De Sânziene la Sibiu
Sânzienele, zâne bune, adună în oaze de lumină si prietenie suflete limpezi, gânduri nobile, intentii bune si fiinte frumoase. Asa s-a întâmplat în preajma zilei de Sânziene, sărbatoare numită si Drăgaica, în iunie 2017, la Sibiu, unde prof. univ. dr. Doina Simion a avut initiativa de a organiza o sezătoare literară, la care participantii puteau veni vestimentati chiar în haine românesti. Gazdele, Ion si Doina Maria Simion, au numit întâlnirea Sezătoare – În lumea poeziilor lui Goga si au ales să readucă în amintire, cu mare bucurie, si să cinstească satul, oamenii si obiceiurile de altădată, asa cum ele sunt tezaurizate în icoane, în poezii si în cântece vechi.
Au fost invitati si s-au adunat oameni de omenie, dornici să evoce traditia si arta satelor românesti, într-o nebănuită locatie din mijlocul urbei noastre, numită simbolic „Rosia Poienii”, pentru că frumosul apartament din zona centrală a orasului, dotat cu piese de mobilier si décor autentice, desprinse din zestrea caselor natale ale gazdelor, a devenit un muzeu numai bun să găzduiască asemenea manifestări culturale.
Scriitoarea profesor Anca Sîrghie a încântat asistenta cu conferinta intitulată Un preludiu de biografie poetică, Octavian Goga, insistând, în urma lecturării poeziei Prima lux, asupra motivului ireversibilitătii drumului pe care viitorul poet l-a făcut când a părăsit satul său natal,Răsinari. De fapt, viitorul poet părăsea atunci o întreagă lume de păstori si plugari, cu traditiile ei ancestrale, cu oameni emblematici-preot si dascăli, lăutar si vecini, nasi, frati si surori, bunici, părinti.Tuturor acestora poetul le-a purtat o dragoste netărmurită, prezentându-i cu harul talentului său în versurile multor poezii, între care: Bătrâni, Noi, Plugarii, Reîntors, Clăcasii, De la noi, La groapa lui Laie, Cântece, în capodopera sa, poemul Oltul, în care este exprimat visul românilor transilvăneni de a se uni cu Tara. Pe ei, pe oamenii satului, i-a păstrat Octavian Goga în suflet atunci când soarta îl va purta spre alte zări, determinâdu-l să se afirme în literatură, publicistică si chiar în viata politică. Poetul Octavian Goga nu a avut un drum usor si drama sa existentială va fi exprimată mai târziu tot în versuri:”Zidit din lacrimi si dazastre,/ Eu am vestit o lume nouă, /Voi mi-ati dat vaietele voastre,/ Eu v-am dat inima mea vouă.”(Am fost )
S-au recitat la sezătoare poezii precum: Rugăciune, Casa noastră, Cântecul cămăsii, Răsună toaca, Mi-a bătut un mos la poartă, Dăscălita si alte poezii despre sat si oameni, despre visul României Mari, care face din Octavian Goga cel mai valoros poet al Unirii. S-au cântat: Bătrânii, Dorinta, Laie Chioru, Poveste veche si s-au relatat întâmplări si trăiri din timpuri mai îndepărtate sau mai apropiate, într-o vibratie rustică si tainică, făurită cu migală si cu dăruire. A fost ascultată chiar vocea poetului recitând poemul Oltul, moment de mare emotie pentru întreaga asistentă.
Recitările, lecturile si cântecele au unit, ca într-un buchet, oameni de înaltă trăire sufletească, apartinând unor profesii si vârste diferite: membrii ASTRA Sibiu-profesorii universitari dr. Octavian Bologa, Anca Sîrghie si Elena Macavei-, consilierul-patrimoniu Delia Voina, fete bisericesti, ca preotul conf. univ. dr. Irimie Marga cu sotia lui, alte cadre didactice de la Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, precum conferentiarii univ. dr. Daniela Petrascu si. Ioana Sbârcea, alături de profesoarele Elena Moncea si Silvia Serb. Domnul Ion Fediuc a cântat romante pe textele poetului răsinărean, uimind asistenta cu memoria sa remarcabilă.O micută recitatoare, vestimentată româneste, ca si alte câteva dintre doamnele invitate la sezătoare, ne-a emotionat spunând versuri din creatia poetului.
O icoană sub un chindeu, un tol si o crătintă, o ie sub un cheptar, un canceu cu vin de casă si un blid cu scoverzi, calde încă, o plăcintă cu urdă si un urcior cu apă de izvor … au fost puntile nevăzute către bucuria copilăriei si satul strămosilor. Discutiile s-au prelungit până seara târziu într-o atmosferă de intensă trăire emotională, pe care minunata sezătoare a creat-o. Un asemenea eveniment, atât de frecvent cândva în scoli ca si în casele oamenilor, astăzi ar putea fi reluat cu mare spor de frumusete. Exemplul spectacolului de Sânziene poate fi urmat în casele sibienilor de suflet, dar mai ales în apartamentul –muzeu al sotilor Simion, pe care tinem să-i felicităm pentru initiativa lor.
|
Dana Anadan 7/1/2017 |
Contact: |
|
|
