Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Ciorna pentru un viitor roman- Asteptarea

Cap.1 BARN

S-a nascut intr-un cartier al Ploiestului, foarte
aproape de asa-zisul centru al orasului, intr-o
familie de mic burghezi. Proasta alegere, se va dovedi
mai tarziu!
Barn era un baiat solid, un pic greoi, dar inteligent.
In cartierul lor (Sf.Vineri), traiau foarte multi
evrei, casele erau si ele mic-burgheze, destul de
aratoase ca sa placa altora, care intre timp au venit
la putere si sa schimbe structura demografica a zonei.
De la 5 ani, cel mai bun prieten al sau era si a ramas
pana pe la 52 de ani, Adin. Cu el, Barn a facut
"marile descoperiri" ale copilariei, care s-au dovedit
valabile in continuare ce anii lor se inmulteau.
Fiecare dintre ei era "mai mult la celalalt decat la
el"! Asa a observat Barn ca desi familiile lor erau
egale ca numar de persoane (trei), multe lucruri erau
diferite. Parintii lui Barn erau mai in varsta, cu o
educatie solida, austera, cu principii mostenite de
multi ani, principii care s-au dovedit sanatoase in
timp, dar faptele oamenilor - in general - nu mai
depindeau de ei. O experienta trista pe care populatia
a trait-o si a resimtit-o, mai mult sau mai putin
constient, oricum cu influente ale caror sechele se
vor mai pastra multa vreme.
Parintii lui Adin aveau cam 25 de ani si Barn vedea
anumite gesturi, sau chiar parti ale corpului
omenesc,aratate oarecum fara pudoare, in fata unor
copii care "s-asa nu inteleg nimic" ziceau cei mari.
Dar Barn observa si facea comparatia.
Amandoi s-au dus la o scoala particulara, colegi, pana
la reforma invatamantului, cand s-au regasit in
aceeasi banca, dar la o scoala de stat.
Pentru Barn razboiul a fost ciudat, cu o stare de
nervozitate exagerata in casa, imbinata insa cu o
oarecare liniste imprimata de mama sa, o femeie care
totdeauna gasea ca se intamplau lucruri si mai rele...
la altii!
Baietii din cartier erau mai multi decat fetele, fapt
ce mai tarziu a creat probleme, cererea fiind mai mare
decat oferta.Toti, baieti si fete erau cam de aceeasi
varsta. Viata lor era simpla, sanatoasa, cu mancare
naturala, multa miscare indiferent de anotimp si
scoala.
Scoala nu era grea, dar trebuia sa inveti si cum
puteai s-o faci cand auzeai fluieratul "codificat" si
stiai ca te asteapta prietenii afara! Asa ca spre
sfarsitul clasei a III-a, Barn nu stia... tabla
inmultirii. In casa lor, obisnuia sa vina un evreu,
nascut in Turcia, cu studiile la Viena si Berlin, care
traia insa in Romania, fara familie. Acesta a observat
aceasta mare deficienta:
- Cum, nu stii cat fac 4 ori 7? Dar 3 ori 9?
- ...
- Domnule, lasa-ma sa ma ocup un pic de acest copil.
Nu-i permis ca la aceasta varsta sa nu stie tabla
inmultirii!
- Ocupa-te, i-a raspuns tatal.
Si s-a ocupat. Evreul stia 7 limbi, avea 2 licente in
economie si pshihologie. Stia o "gramada" de lucuri.
Multe din aceasta gramada au trecut de la el la Barn.
Si acesta le-a asimilat, precum buretele apa.
Rezultatele s-au vazut asa ca in clasa VII-a stia deja
toata matematica pana in a X-a. Pe vremea aceea se
faceau doar 10 ani, iar scoala se numea "Scoala
generala de 10 ani", iar diploma de absolvire sa chema
"diploma de maturitate(!?)".
De fapt, cuvintele "liceu" si "bacalaureat" erau...interzise!
Faceau parte din regimul trecut, adica inainte de 1944 sau
inainte de 1947. Istoria, va observa mai tarziu Barn, se
poate scrie in mai multe feluri asa ca va "renunta" la ea,
atunci cand a putut sa judece cu mintea lui si nu cu ceea ce
ii invatau...tovarasii!
Pe la 10-11 ani, Barn, mai timid cu fetele deoarece se
credea urat, a avut un "mare" succes. Cea mai frumoasa
fetita, intruchiparea ingerului, blonda cu ochii
albastri, a preferat sa fie "prietena" lui, la
concurenta cu Adin. Adin, mangaiat de toate femeile:
- Vai ce dragut, cati ani ai Puisor?
- 11.
- Vai, dar esti bine dezvoltat, ai sa rupi inimile
fetelor!
- ???
Barn era alaturi, nu stia cum se rup inimile, ceea ce
vedea era insa ca oamenii straini nu-l remarcau. Cu
aceasta ocazie a invatat insa ca uneori se intampla si
asemnea lucruri, sa-l prefere cineva la concurenta cu
cel mai frumos baiat din cartier. Fapt decretat.
Dar ei nu traiau izolati acolo in cartier. Era orasul,
era capitala si era Romania, vecina cu "Marea tara
prietena din rasarit URSS!" Asa ca deodata au fost
nevoiti sa se mute din casa. Tatal lui a "donat",
convins ca face bine, casa si au trecut prin mai multe
locuinte pana cand sa ajunga la "ceva" cat de cat
corespunzator cu ceea ce aveau inainte. Adica macar cu
baie si WC in casa...
Mama lui Barn, ca de altfel si mama lui Adin, nu aveau
serviciu. Din motive diferite:
- Un barbat care nu este in stare sa-si intretina
familia, nu este barbat, o spunea cu toata hotararea
tatal lui Barn.
- Un barbat care-si lasa nevasta la serviciu, e ca si
cum ai lasa prajiturile in fata copiilor, fara ca
nimeni sa-i supravegheze. Si ce mai prajitura! spunea
tatal lui Adin, punand mana pe anumite parti, care mai
tarziu Barn a aflat ca se cheama "forme".
Dar banii...
Acest cuvant, cat si existenta lor ca atare, l-a
framantat multa vreme pe Barn.
- Nu mai este de mancare, zicea mama lui.
- Dar abia ti-am dat leafa, raspundea tatal.
- A trebuit sa platesc intai datoriile (ce conceptie!)
- Bine, o sa vad, dar trebuie sa ne organizam ca sa ne
incadram in ceea ce castig. Vom face o lista cu
cheltuieli, sa vedem unde putem economisi. Desigur ca
alimentatia este prioritatea numarul unu.
- Nu stiu cum o sa facem, dar deocamdata trebuie sa-i
dau de mancare copilului. Uitat-te la familia lui
Adin. La fel ca noi. Si totusi, mereu isi cunmpara
cate ceva si norocul lui Barn e ca mai mananca acolo.
- Ce se intampla la ei, raspundea tata, nu ma
intereseaza. Eu vreu sa ma organizez la mine.
Asa ca s-a introdus un buget de venituri si
cheltuieli, care a fost "intocmit" si tinut la zi de
Barn, pentru evitarea starilor conflictuale ce se
nasteau si evoluau unori neplacut. Neplacut,dar...civilizat!
Deodata insa ceva s-a schimbat. Intai a fost o
afirmatie si apoi o intrebare:
- Eu vreau sa dorm cu capul pe perna mea, a zis tatal
lui Barn.
Si intreband-o pe sotia sa:
- Tu nu vrei asa ceva?
Apoi ceva cu totul si cu totul ciudat: tatal lui Adin
s-a "evaporat", mama lui a luat un serviciu si anumite
subiecte erau interzise, anumite priviri erau
compatimitoare sau acuzatoare.
Tatal lui Adin fost arestat pentru delapidare si
condamnat 13 ani. Pentru o suma mai mare puteai fi condamnat
la moarte. De ce nu s-a pastrat obiceiul?!
Tot 13 ani avea si Barn atunci si pentru el ceva s-a
schimbat. S-a imbolnavit, a fost trimis intr-un
sanatoriu,a pierdut anul scolar.
Si tot cam pe atunci lumea plangea pe strada, erau
steaguri negre impreuna cu cele romanesti si
sovietice.
- Ce s-a intamplat? l-a intrebat Barn pe tatal sau.
- Un lucru cu consecinte imprevizibile.
A murit Stalin!

Toronto/ sept 2016

Vom continua

N.A.
Aceasta scriere nu este autobiografia autorului. Unele personaje au existat, altele inca mai sunt in viata si in fine, unele sunt inventate.
Exact la fel e si cu veridicitatea faptelor relatate. Prin urmare, daca cineva se va regasi intr-un personaj sau intr-un eveniment narat, asta se va datora NUMAI SI NUMAI intamplarii!.
In fapt, autorul a vrut sa prezinte viata din Romania, in care a trait 62 de ani vazuta de cineva care apartine "clasei" putin peste...medie. Desigur vor fi si anumite considerente ale imigrantului traitor de 15 ani pe acest pamant ospitalier.
Nu pot incheia aceasta introducere decat cu urmatoarea remarca: DACA NUMAI UN SINGUR CITITOR SE VA SIMTI MAI BINE LA VEDEREA CUVANTULUI SFARSIT, EU VOI FI FERICIT (AICI SAU IN...CERURI!)
MULTUMESC,






Alexandru ( Puiu ) Szombath    9/7/2016


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian