Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002


Crăciunul şi Anul Nou

Istoria acestor două sărbători o găsim –sub alte denumiri- în trecutul îndepărtat al omenirii.
Răsfoind, dar citind cu atenţie paginile îngălbenite a unor documente, înţelegem că străbunii noştrii, în condiţiile economico-culturale de-a lungul veacurilor, au căutat să-şi înveselească viaţa, mai ales când clima era aspră, necruţătoare. Se puneau la cale incendii locale.

Iernile geroase, lipsa de lumină sau mai bine zis lunile când în anumite zone ale pământului oamenii erau lipsiţi timp îndelungat de razele solare, aceştea închinau cântece de slavă, rugăciuni zeilor protectori, în scopul îmbunătăţirii traiului.
Iată de ce vom găsi sărbătorit ,,CRĂCIUNUL'' în urmă cu 4000 de ani.

Mesopotamienii au fost primii care au celebrat această sărbătoare .Documentele îngălbenite de vreme mărturisesc, odată cu primele raze luminoase din timpul nopţilor lungi şi friguroase, oamenii acelori vremi au considerat ÎNCEPUTUL de AN Nou. Aceştea au denumit-o ZAGMUG.
La persieni şi babilonieni a fost denumită SACAEA. Grecii antici –aveau o altă orientare, iar sărbătoarea o închinaseră unui zeu local KRONOS.
Romanii au încetăţănit o sărbătoare închinată zeului SATURN –respectiv Saturniada, care se ţinea pe la mijlocul lunii Decembrie şi până la începutul lui Ianuarie.
Toate sărbătorile amintite aveau acelaş scop final, de a întreţine o atmosferă de îmbărbătare, veselie, pentru ca poporul să fie îndepărtat, fie şi numai pentru o scurtă vreme, de tristeţea, deplorarea în care cădea în perioada zilelor friguroase, întunecate ale anotimpului iernii.

Treptat, treptat religia a luat locul credinţelor în zeificări, dar natura cu nopţile întunecoase, friguroase au rămas constante.
În aceste condiţii climaterice schimbările au constat doar în o reformă religioasă care a dus după sine noi şi nenumărate evenimente. Conducătorii, în special religioşi, dar nu numai- au căutat să clădească, în sufletul oamenilor încredere, optimism,veselie.
CRĂCIUNUL şi tot odată ANUL NOU încep să fie sărbătorile care vor fii încununate cu cântece de bucurie, jocuri şi diverse distracţii.
Zeii au fost înlocuiţi cu ,,Sfiinţi''. Mesajele conducătorilor atât de Stat cât şi a bisericilor, la început au fost foarte prevăzătoare căci credincioşii în zei trebuiau a fii convinşi de ,,această trecere''.
Iată, de pildă mesajul lui Papa Leon cel Mare:,, Crăciunul celebrează naşterea noului Soare''.

Datina de,, Ajunul Crăciunului'' vine de la ,,ajuna'' întru cât bătrânii obişnuiau să ţină post negru în această zi.
Copii umblă cu colindul, căpătând ,,colindeţe'' adică mici daruri precum mere şi nuci în traistele pe care mamele lor le-au pregătit din timp.
,,Bună dimineaţa la Moş Ajun
Că mâine e Moş Crăciun
Ne dai
Ori nu ne dai?...
Ca să mor de frig
Dă-mi o nucă
Ca să mă dau
Cu capul de ulucă.
Crăciunul e în fapt o sărbătoare mult mai veche. Iniţial se sărbătorea la 6 ianuarie, care în vremurile noastre e,,Boboteaza''.

Fixarea CRĂCIUNULUI la 25 decembrie s-a realizat în sec.IV. Prima dată Crăciunul a fost sărbătorit la această dată la Roma în anul 345 era noastră, apoi la Constantinopol în 375 e.n. şi în anul 386 în Antiohia.
Spre a completa informaţia documentară a acestei sărbători antice, amintesc că între Saturnali şi Calendele lui Ianuarie era cândva sărbătoarea MITHRA, traducerea din latină ar fi ,,Soare invincibil''.
Este exact ce-şi doreau cetăţeni acelor vremuri îndepărtate-aşa precum am arătat mai sus,, un pic de soare'' în lunile când nopţile întunecoase şi friguroase stăpâneau lumea.

Această ,,Sărbătoare a luminii'' a avut mult timp şi semnificaţia ,,Anului Nou''. Odată cu zilele de sfârşit a lui Decembrie, începe ziua să se mărească şi treptat, treptat oamenii se bucurau de mai multă lumină, mai multe raze de soare, un pic de căldură şi deci de optimism, bucurie.
În Franţa, abia în anul 1564 s-a sărbătorit la 1 ianuarie ,,Anul Nou''.

Să nu uităm, din cele mai vechi şi îndepărtate timpuri SOARELE a fost şi a rămas un simbol al vieţii şi al totalităţii definitive.
În timpurile depărtate, nici dacii, nici romanii nu sărbătoreau ,,Anul Nou'' iarna, ci primăvara odată cu renaşterea naturii şi reînceperea muncii. Mai sunt unele popoare care urmează această tradiţie .
Au trecut zeci, poate sute de ani de îndoctrinare religioasă, pentru a fi introdus în spiritul omenesc credinţa cu noile personaje zeificate .
Ceeace a rezistat vremurilor au fost elementele bunei dispoziţii, a optimismului. Noile cântece, jocuri populare şi obiceiuri care sunt păstrate din străbuni.
Acum la început de an, / Holde mândre lui Traian, /Astfel să dea şi la voi/ Ca s-avem parte şi noi. Să vă fie casa , casă;/ Să vă fie masa, masă; ...cu merii,/ cu perii,/ Ca-n mijlocul verii....

Acestora li s-a inoculat noi credinţe, împrospătări de simboluri ,în general optimiste, vii.
Răsăritul şi apusul soarelui, căldura şi frigul cu toate schimbările atmosferei generale au rămas cam la fel. Noul constă în îmbunătăţiri, perfecţionări de care civilizaţia erei noastre se bucură.
Calendele lui ianuarie marcau începutul anului, fiind sărbătoarea cea mai venerată la romani. Daruri şi urări reciproce, printre care remarcăm dulciuri, fructe dulci sau ,,monede''care însemnau ,,un trai dulce''.
Noi cuvinte, noi melodii, dansuri şi povestiri fie chiar dramatice au darul de a menţine o nouă atmosferă sărbătorească, aruncând o palidă rază asupra acelor vremi îndepărtate, dar înscrise în paginile hrisoavelor, pe care doar cercetătorii, istoricii le mai foiesc, din când în când.

Să vă aducă anul / bucurii cu noianul










Paul Leibovici    12/23/2017


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian