Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Romānii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestinć
Note de carierć
Condeie din diasporć
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouć
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastrć
Traditii
Limba noastrć
Lumea īn care trćim
Pagini despre stiintć si tehnicć
Gānduri pentru Romānia
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivć 2019
Articole Arhivć 2018
Articole Arhivć 2017
Articole Arhivć 2016
Articole Arhivć 2015
Articole Arhivć 2014
Articole Arhivć 2013
Articole Arhivć 2012
Articole Arhivć 2011
Articole Arhivć 2010
Articole Arhivć 2009
Articole Arhivć 2008
Articole Arhivć 2007
Articole Arhivć 2006
Articole Arhivć 2005
Articole Arhivć 2004
Articole Arhivć 2003
Articole Arhivć 2002


Călătorii : In vizită la stīna lui nea Ion

Am pornit-o la drum de cu zori cīnd șoseaua e mai liberă, aerul mai proaspăt și razele soarelui īncep să se īncălzească.
Satele Cozla și culmea Pleșului ,ce se află la poalele a două culmi muntoase ,din m-ții Bistriței,nu le-am cunoscut nici cīnd.Prin aceste meleaguri trăiește o comunitate de oameni-oieri din tată īn fiu,care respectă cu strictețe obiceiurile,tradițiile transmise din generație īn generație. Stelian īmi povestise de boțurile de brīnză ținute la păstrare īn butoaie ,de pastrama rumenită īn fum de brad sau de īnghițiturile de țuică care se scurg lin pe culoarele interioare și fac minuni sus unde se găsește spiritul .
Tot umblīnd ba pe cărări pietruite,ba pe străzi neasfaltate ,am ajuns drept cīnd se simțea parfumul de pīine coaptă,de-abia scoasă din cuptor și care te īmbia la o gustare. Cu toată vīltoarea de omenire care umplea drumul care ducea spre mijlocul așezării ,am dat peste Ion a lui Leana roșcata,cioban din tată-n fiu. Omul nostru,cunoștiință veche a lui Stelian, atrase atenția prin ceaunul de mămăligă ce bolborosea molcom și īn care bădița Ion amesteca īncetișor,īncetișor cu făcălețul firicelele acelea ca steluțele de un galben-auriu care se transformau sub ochii noștrii īn mici buburuze. Līngă bădița s-au strīns grămadă de omenire ,veniți din toate ulicioarele din jur,ș-acum urmăreau cu ochii ca cepele ,mișcările īncete ale mīinilor lui nea Ion. Stelian se tot băga,despărțind rīndurile și trăgīnd după el pe orășanul a cărui privire ar fi vrut să imortalizeze ,ca īntr-un foto,tot și pe toți cei adunați īn jurul lui nea Ion a lui Leana roșcata. Se făcea, tocmai cīnd eram la un pas de focul aproape domolit, mămăliga din ceaun din care se ridicau valuri de mirosuri īmbietoare ale brīnzei de burduf īn coajă de brad .Badea Ion ridică privirea spre noi cei care-l īnconjuram,scoțīnd de sub mustața care-i acoperea și partea de jos a bărbiei,un zīmbet .Privirile noastre īntrebătoare au găsit răspunsul īn mișcările palmelor sale care ,cu dibăcie pregătea porțile de bulz,spre satisfacția celor mulți cărora le curgeau balele și dădeau semne de nerăbdare.
-Uite frate-miu ,bulz ca la stīnă!. Stelian īmi șopti :doar pe aici poți mīnca astfel de bunătăți! Fiecare din cei ,,cască-gură,,din apropiere au primit cīte un boț de mămăligă aburindă. Stelian desfăcu boțul cu īndemīnare,iar eu ,cu toate că degetele de orășan ,mă frigeau,l-am desfăcut mai pe-alene.
Minunea se arătă īn sclipitul privirii ,care deslușea brīnza care īncepuse să se topească.Stelian se aplecă și-i īmbrățișă corpul acoperit cu o bundiță. Era lucru de mīnă.Se putea mīndri nea Ion ,căci mīinile harnice,pricepute ale Ninei, nevastă-sa crease această tradițională și īn acelaș timp frumoasă lucrătură,a artistei .
Viața de oier a lui badea Ion o cunoșteau Stelian,precum și unii din cei din jur care ajunseră la tīrg īncă din zori zilei.Gospodarul avea cam 500 de oi mari și cīteva sute de cīrlani.Oile mai erau pe vīrful dealului,la vreo cīteva sute de metri de gospodărie.Doru,băiatul ăl mai mic de vīrstă dintre cei trei și Jenica ,fata care-și cīștigase faima prin țesăturile ei,era cel care de abia pe la īnceputul lui septembrie cobora cireada de oi acasă. Era pentru prima dată,cīnd taică-său,badea Ion ,īi īncredințase cireada. Așa era tradiția.La īmplinirea celor 12 anișori,băiatului –cel mai tīnăr din familie,i se īncredința cireada. Doru-era mīndru!Taică-său privea zi de zi spre vīrful dealului.Iar mamei Nina,i se uscau lacrimile pe vremea ploilor,de grija ,,copilului!!
-Moștenesc oieritul din moși-strămoși și băieții o să mă moștenească.
Cu toate că specialiștii īn prepararea brīnzeturilor au īnceput să dispară,nea Ion mai are succes. Marele secret constă īn pășune.
Cei din jurul gospodarului erau numai urechi,ascultīndu-i vorbele povestirii.Curgeau lin ca apa pīrīului care trecea prin mijlocul localității. Ploile cădeau prin aceste locuri ,adesea la vremea lor.Stropeau iarba cu blīndețe,iar ea creștea cu firul ca de piatră și mirosul de brad.De aici,și gustul brănzei. Oile creșteau ,se īnmulțeau prin aceste locuri păstrate,īngrijite generații după generații.Cine aduce oi de caracul de peste hotare,se alege doar timpuriu cu faimă și gologani.Nu la Noi! Să știți că una e oaia casei și alta e cea de peste hotare.Una e oaia crescută la munte și alta e cea de la cīmpie!Fiecare īși trage seva din pămīntul care-l calcă.
-Ca și omul! Adăugă unul din jurul lui.
Cīt despre oi aduse de pe alte meleaguri...e ca și omul care dacă-l răspămīntești,īl īmbraci cu aur,dolari...dar sufletul ,pielea,ba chiar și obiceiurile le păstrează,pīnă la mormīnt.
-Da ce-ai spune nea Ioane dacă apa,care o beau oile colo īn pădure,pe munte ți-ar adce-o la stīnă cu utilaje moderne,camere igeniezate și tot felul de utilaje electrizate?
-La noi,apa de munte e curată ca mărgăritarul,proaspătă și pe gustul oilor. Am mīncat din brănza olandeză...e bună ,nu zic ba!Dar are alt gust,altă culoare.Ia privește dumneata īn albul ochilor unui muntean de-al nostru,și privește īn albul ochilor unui neamț..Ambi trăiesc īn inima muntelui.Dar una e verdele bradului la ei și altul ...Brīnza noastră de burduf e căutată pentru gustul ,mirosul specific. Noi o facem din lapte natural,nu adăugăm chimicale,mirodenii! Nu o ...cum se zice..nu o pasteurizăm,adică nu-i adăugăm vreo chimicală.
Și uite așa,din vorbă īn vorbă ne-am așezat pe banca de stejar proptită pe butuci priși sdravăn īn pămīnt.Gospodina Nina a adus paharele,Stelian a scos din geantă o sticlă cu vin și gospodarul Ion cīt ai zice Hop! A īnvīrtit cu melesteul făina cu apă și sare,după care a pus īn mijlocul mesei o mămăligă din care ieșeau aburii parfumați.Iar noi am frămīntat īn palme brīnza și cīt ai zice hop!am amestecat-o cu brīnza de burduf a lui nea Ion...
S-a īntins o masă ca-n povestirile lui moș Creangă!Iar oaspeții ,s-au lăsat plecați spre casele lor odată cu apusul soarelui.





Paul Leibovici    3/10/2019


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian