Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Un evenimet memorabil in istoria invatamantului Romanesc - infiintarea scolilor de la Blaj ( II )

Am vazut ca scolile infiintate in 1754 la Blaj au pus bazele invatamantului sistematic romanesc pe cele trei trepte ale sale – invatamant primar, invatamant secundar (gimnaziu si liceu) si invatamant superior. Cea mai inalta scoala de la Blaj a fost Seminarul teologic, organizat dupa modelul invatamantului superior din apus si in special al Seminarului Sf. Varvara din Viena. In vederea intelegerii si aprofundarii teologiei in seminar, inca in vremea episcopului Atanasie Rednic, s-a introdus pe langa gimnaziu un curs de filosofie la care, din 1780, dupa intoarcerea lor de la Viena, sunt numiti ca profesori, de catre episcopul Grigore Maior, Samuil Micu (catedra de etica) si Stefan Pop (catedra de logica si metafizica). Limba de predare era latina, dar profesorii simteau nevoia sa se adreseze sufletului romanesc si in limba materna, astfel incat o buna parte a manualelor tiparite sau ramase in manuscris au fost scrise in limba romana, Samuil Micu insusi scotand in romaneste o Logica (tiparita la Buda in 1799), o Etica (Sibiu, 1800) si o metafizica ramasa in manuscris. Se confirma, deci, capacitatea limbii romane de a exprima materialul diferitelor ramuri ale filosofiei.
Incercam sa ne referim acum la ecourile activitatii prodigioase desfasurate in scolile Blajului, la modul in care aceast` activitate este privita de intreaga suflare romaneasca, prin glasul celor mai de seama istorici, scriitori, oameni de cultura ai neamului.
Sa amintim mai intai ca, dupa ce corifeii Scolii Ardelene si-au publicat lucrarile, dupa ce propagarea ideilor redesteptarii nationale s-a f`cut simtita de la catedrele scolilor din Blaj, dascalii acestor scoli au folosit ei insisi, imediat ce conditiile au permis, ziarele si publicatiile periodice pentru raspandirea si intretinerea acestor idei programatice, novatoare. Astfel, primul ziar romanesc din Ardeal, “Gazeta de Transilvania”, scos de George Baritiu la Brasov, a avut sustinerea si colaborarea carturarilor Blajului, un exemplu notoriu dandu-l Timotei Cipariu. Incepand din preajma Revolutiei de la 1848 apar si la Blaj publicatii conduse de oamenii scolii si la care colaboreaz` acestia. In chiar anul 1848, apare saptamanalul “Organul luminarii”intitulat apoi “Organul national”. Se remarca ceva mai tarziu “Arhiva pentru filologie si istorie” (prima serie intre 1867 – 1870, care se continua in deceniile urmatoare), “Foaia administrativa arhidiecezana”(1867)., “Economul”(1873 – 1880), “Foaia scolasteca”(1883 – 1886), “Unirea”(1891, a aparut in mai multe serii si apare si astazi), “Muza romana”(1888,1894 – 1895), “Blajul”(1934 – 1936), “Cultura crestina”(1936 – 1947), “Unirea poporului”(1937 – 1948) si altele, publicatii care au cerut munca asidua, energie spirituala, daruire. Distinsii profesori ai scolilor din Blaj nu s-au marginit sa publice doar in presa locala, ci au colaborat la ziare si la reviste de cultura si de specialitate din intreaga tara - de la Bucuresti, Cluj, Tg.Mures etc. si chiar din strainatate. Cei mai multi profesori de la Blaj au publicat, de asemenea, numeroase carti – beletristice, de istorie, de stiinta, din domeniul teologiei, manuale scolare, perioada interbelic` fiind cea mai productiva din acest punct de vedere. Referindu-se la publicatiile periodice si la contributia dascalilor de la Blaj la raspandirea ideilor inaintate, la trezirea si dezvoltarea constiintei nationale, Ioan Bianu, absolvent al Blajului, fost presedinte al Academiei Romane, scria: “Organele presei periodice au facut in viata corpului national functiunea de sistem circulator: au luat ideile de la cei care le-au avut sau le-au adus din tarile mai inaintate in cultura, le-au dus in case din ce in ce mai multe, raspandindu-le, semanandu-le si fecundandu-le in inteligentele neamului” (“Publicatii periodice romanesti”, Bucuresti, 1913, p.XXI).
Dintre scriitorii din prima jumatate a secolului al XIX-lea, Ion Heliade Radulescu, dascal si el, dar la Bucuresti, urmas al lui Gheorghe Lazar la “Sf.Sava”, revolutionar de la 1848 si editorul “Curierului Romanesc”, primul ziar din Tara Romaneasca, nu se putea sa nu ramana impresionat de stradaniile si efectele muncii dascalilor de la Blaj atunci c@nd spune “De aici a rasarit soarele romanilor !”(Dr. Ioan Soldu – “Scoala Ardeleana”, in “Unirea”, Blaj, nr.6, iunie 2004).
Adolescentul Mihai Eminescu, fostul elev de la Cernauti al ardeleanului Aron Pumnul, ajuns, in 1866, in varful Hulei, de unde i se deschidea panorama Blajului, a exclamat: “Te salut Roma Mica ! Iti multumesc, Dumnezeule, ca m-ai ajutat sa o vad !”(Dr. Ioan Soldu – art. cit.) In 1870, Eminescu poarta corespondenta cu seminaristii din Blaj, in numele Societatii Academice “Romania Juna” din Viena, invitandu-i la serbarile de la Putna inchinate amintirii lui Stefan cel Mare. Presedintele Societatii de Lectura “Inocentiu Micu Clain” – a Scolilor din Blaj raspunde afirmativ, aratand ca va participa un delegat al Blajului la aceste serbari. In raspunsul lui Eminescu, secretarul amintitei societati din Viena, semnat si de presedintele societatii, Nicolae Teclu, se spune: “Raspunsul ce ni-l faceti in numele Comitetului Domniei-Voastre este asa de frumos, precum numai il putem astepta de la junimea studioasa din orasul unde s-a nascut constiinta nationala a romanilor. Din inceput chiar nu ne era permis catusi de putin de-a ne indoi cum ca ideea aceasta nu va fi aprobata si de D-voastre”.(Ion Buzasi – “Mihai Eminescu si Scolile Blajului”, in “Unirea”, Blaj, nr 7, iulie 2004).
Marele istoric si patriot, Nicolae Iorga, omagiind scolile Blajului, scria: “Trasaturile esentiale ale dascalilor blajeni, pe care le-au transmis altor generatii de elevi, de-a lungul vremii, au fost pasiunea pentru trecutul neamului nostru, respectul pentru inaintasi, dragostea pentru limba romaneasca (“tezaur nepretuit, tezaur mai scump decat viata”), iubirea de carte, harnicia si modestia in viata. Blajul, veche si renumita cetate a culturii romanesti, leagan al atator evenimente memorabile in istoria poporului roman, se mandreste cu cea mai veche scoala, pe bancile careia au invatat atatea figuri proeminente ale stiintei si culturii noastre, patrioti inflacarati, care au intretinut nestearsa in constiinta oamenilor flacara luptei pentru emanciparea sociala si nationala”(Istoria Romanilor din Ardeal si Ungaria, vol.I, Bucuresti, 1915, p.447).
Sextil Puscariu, ilustru filolog roman, apreciaza mai pe scurt, dar categoric, la randul sau: “Dascalii Blajului, corifeii lui au savarsit minunea resurectiei poporului roman”(Pr.Teodor Racovitan – “Blajul si scolile lui”, in “Unirea”, Blaj, nr.7, iulie 2004).
Vorbind despre redesteptarea nationala si inradacinarea adanca a visului unirii Ardealului cu patria mama in sufletele moldovenilor si muntenilor, Octavian Goga spune ca acest vis “s-a impus cu puterea mistica a unei predestinari. Minunea se datoreste faptului ca visul nostru de izbanda, inainte de a primi botezul de sange, a facut popas un veac aproape la catedra dascalilor ardeleni” (“Revista Fundatiilor Regale”, 1 aprilie 1935).
Blajul, scolile si dascalii lui fac obiectul a numeroase evocari ce raman in literatura de la scriitori ca Ion Agarbiceanu, Al. Lupeanu-Melin (supranumit “Creanga al Ardealului”), Pavel Dan, Nicolae Comsa si Teodor Seiceanu, autorii remarcabilei lucrari “Dascalii Blajului”(Bucuresti, Editura “Demiurg”,1994), Ion Brad, Radu Brates (Gheorghe Biris), istoricii Coriolan Suciu si Nicolae Albu, istoricul si geograful Stefan Manciulea s.a., putand fi recunoscuti, intre cei citati, profesori si absolventi ai scolilor Blajului.
Asa cum am aratat in articolul cu acelasi titlu (partea I), aparut in numarul trecut al “Observatorului”, marele istoric al religiilor Mircea Eliade a fost solicitat de exilul romanesc, in 1955, sa colaboreze la volumul omagial care s-a tiparit la Paris cu prilejul implinirii a 200 de ani de la infiintarea scolilor de la Blaj. Acceptand, Mircea Eliade a scris printre altele: “Faclia aprinsa la Blaj acum vreo 200 de ani n-a mai putut fi stinsa de atunci si nici nu se va stinge vreodata. Episcopul Ioan Inochentie Micu n-a trecut-o numai in mainile vrednicului sau urmas, Petru Pavel Aron, ci a incredintat-o sutelor si miilor de tineri ardeleni care au invatat de atunci in scolile Blajului. Odata trezita constiinta latinitatii noastre, nimeni si nimic n-a mai putut-o nimici; de generatii, ea face parte din insasi constiinta noastra de romani. Limba, literatura ]i cultura noastra moderna poarta pecetea faurita la Blaj – cu cate lacrimi, cu cat sange si cu cat geniu o stie numai istoricul care si-a inchinat viata cercetand aceast` epoca eroica. Asemenea creatii spirituale n-au moarte deoarece ele s-au identificat cu insusi geniul neamului care le-a dat nastere”(“Omagiu Scolilor Blajului”, Paris,1955, p.248).
In ceea ce priveste marcarea evenimentului aniversar din acest an, merite deosebite revin Academiei Romane, presedintelui sau, acad. Eugen Simion. La 21 septembrie 2004, in amfiteatrul “Ion Heliade Radulescu” de la Biblioteca Academiei, s-a desfasurat simpozionul “250 de ani de la deschiderea primelor scoli sistematice romanesti”. Au vorbit acad. Eugen Simion, pre]edintele Academiei Rom@ne, acad. Razvan Theodorescu, ministrul culturii si cultelor, P.S. Virgil Bercea, Episcop greco-catolic de Oradea, prof. univ Ion Buzasi de la Blaj, decanul Facultatii de Teologie Greco-Catolica de la Universitatea din Cluj si poetul Ion Brad, absolvent al ultimei serii de elevi dinainte de 1948 ai Liceului “Sf. Vasile” din Blaj. In incheiere, s-a remarcat ca Scolile Blajului, Scoala Ardeleana, tot ce a insemnat inceput pentru cultura romaneasca s-au scos din programele analitice ale scolilor din Romania, astfel incat absolventii de liceu ai ultimilor ani nu cunosc nimic despre acest subiect. Lucrarile simpozionului au fost onorate de prezenta I.P.S. Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit romano-catolic de Bucuresti. Au mai participat preoti greco-catolici, romano-catolici, ortodocsi, oameni de cultura, profesori, elevi, o numeroasa asistenta. In zilele de 8 – 10 octombrie 2004, Blajul a sarbatorit 250 de ani de la deschiderea scolilor care-i poarta numele. Manifestarile au fost deschise printr-un Te Deum la Catedrala mitropolitan` Sfanta Treime, apoi s-a dezvelit statuia Episcopului Ioan Inocentiu Micu, in parcul din fata Catedralei, de catre I.P.S. Lucian Muresan, Mitropolitul Bisericii Romane Unite cu Roma Greco-Catolica impreuna cu primarul municipiului Blaj, dr Simion Bacila. Au fost de fata I.P.S. Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit romano-catolic de Bucuresti, I.P.S. George Gutiu, Arhiepiscop greco-catolic emerit, I.P.S. Andrei Andreicut, Arhiepiscopul ortodox al Alba Iuliei, P.P.S.S. Episcopi greco-catolici. In continuare, in prima zi si in a doua zi, s-au desfasurat lucrarile sesiunii de comunic`ri stiintifice “Scolile Blajului – 250 de ani de credinta si cultura”. Au participat din nou presedintele Academiei Romane, acad. Eugen Simion, ministrul culturii si cultelor, acad. Razvan Theodorescu, precum si inaltii ierarhi, acad. Camil Muresan. In paralel, au avut loc faza finala a unui concurs interliceal tematic, un salon interjudetean de carte, vernisajele unor expozitii de pictura. A treia zi, duminica, a fost celebrata Sfanta Liturghie arhiereasca de catre I.P.S.Mitropolit Lucian, urmata de un parastas de pomenire a Arhiereilor si a dascalilor Blajului. In cadrul ceremoniei de incheiere a sarbatoririi, I.P.S. Mitropolit Lucian a inmanat distinctii pontificale din partea Sfantului Parinte Papa Ioan Paul al II-lea unui num`r de 17 preoti, persoane consacrate si laici cu merite deosebite (Catholica).
Nadajduim ca toate cele relatate sa fie lucruri pilduitoare pentru tinerii comunitatii noastre si nu numai.






Silvestru MORARU    11/14/2004


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian