Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Destinaţii de vacanţă - Rhodos, între grandoarea trecutului şi farmecul prezentului (1)

Pun pariu că (aproape) oricine, fie el orăşean sau peizan, românaş sau străinez, a auzit de Colosul din Rhodos! Chiar dacă, să zicem, nu poate pe moment să enumere cu ochii închişi la un banal test de cultură generală toate „Cele Şapte Minuni ale Lumii Antice”, măcar două îi sunt cunoscute: Marea Piramidă din Gizeh şi Farul din Alexandria. Fireşte, dacă n-a trecut prin Şcoala elementară ca „gâsca”...

Poate ar trebui, totuşi, să lărgesc sfera subiecţilor şi să mă refer măcar la liceeni, deşi majoritatea dintre ei au mari probleme cu obţinerea Bac-ului; asta cel în România, nu ştiu cum stau lucrurile în Canada. Nu m-aş hazarda să întreb nici absolvenţii de la unle facultăţi private, masteranzi şi doctori cu… plagiatele la zi. În fine, n-o mai lungesc. Iată care sunt celelalte monumente celebre intrate în conştiinţa universală: Mausoleul din Halicarnas, Statuia lui Zeus din Olympia, Grădinile Suspendate ale Semiramidei şi Templul Zeiţei Artemis din Efes.
De-a lungul timpului le-am vizitat pe rând, adică rămăşiţele lor, astfel că ştiu cam ce hram poartă în przent. A rămas în picioare doar Piramida lui Keops - în care am şi intrat - meritându-şi pe deplin titulatura de Minune.

Şapte - un număr fatidic

Iată, m-am referit obligatoriu la numărul şapte, ce reprezintă “Cifra Divinităţii” - având puteri magice. Nu vreau să vă împui capul cu semnificaţii ezoterice, dar se zice că deţine o valoare sacră, întruchipând simbolul unor mistere adânci. Cele mai cunoscute au semnificaţie sacră şi se referă la faptul că în acest scurt interval de timp Dumnezeu a creat Lumea, dar a marcat şi ziua de repaus. De asemenea, într-o duminică s-a născut Iisus Hristos şi în ziua a şaptea a săptămânii a intrat in Ierusalim. Tot într-o duminică a inviat din morţi, iar apoi a pogorât Sfantul Duh şi a intemeiat Biserica.
Sunt, oare, simple coincidenţe?

Insula trandafirilor

…Aşadar, am ales Rhodosul ca subiect al primului nostru ciclu de reportaje ce vor apare în publicaţia “Observator” din Toronto, fiindcă constituie o destinaţie de vacanţă perfectă. Dacă nu pentru vara lui 2017, în anii următori, meritând a fi trecută în agenda concediilor reuşite.
Am multe de povestit şi ilustrat. Aceia dintre domniile voastre care aţi fost acolo, vă veţi reaminti cu plăcere secvenţe agreabile trăite. Iar cei care nu aţi ajuns încă, poate o să optaţi să petreceţi un sejur într-un univers elen condensat într-un spaţiu geografic relativ mic, în care însă grandoarea trecutului se îmbină armonios cu farmecul prezentului.
Aşa cum se obişnuieşte, fiecare aşezare asaltată de turişti poartă şi o denumire poetică. De regulă este uşor de ţinut minte, scoţând în evidenţă o particularitate, un detaliu semnificativ al locului, făcându-l şi mai atrăgător. În cazul de faţă este vorba de graţioasele şi plăcut mirositoarele roze, de unde şi apelativul romantic de Insula Trandafirilor.
Pe mine nu acest element floral m-a frapat cel mai mult, deşi nu poate fi ignorat, ci vestigiile cu magnifice întâlnite la tot pasul.
Alintul floral provine de la popularul hibiscus roz ce a “inundat” insula. Plus că apelativul sună poetic. Se spune că însuşi celebrul bard antic Pindar a cizelat în versuri imaginea acestui petec de pământ udat de valurile Mării Egee, considerându-l rodul dragostei dintre Zeul Soare (Helios) şi Nimfa Rhoda (trandafir, în greceşte).
În semn de preţuire şi gratitudine pentru iluştri părinţi evocaţi adineauri, odrasle lor Lindos, Camiros, Ialysos au oferit numele lor celor mai importante localităţi de pe insulă.

La un pas de Grexit

Deşi în Rhodos, ca de altminteri în întreaga Grecie industria fără fum, adică turismul, důduie de ani buni, având o pondere covârşitoare în PIB, totuşi singură nu poate susţine o economie bolnavă. Politica internă bazată prea mult pe consum era să arunce în ultmii doi ani vechea Eladă în afara Uniunii Europene.
Vă amintiţi, desigur, de noţiunea Grexist, cu care abia ne-am familiarizat? Acum a apărut Brexit şi cine ştie cine e pe lista de aşteptare?
Ieşirea Greciei din U.E. reprezenta o perspectivă sumbră, chiar dramatică, populaţia fiind înspăimântată. În ceasul al 12-lea fără…o secundă ţările puternice de pe Bătrânul Continent le-au întins elenilor o mână salvatoare. Au urmat pentru popor reforme dureroase ale Guvernului tânărului premier Alexis Tsipras (charismaticul lider mereu fără cravată), lucrurile intrând deocamdată pe o fragilă linie de plutire. Dar un val mai mare, un tsunami economic, poate produce oricând un... naufragiu.
Ar fi păcat, pentru că leagănul civilizaţiei mondiale s-a aflat pe acest teren arid, pe miile de insule ce alcătuiesc străvechea Eladă. O ţară pitorească pe care noi, românii, o iubim şi o vizităm asiduu.

Perlă a Dodecanezelor

Rhodos figurează din punct de vedere geografic în aşa-numitul grup al Insulelor Dodecaneze („Dodekánisa”- 12 ) situate în partea de Sud-Est a Mării Egee, fiind capitala lor. Reprezintă o veritabilă perlă turistică, având o suprafaţă de 2.714 km˛ şi o populaţie ce se apropie de 250.000 de suflete. În fiecare sezon estival dau buzna aici în jur de două milioane de oaspeţi, fascinaţi de relief, amenajările hoteliere de prim rang, dar şi de micile pensiuni, taverne, de vestigii medievale, ca şi de intensa viaţă nocturnă.
Pe lângă identificarea locului unde a existat cândva Colosul, o ispită de nerefuzat o constituie vizitarea Văii Fluturilor, un unicat mondial, unde se întâlnesc sute de mii de molii-tigru.
M-am dus să le văd deşi le urăsc pe suratele lor ”românce”, moliile de apartament, care mi-au ciuruit cu nesimţire câteva pulovere cu romburi, gen „Petre Roman la Revoluţie” (telespectatorii ştiu la ce mă refer).
Dintre cele mai cunoscute Insule Dodecaneze le amintesc în ordine alfabetică pe Afantou, Archangelos, Chalki, Kallithea, Kos, Leros, Symi, Tilos.
Toate fac parte dintr-o configuraţie şi mai amplă numită Arhipelagul Sporadelor („Împrăştiatele”), aflate în apropierea de Evia. Sunt formaţiuni insulare ce abundă în vegetaţie, mai ales în păduri de pini.
După Rhodos pe locul doi ca mărime în grupul Dodecanezelor vine Kos, celebritatea insulei provenind din zona medicinei. Da, pentru că aici a văzut lumina zilei în anul 460 Î.Hr. vestitul savant al Antichităţii, Hippocrate, de la care ne-a parvenit celebrul său Jurământ, care cuprinde îndatoririle morale ale unui doctor în exercitarea profesiunii. Cel puţin în teorie, fiindcă practica ne...omoară!
Tot cu gândul la sănătate m-am dus să vizitez mai demult Complexul antic Asclepios, construit în secolul al IV-lea Înainte de Hristos. A fost dedicat Zeului Vindecării, care a purtat vestitul nume.
Mica Skiathos, o insuliţă de 12 km. lungime şi 6 km. lăţime urmează în clasamentul popularităţii. Şi al atracţiei printre compatrioţii mei, bravii românaşi dornici de soare şi mare, ce ajunşi acolo se află în faţa unei dileme uriaşe: au de ales una dintre cele... 60 de plaje nisipoase. Cine n-a pus piciorul încă în Skiathos, să nu-mi vorbească de frumueţea vacanţelor în Grecia.
Şi de Insula Patmos a auzit multă lume. Mai cu seamă cucernicii, fiindcă Sf. Ioan Evanghelistul a trecut prin acele locuri. În Grota rămasă de atunci celebră - ce poate fi vizitată şi în zilele noastre - Sfântul a avut viziunea descrisă în Cartea Apocalipsei.
O altă Peştera frecvent vizitată se numeşte Drakospilia şi poate fi găsită pe tărâmul numit Astipalea. Ca un element suplimentar de atracţie precizez că accesul se face doar cu barca. Tot o grotă marină interesantă atrage turiştii şi pe Insula Kastellorizo, situată foarte aproape de coasta Turciei.
Ştiaţi că în acest perimetru există şi o insuliţă a pescuitorilor de bureţi, activitate care are o veche tradiţie aici? Poartă numele Kalimnos şi are an de an bogate recolte de citrice.
Să nu omitem Karpathos - care ne sună familiar - destinaţie devenită populară printre cinefili, deoarece a găzduit familia actorului chelios Telly Savalas (1924-1994), cunoscut pentru rolul principal din serialul polițist Kojak.
În sfârşit, amintim şi de Nissiros. Este o modestă insulă vulcanică, unde se aventurează numai amatorii de senzaţii tari; oameni cu plămânii buni şi „o doagă lipsă”, care se apropie periculos de crater spre a adulmeca vaporii de sulf şi dogoarea emanate de craterul din apropiere.
Şi dacă, totuşi, erupe tam-nisam?

Întrebări normale, răspunsuri anapoda

Am vrut să ştiu, totuşi, câte insule are bătrâna Elada, aşa că l-am întrebat pe căpitanul cataramenului care mă ducea spre Rhodos.
- Câte or fi? Cine ne poate spune cu exactitate, “kyr”(“domnule”)? Ştiu doar că-s foarte multe, între 1.200 şi... 6.000. Eu n-am stat să le număr. La ce bun?
- Chiar aşa? Desigur, glumiţi...
- Evident. Oficialităţile iau în considerare două criterii de aprecirere: dimensiunea lor minimă şi dacă sunt locuite, au ba. Se estimează că populate ar fi „numai” 300 de insule.
- Şi cum arată să zicem un „Top five”?
- Din ce punct de vedere?
- Al frumuseţii, pitorescului, celebrităţii...
- În primul rând, punem Creta. Este de departe cea mai mare insulă a Greciei şi a cincea din Europa. Urmează Corfu, supranumită ”Insula de smarald” din Marea Ionică, ce atrage an de an în jur de un million şi jumătate de turişti. Îndeaproape, pe poziţia trei ar fi Santorini, care fascinează prin cupolele albastre şi albul imaculat al clădirilor, dar şi marele număr de bisericuţe…private (vreo 400). La care se adaugă melanjul armonis dintre mare şi peisajul stâncos. Urmează Zakynthos, preferata Zeilor Artemis şi Apollo, numele său provenind de la fiul lui Dardanos, regele Troiei. Şi nu în ultimul rând vine minunata Rhodos, spre care ne îndreptăm.
Mai trebuie să ştiţi că varietatea insulelor este destul de mare, multe fiind stâncoase şi neprimitoare, altele în schimb au o vegetaţie abundentă, peisaj prietenos, plaje atractive.
- Pe cele mari enumerate le-am vizitat de-a lungul timpului; abia aştept să fac cunoştinţă şi cu “Insula trandafirilor”.
- Vă asigur că nu veţi fi dezamăgit.

Soluţie rapidă

Apropo de miile de denumiri şi de poveşti ale atâtor insule am o snoavă. Cică la o agenţie de turism sună un cetăţean:
- Alo, vă ocupaţi şi de Grecia?
- Desigur, spuneţi...
- A existat în Antichitate o statuie gigantică pe acolo?
- Da. Era vestitul Colos, aflat pe Insula Rhodos. E un loc de vis. Când v-ar conveni să mergeţi acolo?
- …Aha, mulţumesc, asta era deci la doi vertical. Scuze de deranj. Alo, ce ziceaţi? Unde să mă duc???? Nu plec domnişoară nicăieri, aveam un lapsus! (Va urma).







Horia C. Deliu    1/18/2017


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian