Ziua internaţională a jazzului,
La 30 aprilie, în fiecare an, peste 190 de ţări aniversează Ziua internaţională a jazzului, cu scopul de a reuni comunităţi, şcoli, artişti, istorici, academicieni şi pasionaţi de jazz din toate colţurile lumii, pentru a crea un dialog universal al păcii, al respectului între culturi şi al înţelegerii.
Data de 30 aprilie a fost declarată de UNESCO Ziua internaţională a jazzului, în noiembrie 2011. Prima ediţie a acestei zile a fost marcată de UNESCO şi Institutul de Jazz Thelonious Monk, în 2012, prin organizarea a trei concerte, susţinute la Paris, la sediul mondial al UNESCO, la ”Congo Square” din New Orleans şi la Sala Adunării Generale a ONU de la New York. La următoarele ediţii, în fiecare an, concertul „All-Star Global” a reunit artişti ai jazzului de pe tot mapamondul, promovând astfel dialogul între culturi şi diversitatea, libertatea de exprimare şi respectul faţă de drepturile omului.
În 2018, oraşul Sankt Petersburg din Federaţia Rusă este gazda evenimentului muzical de jazz, la nivel mondial, potrivit site-ului de specialitate jazzyday.com.
O serie de programe educaţionale şi de informare vor avea loc în Sankt Petersburg, iar în 30 aprilie se va ţine un concert extraordinar „All-star” la „Mariinsky Theatre”, eveniment care va fi difuzat în direct în întreaga lume.
Pianistul de jazz Herbie Hancock (SUA) şi renumitul saxofonist Igor Butman (Rusia) vor fi regizorii artistici ai concertului „All-star”, iar John Beasley (SUA) va activa ca regizor muzical. Concertul va cuprinde spectacole susţinute de către un grup internaţional de artişti, printre care se numără: Cyrille Aimée (Franţa), Oleg Akkuratov (Rusia), Till Brönner (Germania), Oleg Butman (Rusia), Terri Lyne Carrington (SUA), Fatoumata Diawara (Mali), Joey DeFrancesco (SUA), Vadim Eilenkrig (Rusia), Kurt Elling (SUA), Antonio Farao (Italia), James Genus (SUA), Robert Glasper (SUA), David Goloschyokin (Rusia), Hassan Hakmoun (Maroc), Gilad Hekselman (Israel), Horacio Hernandez (Cuba), Taku Hirano (Japonia), Anatoly Kroll (Rusia), Gaoyang Li (China), Rudresh Mahanthappa (SUA), The Manhattan Transfer (SUA), Branford Mansalis (SUA), James Morrison (Australia), Moscow Jazz Orchestra (Rusia), Makoto Ozone (Japonia), Danilo Pérez (Panama), Dianne Reeves (SUA), Lee Ritenour (SUA), Luciana Souza (Brazilia) şi Ben Williams (SUA).
Site-ul jazzyday.com notează că muzica de jazz a fost interpretată la Sankt-Petersburg încă din anul 1927, când au apărut primele concerte din Rusia, la „Saint Petersburg State Capella”, urmată de înfiinţarea primului grup de jazz în 1929. Sankt-Petersburg este, de altfel, singurul oraş rusesc ce are o Filarmonică de Jazz, înfiinţată în 1989. Ziua internaţională a jazz-ului va fi sărbătorită şi în alte oraşe din Federaţia Rusă.
Directorul general al UNESCO, Audrey Azoulay, şi ambasadorul pentru dialogul intercultural al UNESCO, muzicianul Herbie Hancock, au anunţat că pe lângă evenimentele muzicale de Ziua Internaţională a Jazzului 2018, care au loc în Sankt Petersburg, va avea loc şi aniversarea tricentenară de la New Orleans (Louisiana, SUA), oraş care împlineşte 300 de ani de la fondare, şi locul de naştere al jazz-ului.
În 2017, capitala Cubei, Havana, a găzduit evenimentele muzicale de Ziua internaţională a jazz-ului. Anul viitor, oraşul australian Sydney a fost desemnat gazda Zilei Internaţionale a Jazzului, iar Concertul „All-Star Global” va avea loc la celebra Operă din Sydney, aflată în Patrimoniul Mondial UNESCO.
* * *
Jazz-ul este un gen de muzică afro-americană creat la începutul secolului trecut de către comunităţile de negri şi creoli din sudul SUA, bazat în mare parte pe improvizaţie, pe o abordare originală a sonorizării şi o punere în valoare specifică a ritmului. Stilul s-a născut pe teritoriul american din două tradiţii muzicale diferite: cea europeană şi cea africană. La origini, jazz-ul apare ca un amplu demers de deviere de la cultura muzicală occidentală, un fel de contracultură a descendenţilor sclavilor şi a tuturor celor pe care SUA îi califica drept „cetăţeni de mâna a doua”.
Mult timp considerată o muzică de bar şi de dans, jazz-ul a devenit o formă de artă internaţională, care evoluează continuu, traversând globul, inspirându-se din muzica ţărilor şi regiunilor pe care le străbate. Desemnat de cel de-al 100-lea Congres al Statelor Unite drept „o comoară naţională americană rară şi valoroasă”, jazz-ul acţionează ca o forţă unificatoare, care sparge barierele şi creează oportunităţi pentru înţelegere reciprocă şi toleranţă, scrie jazzyday.com.
Etimologia cuvântului „jazz”, rămâne încă neclară, cuvântul apărând pentru prima dată în presa din New York, în 1917, cu ocazia sosirii în oraş a
|
Dumitru Constantin 4/30/2019 |
Contact: |
|
|
