori de cate ori sunt solicitate de contemporani. |n vremea internetului, ele pot trece mari si oceane, ramanand nevatamate in litera lor.
Pe cand...Ei, aici trebuie sa scriu pictura, muzica, sculptura, arhitectura (si cate alte arte adiacente spiritului umanist, instaurat definitiv de Renastere) care nu pot cunoaste mobilitatea transferului, ramanand statornice,in matricea lor sublima. De aceea sunt incantatoare pana la uimire spatiile arhitecturale, sculpturile in aer liber, muzeele, pinacotecile, librariile, bibliotecile, universitatile, cluburile, sporturile de tot felul si cate altele. Toate au menirea de a raspunde intrebarilor despre cultura, atat ale localnicilor, cat mai ales ale vizitatorilor.
De la 1673, cand doi misionari ca Jac‰ues Mar‰uette si Louis Jolliet sosesc la "Checaugou", incepe transformarea spectaculoasa a zonei. Apoi, prin Abraham Lincoln, din 1860, scara culturala a orasului tsi pune primele trepte. Ideea instaurarii Frumosului, ca act de creatie, dar si ca modalitate de receptare multipla este fixata in anul 1879, prin fondarea Academy of Fine Arts. O statistica a orasului din 1830 indica 100 de locuitori, iar din 1880, populatia s-a ridicat la 500 de mii .
Perimetrul strict al metropolei era populat de aproape trei milioane in anul 2000. Zona metropolitana avand peste zece milioane, intinzandu-se pe trei state. Asa tmi explic de ce la intervale mici de timp, s-au ridicat universitati, muzee, case de stiinta, spatii de expozitii, biblioteci, fiecare cu personalitate arhitecturala, moderna si azi, peste care patina timpului sau viziunile revizioniste au ramas neputincioase.
Asemenea ganduri, dintr-o multime greu de descris, mi s-au parut relevante intr-o frumoasa, splendida zi de iarna, incarcata de soare biruitor cand, urcand in Sears Tower, la aproape 400 de metri, ni s-a comunicat ca putem vedea in intregime lacul Michigan si patru state americane din tmprejurimi. Vara, o asemenea panorama devine o obisnuinta pentru vizitatori.
Ghidul nostru, un roman stabilit de aproape un deceniu in spatiul orasului, ne-a insotit de cateva ori in periplul ales inadins, ca sa nu dam uitarii preocuparile statului american in vederea sporirii actului de cultura revelatorie. Asa s-au adaugat popasurile la Acvariu , Planetarium, Muzeul Astronomiei, Parcul Zoo Lincoln, Muzeul Comunicatiilor, Muzeul {tiintei si Industriei, la faimosul Navy Pier, Muzeul de Antichitati, Gara din Chicago, Univ. Loyola, librariile din suburbia Algon‰uin.
Un fapt revelator, cel putin pentru noi romanii : toate librariile vazute,- (desi spatiul uneia singure mi s-a infatisat cat 20 de sali de lectura ale Bibliotecii Aman din Craiova. Fara exagerare !) - au rafturi incarcate cu carti, ghiduri si harti ale tuturor statelor americane ca si ale capitalelor acestora sau ale marilor orase din zona. Toate reinnoite la 1-2 ani. De precizat ca statul Ilinois, in care se afla metropola Chicago, are drept capitala orasul Springfield.
Impresionantul lac Michigan, pe langa foloasele de aprovizionare , data fiind apa dulce continuta, este un spatiu acvatic navigabil. El se infatiseaza si ca un extraordinar loc de agrement, ideal pentru sutele de ambarcatiuni ale unor pamanteni bogati. Este drept ca unii dintre ei, ori altii asemanatori au hidroavioane. Fie ca le piloteaza singuri, fie cu angajati profesionisti.
Ceea ce m-a intristat pana dincolo de neputinta a fost faptul ca invatamantul de toate gradele parca nu se mai gaseste in rada interesului celor care binecuvanteaza mai mult politica si mai putin educatia vs. cultura. Teoretic , accesul spre invatatura este al tuturor, in schimbul unor taxe insa care-i descumpaneste pe cei mai multi. La Loyola, unde ne-am dus bucurosi sa gasim amintiri vii despre Mircea Eliade, Ioan Petru Culianu, nu numai ca ni s-a raspuns in doi peri, dar interlocutorii nu pareau deloc marcati de interesul nostru. Ba, dimpotriva. Am vazut si denumirea reala a institutiei - Chicago's Jesuit University. Are cateva zeci de departamente - de la Antropologie si Studii asiatice, Biologie, Chimie, Fizica, Justitie, pana la Studii de pace, Studii politice, Teatru, Teologie, Women's Studies, Business Administration, School of Eduction, Nursing etc. Excelent se prezinta departamentele, de ordinul zecilor, rezervate medicinei, microbiologiei, farmacologiei.
Pentru unele dintre facultati, durata celor patru ani de studiu necesita anual o taxa, variind intre 28372$ si 29302$, in functie de provenienta studentului - din zona sau din afara statului, cu locuinta in campus ori in oras s.a.
Universitatile ca si Academiile sunt sustinute de oamenii bogati, grupati, cum altfel ?, in districte ca Evanston sau Barrington. Unii dintre acestia au case de milioane de dolari, asezate in apropierea malului lacului.
Primavara timpurie sau toamna tarzie, ca anotimpuri care drapeaza vara, au parte de prietenia ratelor si gastelor salbatice, ce nu pleaca in tarile calde, fiind cei mai apropiati oaspeti ai marelui lac. |n schimb, numeroasele lacuri interioare, care pe timp de iarna devin neprietenoase, vara reprezinta un rasfat mult asteptat de acestia. Toate zburatoarele sunt supravegheate in permanenta - de la marcare, pana la ingrijirea ...medicala. Alaturi de iepuri, veverite si caprioare, ele dau frumusete splendida padurilor din suburbiile orasului, care adapostesc, ca in povesti, casele standard ale altor locuitori.
Deschiderea de independenta pe care o are metropola Chicago i-a creat libertate deplina de a-si dezvolta vertiginos industria. De asemenea, turismul, realizat cu ajutorul unui business de aeronave, adevarate taxiuri ale cerului. Cu putina speculatie, pot intelege anumite denumiri de strazi, spatii de locatie, zone de agrement sau de cultura care amintesc de lumea germana, franceza, spaniola, poloneza, mexicana, greaca s.a.. Ca sa nu mai spun de cea engleza: Cicero, Hoffman, Racine, Lombard, Zürich, Island, Schiller, Horatio, Francfort, Berkeley, Olsen-Hansen, Schaumburg.
Daca pentru alte zone de la marginea unor state se explica influenta asupra toponimiei din spatiul american, vezi cazul mexicanilor sau prezenta masiva a negrilor, raspanditi nu intotdeauna cu prioritati de optiune, nu si in cazul grandiosului Chicago. O explicatie survine numaidecat - tendinta de mondializare trebuie sa aiba reverberatii si la nivelul raspandirii unor asemenea denumiri. Am stat de vorba atat cu unii conationali rom@ni, dar si cu americani, coreeni, chinezi, polonezi, mexicani - oameni modesti - care s-au aratat mirati de nedumerirea mea. Pentru ei, denumirile strazilor, ale districtelor, parcurilor, bancilor etc. erau firesti, normale. Ba chiar nu le comunicau nimic. |n sinea mea, am constatat ca munca epuizanta nu le mai dadea ragazul firesc sa interpreteze ori sa analizeze ceea ce mie mi se parea ceva curios. Doar televizorul, cu sute de canale intrate in casele standard, mai putea fi un semn de destindere...culturala. Specializarea oarecum tematica, a unor canale, precum si publicitatea covarsitoare facuta la domiciliu prin companii de electronice sau de comert, prin tot felul de pliante sau volante, are menirea de infiltrare zilnica, obsesiva in sufletul si buzunarul locatarului. Totul, in ultima instanta, pentru a-i smulge cati mai multi dolari. Aici, un simplu apel telefonic sau un text - comanda pe internet poate aduce la domiciliu orice cumparatura dorita.
Fiind in sezon de iarna, masinile de dezapzire patruleaza soldateste in tot timpul noptii si zilei, pana in cele mai mici strazi sau alei. Traficul rutier se desfasoara ca intr-o zi normala de vara. Ba, din centrul orasului Chicago circula un tren pe o platforma dispusa in bucla pana la aeroportul O'Hare. De-a lungul liniei ferate se afla parapete sigure care izoleaza astfel tot arsenalul feroviar de multitudinea benzilor de circulatie rezervate masinilor. Majoritatea acestora sunt de provenienta americana. |n ordine, vin cele japoneze. Galonul de benzina (1 galon= 3,785l) oscileaza , in functie de anotimp ori sarbatori oficiale, intre 1,70$ - 1,90$, in suburbii, si 2,2o$ -2,3o$ , in centrul orasului. Iar 1,89 l de lapte (organic !) = 2,89 $. No comment.
Despre alte vizite in librarii si biblioteci, facute dupa 20 ianuarie, adica dupa a doua investitura la Casa Alba a lui George Walker Bush; ca si despre sarbatorile de iarna, incepand cu Ziua Recunostintei, din 25 noiembrie, cu Nasterea Domnului, cu trecerea in Noul An s.a., intr-un bloc-notes viitor. Tot atunci, voi zabovi asupra... Literary Chicago, greve, incendii, taxe fiscale, declaratii de avere .


N.N.
Domnul Profesor Marian Barbu din Craiova se afla in vizita la copii in Algonquin, Il, USA
Ii dorim apreciatului dascal si scriitor sedera placuta.





Marian Barbu    2/23/2005


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian