Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Opinii : Meamorfozele presei si internetul

Aparţin generaţiei care s-a născut în zodia cărţii şi presei tipărite. Asemenea multora de aceeaşi vârstă, păstrez încă plăcerea răsfoirii unei publicaţii, precum şi a foşnetului paginilor şi mirosului de tuş tipografic specific ziarelor. Calitatea de a fi fost „cetăţean al Galaxiei Gutenberg” mă îndreptăţeşte, desigur, să apreciez cu uşurinţă modificările uluitoare care s-au produs o data cu intrarea în era computerului.

Viteza schimbărilor la care participăm astăzi, dar, mai ales, vigoarea pericolelor la care suntem expuşi şi care se extind incredibil, îmi induc o profundă doză de scepticism asupra zilei de mâine.

O analiză sintetică a situaţiei actuale privind metamorfozele presei si evoluţia mijoacelor media din perioada recentă relevă cu prisosinţă concluzii realmente sumbre: presa pe hârtie pierde tot mai mult teren, blogurile nu mai au nici pe departe eficienţa şi oportunitatea din perioada de
start, iar televiziunea este pe un trend descendent, debordând de divertisment deseori de proastă calitate.

Schimbările impresionante înregistrate se datorează incontestabil Internetului, nimeni neputându-şi imagina în urmă cu câteva zeci de ani, atunci când a fost inventat, că va transforma în asemenea grad lumea. Om Prakash Malik, ilustru expert în tehnologia web, numeşte acest nou fenomen, care şi-a pus adânc amprenta asupra tuturor elementelor care compun societatea contemporană, „democraţia distribuţiei” (informaţiei).

Trebuie remarcat, în primul rând, că s-a schimbat radical felul de a comunica şi de a ne informa. În al doilea rând, se cuvine observat că Internetul a afectat în profunzime şi tabieturile noastre cotidiene, precum şi principiile fundamentale ale intimităţii şi o serie întreagă de norme şi cutume privind dezbaterea publică şi participarea politică. Astfel, a dispărut, practic, obişnuinţa de a urmări cu vădit interes ştirile de televiziune, ca de altfel şi plăcerea de a răsfoi şi lectura ziarele de dimineaţă. Au fost consacrate în schimb ca surse de informaţii deosebit de agreate platforme online ca Twitter, Facebook şi Instagram, publicul de orice vârstă renunţând la a mai apela la mass media tradiţională.

Situaţia se explică prin aceea că timp de 20 de ani întreaga societate mediatică a cunoscut reale modificări. Presa adevărată, naturală, în înţelesul tradiţional al cuvântului, este pe cale de dispariţie, fiind lesne de constatat că astăzi toate canalele mediatice (scrise, audio sau video) au pagini virtuale. Profesia de jurnalist este lipsită de oportunitatea gestionării ei de diverse asociaţii precum redacţiile sau sindicatele de presă. Nu putem omite nici faptul cvasiunanim împărtăşit că feedback-ul în noile condiţii este foarte rapid, deseori reacţiile publicului fiind mai interesante decât ale jurnaliştilor, prin smartphone putând fi oricine conectat la pulsul planetei. Mulţi analişti ai noului tip de jurnalism apreciază că bloggării, surse alternative de informaţii, constituie o categorie eficientă de oponenţi ai unei tot mai agresive tabloidizări.

În ce priveşte jurnalismul online, trebuie precizat de la început că Internetul a creat posibilitatea originală şi neegalabilă de a fi jurnalist, de a scrie şi de a posta propriul tău conţinut online pentru o audienţă extrem de numeroasă şi, mai ales, eterogenă. Democratizarea informaţiei se traduce prin aceea că acum oricine îşi poate deschide un cont pe o platformă online, fără a avea cunoştinţe tehnice, oricine poate produce şi publica informaţie, astfel că persoane necunoscute pot deveni personalităţi ale spaţiului public într-un interval de timp foarte scurt, prin expunere online. Partizanii acestui tip de jurnalism susţin că unul din marile avantaje este acela că online-ul îţi oferă posibilitatea de a practica jurnalismul echilibrat şi echidistant, pus în slujba interesului public, nu în interesul publicului. De asemenea, se pune în evidenţă şi un alt avantaj: poţi să scrii oriunde, oricând, indiferent dacă ai propriul tău site ori lucrezi pe un alt site. Nu eşti condiţionat de prezenţa la un birou sau de un program strict şi rigid.

Modificările survenite într-un timp relativ scurt ale relaţiei cu noile media sunt deosebit de numeroase, consecinţele implicând o schimbare extrem de rapidă, aproape simultană, a actorilor, a rolurilor şi a funcţiilor. În aceste condiţii, sunt mulţi cei care contestă calitatea informaţiilor şi invocă cu revoltă observaţia ca fiind proeminente goana exagerată după senzaţional, invazia unui divertisment de o calitate îndoielnică, ferocitatea tabloidizării, agresivitatea publicităţii.

Dorind să evaluez în termeni cât mai obiectivi situaţia actuală a presei, componentă importantă a corpusului de canale mediatice actual (un adevărat coctail ce poartă numele de „social media”), am ales să apelez la vechiul adagiu latin „aurea mediocritas”, conform căruia calea de mijloc e calea de aur, încercând o poziţionare echilibrată a fenomenului contemporan ce se află în plină desfăşurare. În acest sens, nu pot neglija câteva atribute de o fascinantă veridicitate ale jurnalismului tradiţional care se mai practică încă şi astăzi, jurnalism în care un subiect este pregătit cu mare atenţie în conformitate cu criterii profesionale consacrate în materie, verificat şi şlefuit înainte de publicare. Este de notorietate că gazetăria tradiţională prezintă fără echivoc faptele şi explică în ce context s-au petrecut ele. Exercitarea acestui tip de jurnalism, prin funcţia sa de facilitare a dezbaterii publice constituie o formă de necontestat a democraţiei, având în vedere că sursele şi interlocutorii sunt supuşi consultării, beneficiind de spaţiu şi timp alocate experţilor. Profesia de jurnalist, în sensul consacrat al exercitării ei tradiţionale, implică, înainte de orice, credibilitate şi responsabilitate.

Revenind, trend-ul platformelor media este de necontestat. Accesul instantaneu la Internet, laptopurile, notebookurile, e-bookurile, telefoanele superperformante, toate acestea au determinat într-o uimitoare măsură modificarea comportamentului uman, inclusiv a deprinderilor de lectură. Este bine ştiut că lumea de azi nu mai agrează să citească mesaje-informaţii, ci preferă să privească mesaje-imagini, însoţite sau nu de cuvinte.

În opinia mea, cultura se sprijină indubitabil pe lectură, nu pe imagini fugitive, cititul oferindu-ţi pauzele necesare pentru reflecţie şi meditaţie. Din acest motiv, mă alătur necondiţionat celor care consideră că pierderea obişnuinţei de a citi constituie un pericol imens conducând la slăbirea intelectului şi a puterii de gândire şi făcându-te să-ţi uiţi limba.


Dorin Nădrău (S.U.A.)






Dorin Nădrău    7/30/2017


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian