Scenarii basarabene post-electorale
Moldova de dincolo de Prut este o tara artificiala, gandita si creata ca un avanpost al Rusiei spre Europa, cu Transnistria ca supapa de siguranta a interesului rusesc in regiune. Mai devreme sau mai tarziu, aceasta tara fara resurse naturale (daca nu luam in considerare o agricultura nu foarte dezvoltata), fara potential economic, fara identitate, va inceta sa existe, fie prin faramitare, fie prin transformarea intr-o semi-colonie ruseasca, fie prin revenirea naturala la Romania cu care va accede in UE.
De aceea, miza procesului electoral din Moldova nu inseamna alegerea unui guvern social-democrat, comunist sau conservator care sa promoveze dezvoltarea tarii pe baza unei doctrine specifice. Nici nu poate fi vorba de doctrine de dezvoltare in cazul unei economii care traieste doar din exportul mainii de lucru. Nu este vorba nici de promovarea intereselor grupurilor etnice sau extremist-nationaliste asa cum incearca sa ne atraga in capcana propaganda comunista anti-romaneasca.
Alegerile de la 6 Martie, ii va aseza pe basarabeni in fata unei rascruci cu doua sageti: "Spre Vest" sau "Spre Est".
Sigur ca toti participantii la alegeri pretind ca telul lor este integrarea in UE. Poate ca asta doresc, dar sa analizam cateva scenarii post-electorale pentru a vedea cat de reale sunt aceste dorinte si mai ales sa vedem ce fel de sanse de integrare in UE exista pentru Moldova.
In cazul victoriei BMD, constituit pe o structura de stanga reprezentata de social-democratii lui Braghis, socialistii cu afinitati comuniste (intitulati democrati) ai lui Diacov si grupul Urechean cu extrem de puternice legaturi economico-financiare cu Moscova, directia economica evidenta va fi cu precadere spre Rusia si CSI. Dar care va fi adevarata directie politica externa?
Un Diacov, un Braghis, sau un Urechean, care urmand exemplul lui Putin, s-au grabit sa-l felicite pe Ianukovici, pleaca cu un mare handicap in relatiile cu Ucraina lui Iuscenko. Pe de alta parte, acelasi triumvirat s-a ferit de relatii prea apropiate cu Romania. Daca la acestea se adauga mai vechiul refuz al lui Urechean sau Braghis de a raspunde pozitiv la semnalele trimise de Washington, atunci vedem ca BMD este extrem de izolat pe plan international, Moscova devenind singurul suport extern pentru Chisinau. Iar pentru a nu se rupe si aceasta singura legatura, Rusia va trebui sa primeasca garantii prin intarirea pozitiei sale politice, economice si chiar militare.
In consecinta, la granita de rasarit a Romaniei vor creste influenta si presiunea politicii imperiale rusesti.
Dar nu numai izolarea internationala, ci si mesajul ambiguu al acestui Bloc, constituie mari semne de intrebare asupra credibilitatii si capacitatii de a guverna.
Sa nu uitam ca in BMD, grupurile liberale, mai ales cel al lui Veaceslav Untila au aderat la coalitie nu din aceleasi convingeri, ci din cauza opozitiei fata de crestin-democrati, si cum influenta liberalilor in cadrul acestei aliante este pe zi ce trece mai scazuta, perioada post-electorala va duce, mai mult ca sigur, la desprinderea din alianta pre-electorala.
Comunistii izolati pe plan international, frustrati de pozitia transant pro-transnistriana a Moscovei, dar si speriati de imposibilitatea mentinerii integritatii teritoriale a tarii, (lui Voronin fiindu-i interzisa pana si vizitarea locului de nastere) incearca o apropiere de UE, dar nu-si slabesc retorica anti-romaneasca si pastreaza distanta fata de o Romanie pe care o considera tara care a ocupat Basarabia intre 1918 si 1940. Cum oscilatiile lui Voronin si ale comunistilor sunt conjucturale, afinitatile pro-ruse fiind prea puternice, o viitoare perioada de incalzire in relatiile cu Moscova va arunca din nou Basarabia pe orbita Rusiei. Iar suportul intern pentru o politica pro-rusa se va realiza prin regruparea parlamentara si restructurarea guvernamentala la care vor lua parte comunistii si cercurile economico-financiare din BMD in stransa legatura cu cercuri similare si politice din Rusia. Astfel Rusia isi dubleaza sansele (doua sanse din trei) de a-si intari pozitia in Moldova, si de a fi principalul si singurul aliat pe plan extern. Practic, politica externa a micii republici, va fi desenata de Kremlin.
PPCD-ul a profitat de perioada cat a stat in opozitiei, nu numai pentru a-si confirma pozitia constant pro-europeana si pro-romaneasca de aparare a valorilor nationale, dar si pentru a-si stabili legaturi stranse cu democratiile occidentale, inclusiv cu cercuri de influenta americane. Acest lucru i-a permis, pe de o parte o "iesire" in lume cu efecte benefice de imagine si dezvoltare a relatiilor internationale, dar si o intelegere mai buna a fenomenelor si resorturilor care au condus la modificarile structurale din regiune si din fostul spatiu sovietic.
De aceea Iurie Rosca l-a sustinut pe Iuscenko, cu care de altfel a dezvoltat relatii stranse si amicale inca de la prima sa vizita in Statele Unite. Si datorita implicarii sale internationale, fie prin contacte directe, fie ca membru al PPE, ochii comunitatii mondiale s-au deschis asupra Moldovei.
Deci este evident, ca un castig al crestin-democratilor, devine singura varianta care va indrepta Moldova spre UE, fara deviatii pe la Kremlin.
Care dintre cele trei variante este preferabila pentru basarabeni? Ramane ca ei sa studieze scenariile prezentate si sa-si aleaga directia.
Sigur, factorul subiectiv este important si unii dintre protagonistii politici de la Chisinau nu sunt populari, nu au carisma sau au prea multa personalitate. Dar oamenii vin, trec si in urma lor ramane constructia.
Alegerile din Basarabia ne vor arata in ce directie vor dori sa mearga locuitorii de dincolo de Prut, spre stabilitate si dezvoltare cu ajutor dezinteresat din Vest, sau spre o perpetua instabilitate, dezintegrare (vezi Transnistria), involutie economica si in cele din urma dominatie rusa.
Care ar trebui sa fie optiunea naturala pentru Romania? Deoarece rezultatul alegerilor va imprima directia pe care se va deplasa in viitorii ani vecinul de peste Prut, aceste alegeri au o importanta deosebita si pentru Romania.
Chiar daca ne place sa credem ca Ucraina se indreapta spre democratie de tip occidental, trebuie sa intelegem ca aceasta tara cu mari diferente intre partea de Est si cea de Vest, este inca la inceputul tranzitiei si ca trebuie sa-si gaseasca drumul intr-o mare de incertitudini cu valuri ridicate de influenta puternicului vecin rus. Si de aceea aprigul nationalism re-nascut al ucrainienilor va actiona nu impotriva populatiei ruse, ci impotriva celei romanesti.
Oricat de democrat ar dori sa fie guvernul de la Kiev, interesele nationale ale Ucrainei intrate deja in conflict deschis cu cele ale Romaniei, fie in probleme de granita aflate in suspensie (Delta, Insula Serpilor, platou continental), fie in probleme de drepturile minoritatilor, nu se vor rezolva cu usurinta.
De aceea Romania trebuie sa faca orice ca sa aiba la Chisinau un guvern amical, determinat sa mearga spre UE, si care sa constituie o interfata acceptata si de Kiev pentru a actiona in vederea realizarii unei stabilitati regionale. Diplomatia in tandem este solutia ideala pentru progresul comun al Romaniei si Moldovei post-electorale.
|
Mircea Popescu - Los Angeles 2/20/2005 |
Contact: |
|
|
