Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Un secol cu Mihnea Gheorghiu

Se implinesc curând o sută de ani de la nașterea (la 5 mai 1919) uneia dintre cele mai complexe personalități ale culturii române – poetul, prozatorul, dramaturgul, eseistul, cineastul și traducătorul Mihnea Gheorghiu.

A văzut lumina zilei la București, ca fiu al anticarului Dumitru Gheorghiu, din Cernătești-Dolj și al învățătoarei Alexandrina Gheorghiu (născută Moldovanu), din Drăgășani. Dar, la foarte puțină vreme după nașterea sa, în 1920, familia s-a stabilit la Craiova, astfel că micuțul Mihnea a petrecut copilăria în acest oraș și la Cernătești, un sat cu o intensă viață spirituală la vremea aceea, datorită mai multelor familii boierești locuitoare aici, unor preoți și unor învățători de excepție.
A urmat școala primară la Madona Dudu, apoi liceul Frații Buzești din Craiova.
Este trimis pentru studii superioare în capitală, la Facultatea de litere și filozofie a Universității din București, absolvită în 1941. Între profesorii săi s-au aflat Nicolae Iorga, Nicolae Carojan, Ovid Densușianu, Mihail Dragomirescu, Alexandru Rosetti, Tudor Vianu, Mihail Ralea, George Călinescu. În 1947 și-a dat doctoratul, cu teza Orientări în teatrul contemporan. Au urmat specializări în Franța, Italia, Marea Britanie și SUA. În anul 1964 a devenit doctor docent.
În anul 1972 devine membru corespondent al Academiei Române, iar în anul 1994 a fost ales membru titular.
Debutează în 1935, cu versuri, în revista For, a Liceului „Frați Buzești” și scrie un articol în revista Cuvântul Liber, din București, sub pseudonim. Versuri și articole ale sale apar mai apoi în reviste precum Azi, Dacia Nouă, Cadran (editată, în 1938, de el și alți câțiva tineri scriitori), Vremea, Adevărul literar și artistic, Ecoul.
Debutul editorial se petrece în anul 1942, cu volumul Anna-Mad, carte care cuprinde, într-un poem, povestea unei iubiri învăluită în mister. A publicat apoi peste 30 de volume de scrieri originale și traduceri.

Activitatea sa a început în anul 1940, când încă era student și într-o sitație materială precară. A fost angajat de Mihail Ralea și George Oprescu, ca secretar tehnic și corector la Revista Viața Românească. A fost trimis pe front, ca proaspăt absolvent al Școlii de ofițeri de artilerie din Craiova, iar în septembrie 1944 a participat, în acest oraș, la fondarea ziarului Înainte. Din noiembrie același an devine redactor responsabil al ziarului Scânteia Tineretului, din București, pe care-l conduce până în 1946, când devine lector la catedra de limba engleza de la Academia de Studii Economice din Bucuresti (1946-l948). În perioada 1948-1950 este profesor la Universitatea din Bucuresti, iar mai târziu șeful catedrei de teatrologie și filmologie de la Institutul de Artă teatrală și cinematografică „I. L. Caragiale” (1954-1969). A fost redactor șef al revistei „Secolul 20” (între anii 1960-1963), apoi a ocupat înalte funcții în domeniul culturii și educației: președintele Consiliului cinematografiei (1965-1968); prim-vicepreședinte al Institutului român pentru relațiile culturale cu străinătatea (1968-1972); preșdinte al Academiei de științe sociale și politice (din 1972), apoi președinte al Uniunii cineaștilor din România și președinte al secției de artă, arhitectură și audiovizual din cadrul Academiei Române. A fost distins cu titlul de Doctor Honoris Causa al mai multor instituții de învățământ superior din țară și din străinătate.

În perioadele cât a stat la Craiova a frecventat cercul scriitorilor din jurul Elenei Farago și grupul literar al revistei „Gând și slovă oltenească”, a lui C. S. Nicolăescu-Plopșor. A colaborat, de asemenea, la revista „Meridian” (1934-1946), fondată de Tiberiu Iliescu.
A fost deosebit de apreciat ca traducător al lui Gabriel Garcia Marquez, William Shakespeare și mulți alți scriitori de renume, printre care St. Heym, Ch. Dickens, W. Whitman, R. Burns, J. F. Cooper, R. Kipling, Harriet Beecher-Stowe.
Mihnea Gheorghiu a fost ales membru în numeroase instituții academice de prestigiu din țară și din străinătate, printre care: Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Cineaștilor din România (UCIN), Academia de Istorie din Caracas, Asociația internațională Shakespeare, Academia de Științe din New York.

I s-au conferit multe premii și distincții culturale, precum: Premiul „Ion Luca Caragiale” al Academiei Române (1972), Premiul Uniunii Scriitorilor (1975), Premiul Uniunii Cineaștilor (pentru filmul Cantemir), premii speciale ale festivalurilor de film de la Barcelona, Buenos Aires și Cork, Premiul special „Crucea Sudului” la Mar del Plata și premiul „Erasmus”. A fost decorat cu Ordinul „Meritul Cultural” clasa I, Ordinul „Apărarea Patriei”, Ordinul Literelor și Artelor (Franța), Ordinul pentru Merit (Germania), comandor al Ordinului Meritului Republicii Italiene (Italia), Medalia Erasmus (Olanda).
A fost membru al Academiei de Științe din New York, al Academiei Mondiale de Perspective Sociale, al Academiei Naționale de Istorie din Caracas, al Asociației Internaționale „Shakespeare", al Asociației Internaționale a Autorilor de Film și Televiziune, al Societății Europene de Cultură (Veneția), al Clubului de la Roma.
Orașul New Orleans i-a decernat titlul de cetățean de onoare.
Este tatăl adoptiv al Manuelei Gheorghiu (Cernat), cunoscut critic de film și apreciat profesor universitar la UNATC.
A colaborat la un număr impresionant de reviste și ziare din țară și din străinătate.

Din lucrările publicate menționăm: Anna-Mad, Bucuresti, 1942; Ultimul peisaj al orașului cenușiu, București, 1946; Modalitatea conformistă a dramei, vol I: Orientări în teatrul contemporan, București, 1948; Primavara în Valea Jiului. Două poeme, București, 1949; Întâmplări din marea răscoală, București, 1953; Tudor din Vladimiri, București, 1955; Ucenicia cărturarului, București, 1955; Walt Whitman, București, 1955; Balade, București, 1956; Două ambasade, București, 1958 (include, ca partea I, ediția a II-a a romanului Ucenicia cărturarului); Orientări în literatura străină, București, 1958; Scene din viața lui Shakespeare, București, 1958 (ediția a II-a 1960; ediția a III-a 1964; ediția a IV-a 1968; nouă ediții până în 2006); Dionysos, București, 1969; Scrisori din imediata apropiere, București, 1971; Scene din viata publică, Craiova, 1972; Zodia Taurului, București, 1972; Ultimul peisaj, Craiova, 1974; Unul din doi: 1601 - Capul, 1821 - Zodia Taurului, București, 1975; Istorii dramatice, București, 1977; 5 lumi ca spectacol (Teatru comentat), București, 1980; Flori de tutun, București, 1984; Enigma din Strada Presei, București, Editura Cartea Românească, 1988; Editura Academiei, 2008.
Scenarist a numeroase filme de succes, între care: Porto-Franco – după romanul scriitorului Jean Bart (regia Paul Călinescu), 1961; Tudor (regia Lucian Bratu), 1962; Zodia Fecioarei (regia Manole Marcus), 1966; Padurea pierdută (regia Andrei Blaier), 1972; Dimitrie Cantemir (regia Gheorghe Vitanidis), 1973; Hyperion (regia Mircea Veroiu), 1975; Tanase Scatiu – după romanul lui Duiliu Zamfirescu (regia Dan Pizza), 1978; Burebista (regia Gheorghe Vitanidis), 1980.
Despre opera și activitatea lui Mihnea Gheorghiu au apărut eseuri în numeroase cărți și într-un număr impresionat de reviste literare, de cultură sau generaliste.
A decedat la 1 decembrie 2011, la București, la vârsta de 92 de ani.

Nota Observator :

Dr. Rodica Pospai Păvălan este șef serviciu relații cu publicul la Biblioteca „Alexandru și Aristia Aman” Craiova
(Fișă bio-bibliografică din cartea în pregătire „Oameni și cărți din Platoul Bălăciței”)









Rodica Pospai Păvălan    5/1/2019


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian