Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Reunire sau Renuntare

De cinci ani un grup de tineri români, cu fiecare an din ce în ce mai multi, derulează tot felul de proiecte, prin care să sensibilizeze clasa politică românească si românii din interiorul granitelor, fată de situatia românilor aflati în afara granitelor.
Sunt lucruri îngropate sub presul istoriei după ceea ce a fost la 23 august 1944. Chiar, stie cineva ce a fost, de fapt, atunci ?

Gheorghiu-Dej n-a scos un cuvânt despre răpirea unor teritorii românesti sau despre situatia zecile de mii de prizonieri de război, dusi prin Siberiile sovietice. Are circumstanta situatiei în care se afla România. Colonie sovietică pe cel putin 50 de ani, în urma Tratatului de la Yalta. În acele conditii, regimul Dej are, totusi, două reusite pe care nimeni nu le poate contesta. Retragerea trupelor de ocupatie sovietice în 1958 si aplicarea primului program de dezvoltare elaborat pe 15 ani. În martie 1964 a avut loc o discutie cu Moscova pe acest subiect. A urmat celebra Declaratie din aprilie, printre consecinte fiind si sfârsitul lui Gheorghiu-Dej, plin de legende, după numai un an. Se derulase doar o treime din acest program, finantat în mare parte de R. F. a Germaniei. Putini cunosc aceste relităti. Ceausescu îl preia fără să-l modifice prea mult, ajungând să fie un mare tăietor de panglici al obiectivelor sociale si industriale ce se tot ridicau. Abia după 1974, apare noul program megalomanic de dezvoltare pe termen lung 1975-1990. Cum s-a derulat si cu ce costuri stim cu totii. Despre situatia teritoriilor pierdute sunt putine interventii oficiale, circulând mai mult legende subterane. Abia în sedinta Comitetului Politic Executiv din 13 noiembrie 1989, Nicolae Ceausescu pune pe ordinea de zi „probleme legate de Moldova sovietică”. Aminteste în acea sedintă că a stat de vorbă cu Brejnev, fără rezultate concrete. De ce a pus subiectul pe tapet la sfârsitul anului 1989 ? Simplu. Sfârsitul regimurilor comuniste se desfăsura cu o viteză uluitoare, România fiind ultima, care nici măcar nu a schitat un gest de reformă tip „perestroika” si „glasnosti”. Oricare ar fi răspunsul, e din nou clar, că era prea târziu.
Vin regimurile pseudodemocratice postdecembriste, când problema teritoriilor aflate sub ocupatie străină este pur si simplu bălmăjită. Este dezavuat celebrul pact Ribbentrop-Molotov de cele două mari puteri, dar autoritătile românesti tac.
Vă aduceti aminte tergiversările practicate de Ion Iliescu cu smecheria „podurilor de flori”. Mai mult regimul Iliescu a fost dispus, în anul 1991, să semneze cu U.R.S.S. un Tratat de prietenie si colaborare, prin care să se recunoască vechile granite. Noroc că U.R.S.S. s-a destrămat si tratatul nu a mai putut fi ratificat.
Presedintele Emil Constantinescu nu face decât să se minuneze „Păstrarea limbii române si a identitătii românesti în Basarabia este un miracol !" „Prin Tratatul cu Ucraina, România a capitulat neconditionat, în timp de pace. Mai mult, s-au adus prejudicii si Republicii Moldova prin recunoasterea vechilor granite dintre U.R.S.S. si România (pe portiunea Ucrainei), pentru că i-a răpit acesteia, fără a o consulta, calitatea de riveran la Marea Neagră, ca urmare a înglobării unei părti a Basarabiei de Sud în R.S.S. Ucraineană în 1940 (linia Kalinin) si recunoasterea acestei granite de România independentă, prin semnarea la statiunea Neptun, în 1997, a Tratatului mai sus mentionat.” afirmă transant prof. univ. dr. Aurel Preda.
Cât a fost presedinte, Traian Băsescu s-a făcut că plouă, cu hăhăiturile de rigoare, când se punea problema în discutie. După ce a terminat cu naveta în dealul Cotroceni, brusc s-a trezit unionismul prin venele sale, preluând smechereste tema în favoarea sa.
Interesant e că si mass media românească a tratat acest subiect cu o indiferentă mai mult decât suspectă. Parcă se dăduse un consemn să nu fie abordat un asemenea subiect ! Asa cum nici despre tezaurul aflat la Moscova nu se prea vorbeste. Partidele evită să pună în programele lor asemenea puncte fierbinti.
Între timp, apar acesti tineri reuniti în Platforma Unionistă ACTIUNEA 2012, care nu încetează să uimească cu actiunile lor inedite tot mai vizibile, atât în R. Moldova, cât si în România.
Marsul Reunirii din 22 octombrie a.c., desi nu la nivelul celor anterioare, când au participat zeci de mii de oameni, s-a desfăsurat într-un context special. Alegeri prezidentiale decisive în R. Moldova si apropiatele alegeri parlamentare în România.
Ce au cerut tinerii la acest mars e un lucru de bun simt.
Partidele si guvernul României să-si precizeze pozitia fată de cererea tinerilor. Dacă R. Moldova cere reunirea cu tara, în urma referendumului pe care intentionează să-l facă în 2018, cum va răspunde România ?
DA sau NU ! Simplu ca bună ziua !
De ce se codesc autoritătile românesti si partidele să răspundă clar la această întrebare este pentru mine un mare mister. Ce fel de conducători si lideri de partid avem ?

Marsul după cum stiti a degenerat la ajungerea în Piata Victoriei. Fiind participant la mai toate marsurile unioniste, atât la Bucuresti, cât si la Chisinău, am constatat de data asta o atitudine extrem de ostilă a Jandarmeriei Române. Îi văzusem în uniformele scoase din magazie, călcate la dungă si mi-am zis că va fi o sărbătoare. De unde să bănuiesc că în locul florilor oferite, ei vor scoate bastoanele si vor opera arestări ! Un spectacol jalnic ! Practic au făcut jocul Rusiei si al lui Băsescu.
Avem o tară fără pic de patriotism la nivelul liderilor ? RDG s-a unit cu tara mamă fără nicio convulsie politică. Noi de ce nu putem ?
Asta să fie pozitia Guvernului Ciolos fată de miile de copii care solicită un drept al lor, pe care părintii lor nici nu-l constientizează în totalitate ? Sau sistemul mafiot i-a pus o strâmbă ? Îmi trec tot felul de scenarii prin cap, inclusiv unul venit pe filieră moscovită. A se vedea furtuna declansată pe televiziunile aservite.
Oare să fim chiar atât de lasi si să întoarcem spatele fratilor nostri de peste Prut ?
Stiu că sunt multi români care nu se gândesc decât la burta personală, dar tipul ăsta de gândire pitecantropiană nu poate să se transfere la nivelul guvernului, presedintiei, parlamentului si al liderilor de partid, unde cred că mai există putină ratiune si demnitate natională.
Marea Unire din 1918 a avut loc în conditii mult mai vitrege: război, foamete, boli, iar noi pe timp de pace o tot dăm cotită. Chiar nu le e rusine conducătorilor si liderilor nostri ? Cum să faci un proiect de tară si să nu pui problema reîntregirii neamului ?
Evenimentele sunt în derulare. E limpede că jandarmii au ridicat mingea la plasă lui Băsescu, care a si apărut congestionat pe sticlă, precum si liderilor antiunionisti de la Chisinău. Să vedem, cum vor reactiona ceilalti vizati. Să ne spună clar. Vor sau nu reunirea neamului românesc ?
De alungat din tară a milioane de români harnici, profesionisti s-au priceput de minune prin modul lor jalnic de guvernare, inclusiv regimul Băsescu.

P.S. Cum sunt furati tăranii români. Primesc din satul copilăriei mele, două vesti triste. Chitocul este o mică localitate de lângă municipiul Vaslui. Exista aici un iaz, care în vremurile bune producea o cantitate suficientă de peste pentru aprovizionarea sătenilor.
După Revolutie, în loc să fie dat în proprietatea satului, asa cum ar fi fost democratic, iazul a intrat pe mâna mafiotilor si în scurt timp a fost adus într-o stare jalnică. O baltă generatoare doar de tântari !
Aflu, acum, că si pădurea de lângă biserica satului este pe cale să fie rasă.
Aici în zilele toride ale verii, locuitorii îsi găsesc linistea si buna dispozitie la răcoarea oferită de acest adevărat parc natural al satului. Fără fonduri europene !
Pădurea nu este una obisnuită. Este, de fapt, o adevărată grădină botanică, cu zeci si zeci de specii de plante, arbori si păsări. Prin tăierea pădurii ecosistemul local va fi grav tulburat. Si asa sunt alunecări de teren prin acele locuri, ele se vor accentua si mai mult.
Cine sunt criminalii (sic!), care si-au însusit bunurile comunitătii chitocene, nu-i greu de aflat ? Problema e cum au obtinut acestia autorizatiile prin care îsi bat joc un sat întreg ? Ce fac alesii locului ? Ce fac autoritătile locale si judetene ? Ce face mass media locală ?
Sau tocmai ei sunt complicii la un asemenea jaf ?
Să distrugă tara sat cu sat !

Toate bune !?!


VIZITAŢI – http://blogulluigabu.blogspot.ro/,
http://www.facebook.com/sergiu.gabureac.3,

Informatia, o problemă ? O rezolvăm împreună.





Sergiu Găbureac     10/23/2016


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian