Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestinã
Note de carierã
Condeie din diasporã
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouã
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastrã
Traditii
Limba noastrã
Lumea în care trãim
Pagini despre stiintã si tehnicã
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhiv� 2024
Articole Arhiv� 2023
Articole Arhiv� 2022
Articole Arhiv� 2021
Articole Arhiv� 2020
Articole Arhiv� 2019
Articole Arhiv� 2018
Articole Arhiv� 2017
Articole Arhiv� 2016
Articole Arhiv� 2015
Articole Arhiv� 2014
Articole Arhiv� 2013
Articole Arhiv� 2012
Articole Arhiv� 2011
Articole Arhiv� 2010
Articole Arhiv� 2009
Articole Arhiv� 2008
Articole Arhiv� 2007
Articole Arhiv� 2006
Articole Arhiv� 2005
Articole Arhiv� 2004
Articole Arhiv� 2003
Articole Arhiv� 2002


Misterul bisericilor din dealul de creta de la Basarabi



De-a lungul vaii {erpelea, in imediata apropiere a localitatii Basarabi din judetul Constanta, pe faleza unui deal de creta, a fost descoperit accidental, in 1957, cu ocazia inceperii unei exploatari moderne de calcar, un ansamblu de monumente rupestre. Acesta este unul dintre cele mai importante complexe religioase ale evului mediu timpuriu, de monahism primitiv, datat in secolele IX-X d.Hr, locuit, dupa cum spun specialistii, sporadic si accidental.

Complexul are meritul de a fi, din punct de vedere cronologic, primul monument religios al zonei, cu multe similitudini stilistice si arhitehtonice altor complexe din spatiul balcanic, locuit si de populatii romanesti: Saharna, }apova, Orheiul Vechi, in Basarabia, Tsarevets, Vratsa, Matochina, Sevono, Razgrad, Bacalovo, Tolbukin, Aladja, Varna, Albotin, Vidin, Bassarbovo, Rousse, Aipando, Mihalich, Haskovo, in Bulgaria.

Cea mai veche atestare a limbii romane


Toate aceste ansambluri religioase atesta o continuitate a vietii monahale de-a lungul mai multor secole.
Complexul rupestru de la Basarabi cuprinde lacasuri de cult, galerii ramnificate, sub forma de labirint, cavouri, morminte, locuinte, proprii spatiului dobrogean, cu populatie romaneasca atestata arheologic si literar, dar si cu influente slavo-bulgare si elemente etnice straine, cum ar fi populatile nordice, normanzii, de la care au ramas imagini de corabii specifice vichingilor, balauri impletiti etc.
Graffitele de la Basarabi reprezinta cea mai veche atestare scrisa a limbii romane, anterioara cu aproape sase secole scrisorii boierului Neacsu din Campulung, ce dateaza din 1521.

Rune necunoscute, de la daco-geti

Pe peretii monumentului din dealul de creta sunt incizate desene cu caracter simbolic si diferite scene, precum si un numar foarte mare de inscriptii cu caractere diferite. Dintre acestea, unele au fost redactate in paleoslava, in alfabet chirilic, si putine in scriere glagolitica. Altele in greaca, dar cea mai mare parte au fost scrise intr-o scriere enigmatica, necunoscuta, care nu a putut fi descifrata pana in prezent.
Profesorul Damian P. Bogdan a constatat trei etape principale in evolutia scrisului acestor texte de la Basarabi: prima, cea a runelor turcice, de tip protobulgar, printre care se gasesc si alte peste 40 de rune necunoscute, neidentificate, ca fiind, probabil, ale urmasilor daco-getilor; cea de-a doua etapa, cea a runeor amestecate cu scrierea glagolitica si cu litere chirilice, si cea de-a treia etapa, cea a scrisului chirilic, utilizat de populatia romanica.
Se pastreaza aici texte, precum formula greceasca “Iisus Hrisots invinge”, dar si sintagma dupa Marcu 14, 27- “Caci este scris: Bate-voi pastorul s se vor risipi oile”, sau “(Eu) Aian, preotul, merg pe drum, pun lumanari pentru pacatele mele... omule, in aceasta biserica. Iar Dumnezeu sa va miluiasca cu Sfintii Parinti. Amin. Damian (luna) mai”, si multe altele. Se conserva si nume de persoane, precum Petru (romanesc) sau Ranepilpe (nordic).

Cea mai veche reprezentare a Nasterii Domnului

|n intervalul 1957-1960, au fost descoperite aici, mai multe bisericute, spatii funerare si o retea de galerii pentru locuit. Prima capela descoperita, formata din altar, naos si pronaos, avea ca mobilier o bancuta si doua postamente in pronaos, o masa tot aici, un prestol, o masuta si un postament in altar. Aici s-a descoperit un graffiti care indica anul 6500 (992), ceea ce insemana ca spatiul a fost locuit atat de protoromani, cat si de comunitati slavo-bulgare si populatii pecenege.
Ceva mai jos de aceasta bisericuta, se afla doua incaperi funerare, care comunica intre ele, cu peretii incizati cu semne cuneiforme, caini, cai, pasari, balauri impletiti, figuri geometrice rune, etc. |n latura de est a fost descoperit un schelet uman, ingropat crestineste.
O alta bisericuta a fost descoperita in 1960, compartimentata la fel ca prima, dar este mai mica. Sub ea, a fost gasita o alta bisericuta, care are in naos reprezentari de cruci, halebarde, calareti, figuri geometrice, cizme, si caractere runice.
Biserica numaul 4 se afla sub cea de a treia, este cea mai mare si contine o cantitate impresionanta de inscriptii in greaca vehe, desene si reprezentari simbolice umane, zoomorfe, avimorfe.
O alta biserica, prabusita in intregime, conserva incizii cu reprezentari de scene religioase, cum ar fi Nasterea Domnului, considerata cea mai veche de pe teriotriul Romaniei, oranti crucea, labirintul si resturi de inscriptii runice.
La este de biserica prabusita, mai exista inca o bisericuta.

Dupa modelul Capadociei si Siriei

Atat reprezentarile cat si arhitectura incaperilor rupestre de la Basarabi confirma scrierile cronicarilor bizantini Cedren si Attaleiates, care vorbesc despre existenta in aceasta zona a unor populatii amestecate, care vorbeau limbi diferite, in deosebi in perioada stapanirii Imperiului Bizantin asupra Dobrogei. Se crede, de asemenea, ca traditia bisericutelor spate in creta a fost adusa in Dobrogea din zona Capadociei si a Siriei, emitandu-se ipoteza ca ar fi vorba chiar de o asezare manastireasca, o “lavra a pesterilor”. Nu este exclusa nici ipoteza, locuirii cel putin a unei parti a complexului, mult mai timpurie, de catre autohtonii daco-geti.

Reactivarea asezamantului, dupa un mileniu

Dincolo de problemele legate de protectia acestei aszari rupestre, dorinta crestinilor dobrogeni este, reactivarea asezamantului monahal. |n acest sens, sedinta Sinodului Mitropolitan din iunie 2001 a aprobat infiintarea manastirii Basarabi, cu hramul “Sfantul Ierarh Teotim”, complexul fiind inclus in programul de revigorare a vietii crestine dobrogene. |PS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, care, dupa mai bine de un mileniu a savarsit aici prima slujba religioasa, a treia zi de Pasti, in anul 2001, ne-a confimat faptul ca, pentru anul viitor, infiintarea asezamantului monahal de la Basarabi este prioritara.








Dumitru MANOLACHE    10/14/2004


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian