Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Theodora Popescu- o viaţă închinată actului artistic

Cine glăsuieste cântec seamănă cu pasărea, doar că în cazul ei vorbeste nu cuvântul ci tabloul îndumnezeit al naturii: pădurea, cerul, câmpia, streasina, visinul, răzoarele, câmpia, luncile, până si coliviile care însă cântă penitenta si plâng libertatea... Dar, cine slujeşte cântecului, promovându-l, (sub diferite moduri de a-l aduce în oglinzile privirii interioare ale marelui public de pretutindeni, cum ar fi la radio, televiziune, cinema, presă scrisă, univers livresc etc.), săvârşeşte pentru el fapta cea mai de bine, meritând a fi rânduită lângă rugă...! Astfel de oameni trăiesc înzecit mai mult decât o spune timpul prin bătăile ceasornicului fiecăruia, deoarece ei absorb deplin şi profund viaţa, niciodată retraşi din calea frumuseţilor ei. Ei nu se închid într-o lume micşorată, a lor, în care se pot răscumpăra până şi coroana ori jilţul, dar nici o singură clipă de viaţă, ei trăiesc în centrul spectacolului vieţii, unde timpul are cu totul alte coordonate.
Putem cuprinde în această absidă a scenei vieţii o personalitate care, prin toate ramurile mai sus menţionate, a desfăşurat activităţi remarcabile de punere în valoare a spectacolului muzical folcloric, redactor şi realizator la Televiziunea Română, între 1957-1997 (patruzeci de ani fără întrerupere!): Theodora Popescu. Ea, pe lângă contribuţia directă, prin emisiuni, filme, cronici etc. a avut şi o iluminată înrâurire, definitorie în formarea şi consacrarea în universul spectacolului muzical folcloric, asupra altora. Influenţa sa foarte activă adevereşte faptul că nu se poate consemna istoria acestui resort al spiritualităţii noastre, de la sfârşiturile şi începuturile de veacuri şi de milenii cărora le suntem contemporani, fără a ţine seama şi de ceea ce rămâne în urma Theodorei Popescu. De aceea, cele mai exacte şi suficiente date în legătură cu identitatea sa, nu în suma unor rânduri descriptive despre viaţa personală, oricât de multe ar fi ele, s-ar regăsi, ci într-o epică a melosului românesc însuşi, a trediţiilor, obiceiurilor, şi istoriei culturii săteşti româneşti.
Născută la 12 noiembrie 1933, în Bucureşti, absolventă a Facultăţii de Filozofie şi Ziaristică – Secţia Radioteleviziune – specializarea Diplomat Universitar în Ziaristică, promoţia 1957, Universitatea Bucureşti, Theodora Popescu se poate spune că începe pleiada realizatorilor de emisiuni muzicale, îndeosebi folclorice, la Radioteleviziunea Română, şi o continuă până azi.
Debutul său la emisiuni tv pe peliculă poate fi fixat în 1968, pe 7 ianuarie, cu scenariul realizat alături de Carmen Dobrescu şi consultantul Tancred Bănăţeanu, în Studiourile de la Buftea, pentru filmul „Fantezie şi ritm”. De menţionat este însă faptul că înaintea acestui film, între 1957-1968, a făcut multe emisiuni în direct din care, din păcate nu a rămas nimic, iar de aceea se poate spune sub dovada adevărului istoriei culturii noastre că Theodora Popescu a fost primul redactor tv care s-a ocupat de folclor, ei datorându-i-se pionieratul în acest orizont spiritual românesc. Pentru emisiunea „Artişti amatori în studio” călătorea prin toată ţara, descoperea şi aducea la Televiziunea Română artişti autentici, care nu văzuseră niciodată până atunci un tren, putându-se spune aşadar, fără teama de a greşi, că ea a cules şi promovat floarea folclorului direct din natură, în starea ei pură, proaspătă, deşi cu rădăcină seculară...! A făcut tot ce înseamnă televiziune în anii aceia de efervescenţă creatoare, de iubire a profesiei, de vivacitate şi idealuri ardente ale sale, dar ceea ce s-a definit ca axiomatic pentru profilul realizărilor ei a fost şi a rămas folclorul.
După filmul, de pionierat, aşadar, „Fantezie şi ritm” au urmat, într-o enumerare selectivă: „Nestemate Argeşene” (scenariul şi comentariu Theodora Popescu, regia Ion Filip); „Din Şălişte-n Câmpulung”; „Fantezie folclorică” de 15 minute, (în colaborare cu Carmen Dobrescu); „Nunta de pe Crişuri” (în colaborare cu Lucian Ionescu); „Treptele Argeşului” (în colaborare cu Vlad Bâtcă); „Maramureş, ţară veche” (în colaborare cu Marianti Banu); „Prin Mărginimea Sibiului”; „«Cununiţa Grâului», obiceiuri de secerat în Ardeal”, film alb-negru (realizat împreună cu Carmen Dobrescu); „Eu sunt Barbu Lăutaru” (împreună cu D. Cihodaru şi George Derieţeanu); „O seară la Borta Rece din Iaşi” (regia Boris Stegărescu); „Armonii şi ritmuri milenare”, film distins cu Premiul I „Harpa de Aur”, la Festivalul Internaţional de la Dublin în colaborare cu Carmen Dobrescu şi Romulus Vulcănescu); „Câtu-i Maramureşu” (împreună cu Timiş Nicoară); „Datini şi obiceiuri de iarnă, din Maramureş” (împreună cu George Derieţeanu); „Festivalul Internaţional de Folclor «România 1969»”; „Câte flori pe Iza-n sus” (împreună cu Marianti Banu); „Cu Rodica Bujor, pe cărările cântecului” (cu George Derieţeanu)”; „Balada ilfoveană” (comentariul Viorel Cozma, regia M. Banu); „Botejeunea de pe Iza, un obicei practicat în Maramureş, la naşterea copiilor” (film alb-negru, 30 minute - imaginea Boris Ciobanu, regia Marianti Banu); „Tânjaua de pe Mara” (împreună cu Timiş Nicoară); „Aplauze pentru români”; „Cu « Tulnicul » prin Scandinavia” (scenariu, imagine, comentariu, regie); „Nuntaşii Bihorului la Agrigento-Sicilia”); „Cu «Junii Sibiului» în Olanda”; „Ansamblul «Brâuleţul», din Constanţa în Finlanda”; „Ansamblul «Maramureşul» în Sudan şi Egipt”; „Cântecul şi dansul românesc în Ţara Piramidelor” (la aceste ultime şase filme, Theodora Popescu semnează comentariul, imaginea şi regia); „Rapsodie de iarnă”, film color, developat la Budapesta (împreună cu Ovidiu Drugă şi Carmen Dobrescu), film distins cu Premiul Special al Juriului, la Dublin, Festivalul Internaţional de filme folclorice de televiziune, ediţia 1973; „Khartoum-Omdurman, capitala Sudanului” (scenariu, imagine şi comentariu); „Hora la Prislop”, film alb-negru (împreună cu Marianti Banu); „Pe dealul din Teleorman” (cu George Derieţeanu); „Ţinutul Pădurenilor”; „Valea Lăpuşului” (cu Iosif Herţea); „Florile Bihorului” (cu Marianti Banu); „Banatule, mândră floare” (cu Marianti Banu); „Popas folcloric bănăţean”; „Pe cărarea cu flori multe” (cu Tiberiu Mocanu); „O viaţă pentru cântec: Ana Pop Corondan”; „Am la inimă un dor” (cu Tiberiu Mocanu); „Vino iarnă, primăvară”; „Ceteraş, cu cetera”; „Botejunea de pe Iza”, variantă color a filmului din 1970, cu îmbogăţirea scenariului; Ciclu de emisiuni „Straiele părinţilor” cu prezentarea costumului românesc de sărbătoare, pe zone: Iaşi, Suceava, Dolj, Olt, Caraş-Severin etc.; „Cântarea României pe judeţe: Mureş, Harghita, Covasna, Cluj, Prahova, Iaşi, Suceava, Satu-Mare, Bihor etc.; În anii 1970 şi 1972 a realizat câte trei filme folclorice color în colaborare cu „Zweites Deutsches Fernsehen” din Berlin, selecţionând tot ce a fost mai bun din folclorul românesc; Între 1993-1997 a realizat filme etnografice cum ar fi: „Estetica funcţională a locuinţei ţărăneşti”; „Arhitectura populară din judeţul Galaţi”; „Tradiţii în pictura lui Bogdan Stihi”; „Anuţa Tite şi cântecul culorilor” (pictură naivă); „Meşteşuguri populare” şi altele...; În 1993 scrie scenariile „Festivalul Internaţional de folclor de la Cahul-Basarabia” – 30 minute (cu Constantin Eane); „Simpozionul internaţional de la Ialoveni şi Soroca-Basarabia”; „Portul popular dintre Prut şi Nistru” (scenariu şi comentariu).
Iată o selecţie de titluri a ceea ce a realizat Theodora Popescu la Televiziunea Română, timp de patruzeci de ani de har, iubire şi muncă. Toate aceste filme sunt pietre de tezaur ale folclorului muzical românesc, ale folclorului în general, de fapt. De-a lungul unei vieţi de om, unei vieţi de artist a făurit adevărate izvoare istorice de melos auroral românesc din care se străvăd chipurile luminoase ale marilor noştri interpreţi Maria Tănase, Ioana Radu, Gică Petrescu, Dorina Drăghici, Maria Lătăreţu, Ion Luican, Maria Ciobanu, Ion Dolănescu. Doina Badea, şi mulţi alţii. Din păcate, din colaborările cu Maria Tănase, Fănică Luca, Nicu Stănescu, Victor Predescu, Nicuşor Predescu, au rămas puține filme în Viodeoteca de Aur a Televiziunii Române, existând însă înregistrări de valoare în Fonotecă (imagini cu Victor şi Nicuşor Predescu, de pildă sunt numai câteva, alb-negru).
Nimic din ceea ce a realizat Theodora Popescu, dincolo de sfera luminoasă a spectacolului folcloric românesc în act, pentru televiziune, nu este mai puţin menţionabil. O cuprindere a tuturor ar fi necesar să intre în atenţia unui biograf conştiincios, talentat şi responsabil în faţa valorilor de spiritualitate patrimonială românească. Prezentarea de faţă, înfăţişează în rezumat esenţialul realizărilor Theodorei Popescu, toate cu inepuizabil patriotism, pasiune, bucurie şi plăcere (jertfelnică uneori, date fiind renunţarea la confortul, odihna, timpul, sănătatea, banii săi, de atâtea şi atâtea ori). Spre binele sufletesc al celor ce preţuiesc zăcământul cultural artistic al neamului nostru, aceste realizări rămân în tezaurul înregistrărilor, filmelor, cărţilor sau cronicilor, unele scrise de însăşi Theodora Popescu şi publicate la reviste cum ar fi „Datini” sau „La Roumanie d’aujourd’hui”...
Cea mai mare contribuţie a Theodorei Popescu la îmbogăţirea şi perpetuarea culturii şi actului artistic, în sensul temeiniciei, este educaţia estetică, neasociativă şi în dârză adversitate cu torentul de farse culturale, caruselul de kitsch-uri, opulenţa, snobismul, obedienţa în măsură de parvenire spre un urcuş personal, nemeritat. Toată viaţa sa, Theodora Popescu a urcat prin talentul şi valoarea muncii personale. Însăşi se răsplăteşte prin nepieritoarea iubire şi mândrie de ceea ce a realizat, iar ceea ce va rămâne în urma sa va fi o comoară mai presus de ce a primit...!

Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com)





Aurel V.Zgherean    7/17/2017


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian