Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Un eveniment românesc unic intr-un colt de rai unic

- semicentenar la Câampul Românesc de la Hamilton Canada -

În recenta vizită a lui Klaus Iohannis la Washington, întâlnindu-se cu românii diasporei americane, presedintele le-a spus:”Sunteti un catalizator pentru dezvoltarea României. În acelasi timp, este firesc ca si România să vă apere si să vă promoveze drepturile si interesele”. Încântată să constat că fostul nostru elev la Colegiul National Brukenthal din Sibiu, acum primul om al statului, gândeste la fel ca mine, mărturisesc că în ultimii 16 ani mi-am făcut un proiect personal, astfel că tocmai la acest dialog, purtat în plan cultural de diaspora noastră americană cu tara-mamă, tinem să participăm, oriunde si oricând se cuvine si constatăm că este binevenit. Aceasta, pentru că lacuna sufletească si spirituală, pe care o resimt conationalii nostri, trăitori în Lumea Nouă, este greu de acoperit, cel putin la nivelul primelor două generatii.

Răspunzând unei noi invitatii, ne îndreptam într-o zi de iulie 2017, an jubiliar în care însăsi Canada îsi sărbătoreste 150 ani de existentă. spre Toronto, metropola financiară a frunzei de artar. Tinta noastră era un eveniment al comunitătii conationalilor nostri, care si-au făcut o onorantă traditie din solicitarea unor personalităti de pe întregul continent american si din tară, care să participe la Săptămâna Internatională a Culturii Române, ajunsă în acest an la a 50-a editie. Evenimentul face parte din calendarul Câmpului Românesc de la Hamilton, Canada, un picior de plai mioritic creat în Ontario, foarte departe de tară. În 1957 acolo au fost cumpărate 25 ha de teren, pe care s-a construit în 1986 Centrul cultural “Nae Ionescu”, având sală festivă cu 400 de locuri, muzeu etnografic, sală de muzică si bibliotecă, iar afară piscină si o scenă de spectacole a parcului, în care tronează Rotonda scriitorilor români din exil, cu Aron Cotrus,Vintilă Horia, Mircea Eliade, George Donev, Horia Stamatu si Vasile Posteucă, sculptati de Nicăpetre, acest Brâncusi al spatiului american. Mai bine de 3 decenii, acolo s-au organizat cele mai înflăcărate manifestări anticomuniste, sustinute si de ziarul “Cuvântul Românesc”, răspândit în întreaga lume. Desigur că în noul anotimp postdecembrist, Câmpul Românesc de la Hamilton si-a pierdut functia de bastion al luptei anticomuniste, dar este spatiul unui fertil dialog cultural panromânesc, având noi targeturi impuse de cerintele diasporei române de peste Atlantic.

O seară de petrecere românească, sustinută în 8 iulie 2017 de sase ansambluri de dansuri folclorice din zonă, a adunat la Câmpul Românesc din Hamilton peste 700 de participanti, bucurosi de joc si cântec până târziu în noapte. Cu un asemenea preludiu de veselie românească, am simtit, ca invitată pentru a cincea oară la evenimentul de elită care este Săptămâna Internatională a Culturii Române, că dialogul spiritual care va urma între 10 si 15 iulie 2017 îsi va împlini menirea. Delegatia noastră prezenta noutatea oaspetilor veniti de la Palatul Culturii din Bistrita, orasul unde presedinta Societătii scriitorilor bistriteni, Elena M. Cîmpan, activează ca profesoară la Colegiul National “Liviu Rebreanu” si totodată poetă, de curând membră a Uniunii Scriitorilor din România, iar directorul ziarului “Răsunetul” ,Menut Maximinian, este un bun publicist si poet. Desigur că seară după seară surprizele evolutiei unor noi invitati s-au tinut lant, asigurând strălucire sărbătorească evenimentulului axat pe ideea păstrării identitătii românesti în spatiul transatlantic.

Gazdele noastre ne-au condus din primul moment la Toronto, unde am urcat în Turnul CN, adevărat cui care împunge cerul, ca de la 342 metri să admirăm panorama capitalei financiare a Canadei. Programul Semicentenarului Săptămânii Internationale a Culturii Române de la Câmpul Românesc, Hamilton, într-o editie jubiliară ca aceasta, nu putea să înceapă altfel decât cu prezentarea Cenaclului literar de la Kitchener, înfiintat acum 20 de ani din initiativa preotului-poet D-tru Ichim, un “dezvoltator al limbii române”, cum se impune în prezent, când cărtile lui au început să aibă succes în România. ”Asigurăm o zi iei, sărutului, dar lui Eminescu nu-i mai dedicăm o zi, din moment ce semnificatia lui 15 ianuarie este Ziua culturii nationale.- tine să opineze Dumitru Ichim, spre a continua- La Kitchener cele 3 scoli de limba română oferă publicului, care cântă, împreună cu corul, melodii pe versurile lui Eminescu. Facem la Kitchener ceea ce nu se face în tară. La Kitchener, în Canada, vietuiesc români, dar si germani sau svabi, care sărbătoresc pe marii scriitori.” Moderatorul simpozionului stiintific, prof. Sebastian Doreanu, din Denver Colorado, întăreste ideea, considerând că “Eminescu este un simbol identitar de care nu ne putem lipsi”. În conferinta intitulată Eminescu în eternitate, prof. Maria Dincov din Toronto a plecat de la convingerea că „Rareori un neam s-a regăsit într-un poet ca românii în Eminescu”. Trecând în revistă busturile presărate în tară si în lume, fiecare cu istoria sa, ilustrate si cu imagini, conferentiara a mentionat cu justificată mândrie faptul că în Canada, se găseste la Câmpul Românesc, Hamilton, un minunat bust, creatie din 1989 a lui Nicăpetre, în marmură adusă din Grecia, sculptorul tinând să precizeze: „nu aveam comandă, ci am sculptat nevoia noastră de Eminescu”. La Montreal în sept. 2004 se dezvelea statuia lui Eminescu sculptată de Vasile Gorduz, lucrare pe care tocmai în prezent românii din capitala culturală a Canadei o vor plasa într-un loc mai bun decât fusese până acum. La Windsor si la Edmonton sunt altele, în total 4, pe când în SUA este un singur bust, creat de Nicolae Pascu-Goia, adus din tară si aflat la Biserica “Sf. Maria” din Queens, New York.
Iulian Teodor Ichim, luptător ecologist din Kitchener, a vorbit despre Printul Charles si conservarea valorilor naturale, expunând un punct de vedere original, care a atras contraargumente din partea asistentei. “Autointitularea lui Charles ca print de Transilvania nu are nicio urmare negativă pentru România”, a concluzionat moderatorul. Prezentarea pe care am făcut-o eseului monografic Poezia lui Dumitru Ichim de profesoara sibiancă Maria- Daniela Pănăzan a stârnit o reală emotie întregii asistente, dar mai ales poetului, care mi-a multumit cu lacrimi de bucurie în glas pentru prefata intitulată Acrobatia imaginarului în poezia lui Dumitru Ichim, redactată noii cărti proaspăt apărute la Editura CronoLogin din Sibiu. Prima seară s-a încheiat cu filmele documentare regizate de Dorel Cosma, începând cu Palatul Culturii din Bistrita, urmat de Poezia bistriteană în America si Malaezia. Circulatia poetilor bistriteni pe diferite continente a fost o revelatie pentru participantii la serată, care au aflat noutăti impresionante despre orasul cu cel mai înalt turn din Transilvania. Este vorba despre un turn de biserică cu lift, cum nu există altul pe linia de la Paris până la Moscova. Palatul Culturii are un imn, scris de Cornel Udrea, iar ansamblul formatiilor de cântece si dansuri moderne si folclorice de pe Somes este tot mai cunoscut.
Marti, 11 iulie 2017, a debutat cu o excursie la Cascada Niagara, cea mai căutată destinatie turistică pe continentul american. Încântarea noastră a fost absolută, mai ales că de pe malul canadian si în plimbarea cu vaporasul, imaginea celor 3 părti ale cascadei a fost covârsitoare. Seara, simpozionul zilei a doua a fost deschis de prof. dr. Rodica Gârleanu, care a vorbit despre Constantin Noica si aspiratia spre universal a culturii române, trecând de la biografie la etapele creatiei gânditorului, al cărui target fundamental este cel de a duce cultura română spre universal. Revelatia serii a constituit-o medalionul sorescian sustinut de Sergiu Cioiu, acel ”artizan al cântecului si un interpret al verbului”, cum îi place să se autodefinească, amintindu-ne felul cum solistul slagărului Vânt nebun valorifica prin 1970 texte clasice în spectacole poetic-muzicale. După trei decenii de viată canadiană, recent Sergiu Cioiu a lansat la Bucuresti volumul de interviuri Nu stim aproape nimic. Fabliourile inofensive ale lui Marin Sorescu, gen Goanga, Bănuitorul iepure, Dii, Grijă etc, au fost folosite într-un spectacol, pe care acum îl reface cu titlul Pe cine numim… eu? Este un titlu inspirat de versurile lui Sorescu, despre ce este dincolo de ceea ce se vede la oameni. Multumirea lui Sergiu Cioiu a fost să descopere printre participantii la jubileu fanii de altădată ai cântecelor sale, iar proiectele artistice de viitor cuprind spectacole ale unor turnee în România.

Începută cu o liturghie, oficiată la capela “Sf. Maria” de la Câmpul Românesc, ziua a treia de simpozion a debutat cu conferinta Elenei M. Cîmpan, intitulată Tudor Arghezi si canonul literar, aducând argumente ale originalitătii lui Arghezi, “al doilea mare poet de după Eminescu în lirica română”. Pentru că tema literară-cadru a simpozionului era Tudor Arghezi si contemporanii lui, am tratat un sibiect incitant, Lucian Blaga, “fratele mai mic” al lui Eminescu, demonstrând cu date concrete că nimic nu lipsise din arsenalul admiratiei fată de marele lui înaintas, pe care l-a editat în 1923, scriind prefete la cele două volume, (am oferit participantilor copii ale acelor editii rarisime si necunoscute marelui public), l-a tradus în limba germană, meritând pentru calitatea acestei prestatii onorantul Premiu „Hamangiu”, a citat în discursuri la Academia Română si a comentat versuri eminesciene, a chiar polemizat în 1943 cu primul detractor, blăjeanul Alexandru Grama. Tuturor admiratorilor lui, care încercau să acrediteze ideea că el este superior lui Eminescu atât ca poet, ca filozof si nu mai putin ca dramaturg, Lucian Blaga le răspundea cu înteleaptă decentă că tot ce doreste este să fie “fratele mai mic al lui Mihai Eminescu”. Profesorul brasovean Andrian Munteanu, aflat într-un amplu turneu în Canada, a prezentat un proiect transdisciplinar intitulat Poezia românească între traditie si modernitate, seara încheindu-se cu filmul documentar pe care l-am realizat recent, Amintiri despre Lucian Blaga, partea a II-a, în continuitatea peliculei prezentate în editia precedentă, numai că acum mărturisirile apartineau a două prietene ale poetului, doctoritele Livia Armeanu si Elena Daniello, surprinse într-un dialog efervescent.

Conform traditiei, în dimineata zilei de joi, noi, musafirii, am făcut o excursie la Kitchener, oras cu 520.000 locuitori, între care populatia de menoniti stârneste interesul pentru modul lor de viată în care nu acceptă tehnica modernă, cu aportul electricitătii, al automobilelor, ei întelegând să trăiască la început de secol XXI exact ca străbunii lor. Un popas binecuvântat s-a făcut la frumoasa Biserică Ortodoxă „Sf. Ioan Botezătorul”, edificată de pr. Dumitru Ichim, care ne-a fost călăuză, încântându-ne cu originalitatea picturii din sfântul locas si cu spatiile largi ale sălilor dedicate activitătilor sociale si culturale.

Ultimele două zile de simpozion au fost mai bogate ca precedentele prin desfăsurarea unor mese rotunde, cu program de lansări de carte, cu lecturi de poezie, moderate de mine, cum se crease traditia din editiile precedente.
Elena M. Cîmpan si Menut Maximinian au prezentat Societatea scriitorilor “Conexiuni”, însumând 15 ani de lucrare culturală bogată, si revista „Conexiuni literare”. Exemplificator, antologia Cinci poeti germani (Editura "Karuna" din Cluj-Napoca, 2006), cuprinde nume contemporane, traduse din germană în română de către Elena M. Cîmpan, care mentionează pe Ulla Hahn, Hellmuth Opitz, Nora Gomringer, Volker Zumbrink, Barbara Köhler, asa cum în carte sunt prezenti cu o pagină de comentariu si cu câte zece texte, alese din volumele publicate. Traducătoarea găseste elemente caracteristice pentru fiecare autor si pune în valoare poezia germană. Pe coperta a IV-a apare poemul Contaminare scris de Elena M. Cîmpan, potrivit pentru munca de traducător: "Poezia trece fără să treacă,/ Din germană în română/ si din română în germană,/ Prin tot pământul vorbitor,/ Ca o adiere printre crengi,/ Ca un râu peste pietre,/ Ca un nor printre alti nori,/ Ca o zi către alte zile,/ ca un sentiment de la om la om;/ Poezia străbate zări si mări,/ Pustiuri si gândiri - / Poezia se ia,/ Din română în germană/ Si din germană în română,/ Prin toate trece poezia,/ Fără să treacă.../" Debutul scriitorului Cristian Medelean, din Toronto, cu cartea La colibe si al Alyssei Sîrghie, din Michigan, cu Povestea celor trei cătelusi, carte bilingvă pentru copii, ca si romanul Surorile de Ionut Leonard Voicu, Muchia malului, Povesti din New York de Menut Maximinian, recenta mea carte America visului românesc si nominalizările unor titluri ce reprezintă Cenaclul “Grigore Vieru”, activ la Toronto prin initiativa Mariei Tonu, au dovedit, întocmai revistelor “Lumina slovei scrise” de la Universitatea “Alma Mater” din Sibiu sau “Destine literare” de la Montreal si ziarului “Răsunetul”, care apare la Bistrita, că pulsul literaturii române este intens si bine reprezentat la jubileul semicentenarului din Canada. Sărbătorirea lui Mircea Stefan din Cleveland, Ohio, la cei 50 de ani ai săi de poezie, a fost augmentată prin lectura expresivă a lui Sergiu Cioiu, care s-a oprit asupra unor versuri reprezentative din volumele autorului.

De la ultima zi de simpozion se asteaptă, ca de obicei, conferintele cele mai interesante si nici de data aceasta sperantele asistentei n-au fost zadarnice. Prof. univ. dr Cezar Vasiliu, apreciat ca personalitatea cea mai presitigioasă a comunitătii românilor din Montreal, a vorbit despre 2000 de ani de la moartea împăratului Traian. Conferinta mea intitulată Tudor Aghezi –psalmistul a dezvăluit mistificarea ateistă la care a fost supus poetul în învătământul comunist din România de până la 1979, când Nicolae Balotă a cutezat să demonstreze că dramatica zbatere între credintă si tăgadă nu a fost stăvilită de ideologia marxist-leninistă, însusită samavolnic, ci l-a însotit pe psalmist până la sfârsitul vietii sale. Poetul Adrian Munteanu a adeverit Ce aduce nou sonetul lui Dumitru Ichim, fiind el însusi autorul unor volume de sonete, valorificate într-un recital emotionant Fluturele din fântână. Asa cum era firesc,simpozionul jubileului a fost încheiat cu o temă de sinteză, Câmpul românesc de la Hamilton între minunile exilului românesc în interpretarea prof. Sebastian Doreanu.

Ziua de sâmbătă a fost rezervată strălucitului banchet jubiliar, când numărul participantilor a întrecut măsura tuturor serilor precedente.
Conform traditiei din fiecare an , moderatorul programului cultural - artistic a fost Dumitru Puiu Popescu, directorul ziarului “Observatorul” din Toronto, unde dânsul animă, ca nimeni altul, Cenaclului “Nicăpetre”.
O jumătate de zi s-a ascultat muzică, s-au citit poezii si s-au semnalat noile cărti lansate la jubilee, într-o întrepătrundere cum numai domnul Puiu Popescu stie să o realizeze, creând o stare de emotie artistică, nutrită de toate noutătile vietii culturale românesti din Toronto.
Artele si-au dat mâna la jubileu, căci standurilor cu cărti li s-a alăturat expozitia de sculptură a lui Sylvio Suga, care în cei 15 ani de activitate în Canada conduce compania Sugat Design si este membru al cunoscutului Al Green Sculpture Studio. Sculpturile sale în marmură împletesc într-o manieră originală reflexe brâncusiene cu teme ale ipostazierii frumusetii feminine. Sophia Leopold, acum în vârstă de 8 ani, este de mai mult timp prezentă ca talentată pictorită la Toronto, deschizând expozitii care promit un viitor artistic cert.

O revelatie a produs si Cenaclul “Grigore Vieru”, prezent cu un recital de poezie si muzică, prin grija plină de însufletire a doamnei Maria Tonu.

Evenimentul care a marcat semicentenarul Câmpului Românesc de la Hamilton, Canada, a fost onorat de prezenta Viceconsulului General al României la Montreal, Ileana-Letitia Belivacă, si a Consulului General al României la Toronto, Mugurel Stănescu. Ei au marcat prin cuvântul lor importanta acestei manifestări, ce a strălucit ca densitate a activitătilor si ca bună organizare a fiecărui moment, izbândă datorată si implicării presedintelui Dumitru Răchitan, a preotului-poet Dumitru Ichim si a echipei lor de români inimosi. Dialogul diasporei cu tara-mamă ar putea să fie acum mai efervescent ca oricând, dacă Ministerul românilor de pretutindeni, destinat unor asemenea initiative, ar iesi din inertia prezentă, venind cu propuneri eficiente. Asemenea evenimente culturale majore dovedesc cu prisosintă că Atlanticul nu mai este o stavilă, ci devine o punte de legătură spirituală si sufletească între români, iar diaspora, atât de sporită numeric în anotimpul postdecembrist, poate fi înteleasă ca parte integrantă a comunitătii noastre nationale, asa cum observa si presedintele Klaus Iohannis, care o consideră un vector al progresului. Spre a fi astfel, este necesar ca ministerul de resort să aplice un program coerent si de reală percutantă, ca să-si dovedească eficienta în cel mai apropiat viitor.










Anca Sîrghie     7/30/2017


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian