Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


200 de ani de la nasterea lui Ion Ghica

Despre parcursul lui Ion Ghica în dobândirea idealurilor sale, despre itinerariul european si aventurile din pribegie, despre Domeniul de la Ghergani si evenimentele organizate în acest an de către stră-strănepoata sa, Irina Bossy - Ghica, cu prilejul bicentenarului.

În anul 2016 se împlinesc 200 de ani de la nasterea lui Ion Ghica, personalitate marcantă a secolului al XIX-lea si unul dintre cei mai de seamă sustinători ai genezei României moderne.

Prin Scrisorile către Vasile Alecsandri, a creat una dintre cele mai valoroase opere memorialistice ale literaturii române, evocând evenimentele istorice la care a luat parte în Valahia, Moldova, Paris, Londra, Constantinopol sau Insula Samos din Grecia, povestind despre viața de zi cu zi din Bucurestiul de altădată ori despre atmosfera balurilor aristocrate, lăsând mostenire unul dintre cele mai cuprinzătoare tablouri ale secolului său.

Ion Ghica (12 august 1816, Bucuresti – 22 aprilie 1897, Ghergani) se deosebeste substantial de generatia pasoptistilor prin descendenta sa (strănepot si nepot de domn) si prin pasiunea fată de stiintele exacte, scrie profesorul Mihai Zamfir. Strănepot pe linie paternă al lui Dimitrie Alexandru Ghica, nepot al lui Scarlat Ghica si fiul lui Dimitrie Ghica, boier cu studii la Viena, viitorul politician si diplomat se bucura de augurii unei educaţii alese însusite încă din familie. Pe linie maternă, Ion Ghica se trăgea din familia Câmpinenilor, unchiul său matern fiind Ion Câmpineanu. Printre rudele sale se numărau, de asemenea, familiile Văcărescu, Filipescu, Dudescu, Grădisteanu, care toate au jucat un rol însemnat în istoria românilor.

Din scrisorile sale, Ion Ghica povesteste despre anii copilăriei în care a studiat cu dascăli greci, acasă, si apoi la scolile grecesti din Bucuresti. Învătătura i-a fost îndrumată apoi de către Ion Heliade Rădulescu, profesor cu care a studiat gramatica limbii române si care, alături de unchiul său, poetul Iancu Văcărescu, i-au trezit gustul pentru literatură. La Colegiul „Sf. Sava” i-a avut printre colegi pe Nicolae Bălcescu, Grigore Alexandrescu, C.A. Rosetti s.a. Ulterior a obtinut diplomele de Bacalaureat la Sorbona, în Litere dar si în stiinte matematice. La Paris urmează cursurile prestigioasei institutii Čcole Royale des Mines si obtine diploma de inginer. Între timp, desfăsoară o activitate energică de promovare a ideilor de libertate natională si emancipare ale Valahiei si Moldovei.

Print si inginer, profesor de geometrie si prim-ministru

La începutul anului 1841, Ion Ghica se întoarce în tară cu dorinta de a profesa în calitate de inginer la minele de sare, însă legăturile pe care le-a avut cu Ion Câmpineanu, arestat în 1839, si cu Nicolae Bălcescu, si el arestat din pricina descoperirii complotului de la 1840, i se refuză numirea în functii publice. Va pleca la Iasi unde va fi numit profesor de geometrie, mineralogie si economie politică la Academia Mihăileană.

În anul 1843, la Bucuresti, întemeiază împreună cu Nicolae Bălcescu si Chr. Tell societatea politică secretă „Frătia” si întreprinde o bogată activitate culturală si de pregătire a Revolutiei de la 1848. Împreună cu Mihail Kogălniceanu si Vasile Alecsandri, va publica la Iasi revista Propăsirea unde va semna o serie de articole, printre care Măsurile si greutătile românesti, Despre importanta economiei politice. După moartea tatălui său, în anul 1845, Ghica va pleca la Paris unde devine presedintele „Societătii studentilor români”, aflată sub patronajul poetului Lamartine, si care avea menirea de a-i ajuta pe studentii săraci să vină la studii în străinătate. În anul 1847, Ion Ghica revine în tară si se căsătoreste cu Alexandrina Mavros, fiica lui Nicolae Mavros de Sevastitia Sutzu.

După izbucnirea Revolutiei de la 1848 din Țara Românească, guvernul provizoriu a întreprins o activitate de recunoastere a revolutiei de către puterile europene, trimitând mai multi emisari; Ion Ghica este trimis, astfel, în calitate de agent diplomatic al guvernului provizoriu la Constantinopol pentru a negocia termenii noului guvern, însă revolutia este înfrântă si rămâne exilat la Constantinopol, unde primeste vizitele lui Alecsandri si Bălcescu. Ion Ghica va publica apoi la Paris Derničre occupation des Principautés Danubiennes par la Russie.

Încep anii „pribegiei” sale: în anul 1854 devine guvernator al Insulei Samos, la recomandarea ambasadaorului britanic la Constantinopol, lordul Redcliffe. În acest rol de guvernator, pe care putini români l-au putut avea la acea epocă, a primit misiunea dificilă de a lupta împotriva piratilor din Marea Egee, reusind să oprească pirateria în regiune, eliberând rutele maritime între Europa Occidentală si Orient. Doi ani de la venirea pe insulă, este numit Principe de Samos. După 10 ani de la Revolutie, revine în țară si, gratie reusitelor sale dobândite în administratia insulei, este numit de Alexandru Ioan Cuza prim-ministru al Guvernului de la Iasi si în noiembrie al aceluiasi an, prim-ministru al Guvernului de la Bucuresti, Ion Ghica fiind un cunoscut precursor al Unirii Principatelor.

Cu numeroase contributii aduse dezvoltării economiei moderne, Ion Ghica a deținut funcția de prim-ministru de cinci ori, începând cu anul 1859 si culimnând cu anul 1871, cunoscând, în timpul vieții sale, toate etapele de dezvoltare ale societății românesti până la constituirea statului modern al Regatului României.

„În plan economic, Ion Ghica se arată un adept al libertății economice, al liberei concurențe si un adversar al privilegiilor de orice fel, al sistemelor protecționiste, barierelor si scutirilor de orice natură”, scrie istoricul Silviu Miloiu. „A susținut, cu multă convingere, progresele în materie de integrare socială realizate de România modernă precum abolirea robiei, desființarea clăcii, îndepărtarea privilegiilor si a monopolurilor, libertatea personală, a presei si a întrunirilor.”

În anul 1876 devine primul presedinte al Academiei Române, în fruntea căreia va fi ales de patru ori – astăzi este considerat cel mai longeviv presedinte al instituției care a împlinit anul acesta 150 de ani. În anul 1877 este numit Director general al teatrelor în vremea în care aveau loc premierele pieselor lui Caragiale. Iar în anul 1881 devine Ministru al României la Londra, în plină Epocă Victoriană, atribuție deținută timp de 9 ani.

Debutul în literatură îl va avea târziu, când cei mai mulți scriitori publicaseră tot ce au avut de spus. La 63 de ani, Ion Ghica se impune prin talentul de prozator cu o neasteptată vervă prin Scrisorile către Vasile Alecsandri (1880), unde scriitorul a prezentat pe larg „o istorie ce defilează în faţa cititorului cu o strivitoare bogăţie de detalii”, notează profesorul Mihai Zamfir. „Din scrisori aflăm organizarea socială a Țărilor Române, aventurile politice prin care ele au trecut, care erau clasele sociale si raporturile dintre ele; apoi, cum se îmbrăcau si cum locuiau boierii, cum se distrau, cum arătau Bucurestii revăzuţi mahala cu mahala, ce însemna un palat boieresc în exterior si în interior s.a.”, nenumărate evocări prin care Ion Ghica „aruncă asupra realității o privire de savant.”

De-a lungul vietii, Ion Ghica a avut o sustinută activitate publicistică în domeniul economiei, publicând numeroase lucrări reunite sub titlul de Convorbiri economice (1865 – 1875) sau lucrări precum Poids de la MoldoValachie dans la Question d’Orient (1838), Vademecum al inginerului si al comerciantului (1848, 1865), Ajutorul comerciantului, al agricultorului si al inginerului (coautor: Dimitrie A. Sturdza, 1873), Amintiri din pribegia după 1848 (publicată la 1889).

După moartea părintilor săi, Ion Ghica mosteneste Domeniul de la Ghergani, cu o istorie ce datează încă din secolul XVIII, si îl administrează cu ajutorul sotiei sale, Alexandrina. O legendă spune că la Ghergani s-au realizat în secret planurile Unirii Principatelor Române.

„Au venit la Ghergani pentru a-i întâlni pe Ghica si pe sotia acestuia, distinsă pianistă, boierime erudită, scriitori si artisti, personaje de frunte ale lumii politice românesti si europene. Au trecut pe aici Vasile Alecsandri, Costache Negri, Alexandru Odobescu, Nicolae Grigorescu, George Enescu, D.A. Sturdza, Ion Bălăceanu, Sir John Laurence, om de stat britanic, vicerege al Indiei s.a.
Conacul de la Ghergani, reconstruit în două etape între 1869-1888, după schitele si viziunea lui Ion Ghica de arhitectii Dimitrie Berindey (1831-1884) si apoi de George Mandrea (1855-1916), se înscria ca si alte resedinte boieresti din epocă, în categoria maisons de plaisance. Avea însă nota lui particulară, conferită de profilul intelectual si artistic al cuplului Alexandrina si Ion Ghica.

Cutremurul din noiembrie 1940 a afectat puternic clădirea prin prăbusirea etajului ce nu a mai fost reconstruit. În perioada comunistă în fostul conac a functionat un spital raional si, după 1960, spital de copii, fără ca valoarea memorialistică si istorică a edificiului si a locului să fi preocupat forurile decizionale, în ciuda clasării ansamblului ca monument memorial în anul 1955.

Vechea curte boierească de la Ghergani trecută prin vicisitudinile istoriei recente se află actualmente într-o avansată stare de degradare. Refunctionalizarea culturală si memorialistică a ansamblului – conac, capelă si parc - dorită de urmasii lui Ion Ghica, actualii proprietari, se sprijină pe proiectul de restaurare si reabilitaree conceput de arhitectul Serban Sturdza împreună cu biroul de arhitectură Prodid, în respectul monumentului istoric si al spiritului locului.”

Ion Ghica încetează din viată la 22 aprilie 1897 la Ghergani, lăsând în urmă exemplul unui destin de întemeietor.

Ion Ghica: „Trecutul de orice dată, ca si prezentul, îsi are păcatele sale; dar totodată si unul, si altul, au drepturi netăgăduite la recunostinţa urmasilor când au stiut să le păstreze o patrie; cu toate acestea, se găsesc mulţi care-l defaimă, îl dispreţuiesc si-l insultă. Această ingratitudine si lipsă de respect către oameni vine din patimă, din nestiinţă si din orbire. Mai târziu, când timpul va potoli patimile, atunci vom putea judeca oamenii cu imparţialitate, si poate că dreptatea va apărea la mulţi ca o mustrare că nu au stiut să preţuiască si să judece în deplină libertate. Până atunci, ceea ce ne poate servi de normă în aprecierile noastre asupra oamenilor este să stim că acel care nu face alta decât să samene ura si vrajba, zavistuind si calomniind, nu este bun român si că acel care munceste, produce, scrie, traduce, ridică o fabrică, o casă de comerţ, mahometan sau israelit, ortodox sau papist, liberal, democrat sau aristocrat, este bun român, fiindcă prin faptele sale contribuie la înaintarea si dezvoltarea României.” (în Scrisori către Vasile Alecsandri).

Când reconstituim mental o scenă petrecută în Principate înainte de Revolutia de la 1848, cel mai complet tablou îl putem avea prin scrierile lui Ion Ghica. O persoalitate care si-a dedicat întreaga viată idealurilor, contribuind decisiv la fondarea statului român modern.

Domeniul de la Ghergani, resedinta sa după Unirea Principatelor, este unul dintre locurile asociate istoriei noastre, aproape necunoscut publicului de azi.

Irina Bossy – Ghica, stră-strănepoata lui Ion Ghica, a redobândit în instantă mostenirea lăsată de tatăl său, după 15 ani de eforturi judiciare.

„Motivaţia recuperării acestui ansamblu este faptul că el aparţine familiei mele de mai bine de două secole si adăposteste mormintele strămosilor mei pe care mă simt datoare să le îngrijesc. Pe de altă parte, doresc să redau viaţa acestui domeniu pentru ca personalitatea lui Ion Ghica si amintirea familiei sale să nu dispară din constiinţa localnicilor si din cea a românilor în general. Această proprietate este clasată monument istoric grupa valorică A, de importanţă naţională, are un parc de 12 ha în care se pot organiza evenimente si nu este departe de Bucuresti. Punctul slab este starea de ruină avansată a întregului ansamblu, de la construcţii la parc.

Am întreprins cu resurse proprii procesul de consolidare si restaurare a capelei sub îndrumarea lui Serban Sturdza, arhitect specialist in restaurarea monumentelor istorice. Santierul la Capelă s-a terminat, cu excepţia restaurării picturii interioare, care va lua foarte mult timp. A fost un proces de durată, însă acum ne bucurăm foarte mult că putem reda circuitului public o parte din frumusetea acestei istorii”, a declarat Irina Bossy - Ghica.

Din proiectul promovării Domeniului în circuitul turistic de lângă Bucuresti face parte deschiderea unui muzeu dedicat lui Ion Ghica si organizarea de evenimente culturale.


Evenimente în 2016

În anul 2016, cu prilejul bicentenarului, se vor desfăsura mai multe evenimente culturale la Bucuresti, Iasi si Ghergani.

Conferinta „Domeniul lui Ion Ghica de la Ghergani”

Primul dintre aceste evenimente va fi conferinta sustinută de Ruxanda Beldiman, istoric de artă, joi, 25 august, începând cu ora 18:30, la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din Bucuresti (Strada Batistei nr. 15). Evenimentul premerge lansarea monografiei care va apărea în această toamnă la Editura Istoria Artei. Intrarea va fi liberă, în limita locurilor disponibile.

Tur ghidat si lansare de carte la Ghergani

Duminica, 11 septembrie, de la ora 14:00, dr. Ruxanda Beldiman va fi în rolul de autor si ghid la Domeniul de la Ghergani pentru toti cei care vor să afle mai multe despre resedinta si personalitatea lui Ion Ghica. Cu acest prilej se va lansa volumul „Domeniul lui Ion Ghica de la Ghergani”, Editura Istoria Artei, colectia Familii istorice. Lansarea va avea loc de la ora 16:00 în prezenta autoarei si a familiei Ghica. Vor lua cuvântul strănepoata lui Ion Ghica, Irina Bossy – Ghica, istoricii Georgeta Filitti, Matei Cazacu si arhitectul Serban Sturdza. Pentru mai multe detalii si înscrieri: asociatiaistoriaartei[at]gmail.com.




Surse:
Centenar Ion Ghica, o cronologie realizată de Georgeta Filitti, 1997
Ion Ghica si concepția libertății, de Silviu Miloiu, în Adevărul, 22 aprilie 2016
Prinț si inginer, de Mihai Zamfir, în România literară, nr. 51-52, 2008












Irina Macedonski     8/25/2016


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian