Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


La Universitatea Duke din Durham, Muzica vorbeste într-o singură limbă, cea a sufletelor!

„A cânta înseamnă a te ruga de două ori." – Sf. Augustin

Duminică, în aceeasi sală de spectacole „Duke Performance” (Centrul Artelor Performante) – parte a Universitătii Duke din Durham, Carolina de Nord, având menirea de a prezenta publicului spectacole în mod voit eclectic, am audiat un concert deosebit, intitulat A CHANTICLEER CHRISTMAS – cu program de muzică sacră sustinut de o formatie de două spre zece voci, un cor de sex masculin, cor care sustine peste 100 de concerte anual, în Statele Unite si întreaga lume. Cele douăsprezece voci, de la contra-tenor la bas, sub îndrumarea directorului muzical William Fred Scott, se remarcă prin interpretări originale, de la Renastere la jazz, si de la Evanghelie la temerara muzică nouă.
S-a apreciat pe drept cuvânt că, Chanticleer îti taie răsuflarea prin exactitatea intonatiei, puritatea sunetelor, varietate si stiluri diferite. Sediul corului este în San Francisco si este cunoscut în întreaga lume ca „o orchestră de voci de sex masculin”.
Piesele interpretate în acest concert au fost ale compozitorilor: William Byrd (1539-1623), Giovanni Maria Nanino (1543-1607), Jacob Clemens non Papa (1510-1555), Francisco Guerrero (1528-1599), Giovani Pierluigi da Palestrina (1525-1594), Hieronymus Praetorius (1560-1629), John Tavener (1944-2013), Jaakko Mantyjarvi (n. 1963), William Billings (1746-1800), Charles Ives (1874-1954), Charles Beaudrot (n. 1951), Steven Sametz (n. 1954), Franz Biebl (1906-2001), Pierre Villette (1926-1998), selectiuni de colinde populare selectate de diferiti dirijori de coruri si traduse în aranjamente, precum: Leonard de Paur, John Rutter, William Walton, Eric William Barnum, R.L. Pearsall, David Willcocks, Joseph Jennings, Rosephanye Powell, Robert De Cormier, Jennings.
Solistii au apărut pe scenă îmbrăcati în fracuri – haine bărbătesti de ceremonie –, cu partiturile în mâini, ca pentru rugă. Concertul a început cu „A Solis Ortus Cardine”, un cânt gregorian, numit după Papa Grigorie I (540-604), termen atribuit vastului repertoriu liturgic „plainchant” adunat pe parcursul a câtorva sute de ani, aproximativ între 700-1300 e.n. Sunt aproape 3.000 de cântări existente în repertoriul gregorian, cu texte specifice fiecărei zile a anului liturgic al Bisericii Romano-Catolice. Textul integral al piesei este deci viata lui Isus Hristos, de la conceptie până la înviere. Primele sapte strofe, utilizate în scopul „Laudelor” din timpul sărbătorilor Crăciunului, se concentrează în special pe miracolul nasterii lui Isus. Sunt de remarcat spusele Sfântului Augustin (secolul al 4-lea): „A cânta înseamnă a te ruga de două ori ". Au urmat: „Ecce Virgo Concipiet” – William Byrd); „Ho, die Nobis Caelorum Rex” – Giovanni Maria Nanino; „Pastores Loquebantur” – Jacob Clemens non Papa; „Ave Virgo Sanctissima” – Francisco Guerrero; „Vergine bella” – Giovanni Pierluigi da Palestrina; „Joseph lieber, Joseph mein” – Hieronymus Praetorius; „The Lamb” – John Tavener.
Mă opresc la această frumoasă piesă, relatând câteva date despre compozitorul englez John Tavener care si-a manifestat talentul muzical la o vârstă fragedă, devenind deosebit de bun organist si pianist, apoi talent asupra compozitiei, participând la Royal Academy of Music, unde a câstigat mai multe concursuri si premii. În anul 1965, o cantată dramatică a lui Tavener a impresionat publicul din Londra la premieră si din acel moment a fost solicitat de către cele mai multe dintre cele mai importante organizatii din Anglia si Statele Unite ale Americii, muzica lui fiind larg cunoscută si extinsă în întreaga lume. Muzica corală constituie cea mai mare parte a operei lui Tavener, variind de la colinde simple, la scară largă cu lucrări cu acompaniament orchestral. El se numără printre cei mai cunoscuti compozitori ai ortodoxiei din lumea vestică de astăzi, prin opera sa exprimând profunzimea traditiei ortodoxe, si vorbind despre muzica lui ca fiind o icoană a sufletului. În 1993 a compus Song for Athene, după ce participă la slujba de înmormântare a actritei Athene Hariades, de origine greacă. Maica Tekla a compus libretul folosind texte din Shakespreare si din slujba ortodoxă a înmormântării. Compozitia sa a fost interpretată în 1997 la funeraliile printesei Diana, aducându-i faima în întreaga lume. A primit titlul de nobil în 2000 pentru contributiile sale în domeniul muzicii.
Mielul a apărut în forma sa originală poetică, în Songs of Innocence (1789) a lui William Blake; în poem figura mielului este simbolul cheie al inocentei. Tavener a stabilit poemul cu o tehnică adecvată de simplitate, folosind o expresie melodică, repetitie care se asemuieste unei litanii continue, variind cu texturi armonice. Efectul este cel al sensibilitătii si transcendentei: „Mielusel, cine te-a făcut? Tu să stii cine te-a făcut?/ Miel mic, am să-ti spun mielusel,/ mielusel am să-ti spun;/
El este chemat cu Numele Tău,/ căci el însusi un miel s-a chemat./ El este blând, el este usor./ A devenit un mic copil./ Eu, un copil si tu un miel,/ Suntem chemati după numele său./ Mielusel, Dumnezeu să te binecuvânteze!/ Mielusel, Dumnezeu să te binecuvânteze!”
În continuare piesa „Noel nouvelet” – Matthew Oltman; „A un Nino Ilorando” – Francisco Guerrero); „Staffan var en stalledrang” – Jaakko Mantyjarvi; „E la don don” – trad. (traducător) Catalan, arr. (aranjament) Noah Greenberg).
Cuvântul acestei piese catalană – cuvânt spaniol villancico –, în timpurile anterioare fiind mentionat drept cântec de dragoste polifonic format din mai multe strofe si un refren, derivat din versuri de dans, cu un gust distinct rustic popular, a ajuns să însemne „colinde” introduse în Liturghia zilelor de sărbătoare, în special de Crăciun. „E la Don Don” este un dialog plin de viată, un colind sincopat.
A urmat „Masters in This Hall” – trad. French, arr. Shaw/Parker; „A Virgin Unspotted” – William Billings; „A Christmas Carol” – Charles Ives; „Courtesy” – Charles Beaudrot; „Gaudete!” – Steven Sametz.
În a doua parte au urmat piesele: „Ave Maria” – Franz Biehl (1906-2001). Piesa explorează posibilitătile bogate ale corului dublu-sonor scris pentru vocile oamenilor. Textul „Ave Maria” este interpretat de un cor de patru voci si un răspuns de către un grup de trei-voci de solisti, acesta formând un refren care separă cele trei versete scandate. Rezultă un amestec de sunete melodice cu caracter medieval, armonii calde corale, foarte plăcute auzului. Se aud cuvintele: „Angelus Domini nuntiavit Mariae/ et concepit de Spiritu Sancto. (Îngerul Domnului a făcut vestire sa Mariei/ si ea a conceput pe Duhul Sfânt)./ Ave Maria, gratia plena, Dominus tecum; (Ave Maria, plină de har, Domnul este cu tine);/ Benedicta tu în mulieribus,/ et benedictus fructus Ventris tui Jesus.(Binecuvântată esti tu între femei,/ si binecuvântat este fructul pântecului tău, Isus)… Sancta Maria, Mater Dei,/ ora pro nu peccatoribus./ Sancta Maria, ora pro nobis/
nunc si în hora mortis nostrae. Amin. (Sfântă Maria, mama lui Dumnezeu,/ roagă-te pentru noi păcătosii./ Sfântă Maria, roagă-te pentru noi/ acum si în ceasul mortii noastre. Amin.)
Au urmat piesele „Hymne a la Vierge” – Pierre Villette; „God Rest Ye Merry, Gentleman” – trad. English, arr. Leonard de Paur); „Il Est Ne Le Divin Enfant” – trad. French, arr. John Rutter); „Make We Joy” – William Walton; „Sweeter Still” – Eric William Barnum; „In dulci Jubilo” –
trad. German, arr. R.L.Pearsall; „Infant Holy, Infant Holy” – trad. Polish, arr. David Willcocks; „It Came Upon a Midnight Clear” – trad. American, arr. Joseph Jennings; „Who is the Baby?” – Rosephanye Powell; „The Virgin Mary Had a Baby Boy” – West Indian Spiritual arr. Robert De Cornimier); „O Come All ye Faithful” – Trad. English, arr. Jennings.
Către final piesele au culminat energic si emotionant: „Come All Ye Faithful”, este o piesă bine – cunoscută si iubită în întreaga lume. Considerată a fi destul de veche, au existat încercări de a o standardiza si publica, încă de la mijlocul anilor 1700. Aranjamentul Jennings, scris pentru Chanticleer combină un decor mai degrabă traditional al primului vers, cu o armonizare virtuozică, plină de bucurie în versetul final. „0, veniti voi toti cei Credinciosi/ Veseli si triumfători,/ O, veniti voi, veniti la Betleem./ Veniti să-L priviti, / Născut Împărat al îngerilor;/ 0, veniti să-L Adorăm/ pe Hristos Domnul…”. De la primului vers, se ajunge la finalul, plin de bucurie: „Da, Doamne, Te salutăm născut în această dimineată fericită ...”.
Perceptia sunetelor a fost de natură mistică, unificând în mod armonios nivelurile energetice subtile ale fiintei noastre, în pragul Sfintei Sărbători a Crăciunului.
A fost un spectacol original, de durată (mai mult de două ore), muncit, reusit, din suflet dăruit si corul celor două spre zece voci a fost puternic aplaudat.


Vavila Popovici – Carolina de Nord





Vavila Popovici    12/5/2016


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian