Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Un eveniment memorabil in istoria invatamantului romanesc - Scolile de la BLaj

In luna octombrie a anului in care ne aflam, se implinesc 250 de ani de la deschiderea primelor scoli sistematice romanesti, scolile de la Blaj. Initiativele incep de la marele luptator pentru drepturile poporului roman din Transilvania, episcopul martir Inocentiu Micu-Klein care adreseaza imparatului Carol al VI-lea o serie de memorii cerand inlaturarea discriminarilor si nedreptatilor ce se faceau romanilor. Intr-un memoriu din 1732, episcopul arata necesitatea imperioasa a infiintarii de scoli pentru “fiii neamului nostru”. Dupa surghiunirea episcopului Inocentiu, urmasul sau la conducerea Bisericii Romane Unite cu Roma (Greco-Catolica), episcopul Petru Pavel Aron infiinteaza, printr-un document din 11 octombrie 1754, scolile din Blaj pe care le numeste metaforic “fantani ale darurilor”. Este vorba, pentru inceput, de trei scoli: Scoala de obste (elementara) – pentru invatarea citirii, scrierii, socotirii si “cantarii” in limba romana, “nici o plata de la ucenici asteptandu-se”, Scoala latineasca (de grad mediu) care va deveni gimnaziu si liceu si Scoala de preotie, mai tarziu seminar, apoi Academie Teologica. Scolile erau frecventate de fiii taranilor iobagi romani si ai oamenilor saraci de la orase. Chiar de la inceput, copiii, tinerii si parintii lor au manifestat o mare dragoste de carte, numarul de 178 de elevi, cu care s-au deschis scolile, fiind insemnat pentru vremurile acelea. Episcopia ii ajuta pe elevii aflati in nevoie cu paine, haine si carti. Retine atentia beneficiul de paine, oferit la fiecare 5 zile, scolarilor saraci care invatau si se purtau bine, asa-numitul “tipau”, o paine de 3-3,5 kg. (fundatia episcop Grigore Maior care s-a mentinut pana in 1940). In timp, episcopii, apoi mitropolitii, ceilalti membri ai clerului superior, profesori si absolventi ai scolilor Blajului au instituit burse in beneficiul elevilor merituosi.
Scolile Blajului au numarat printre luminatii lor profesori din ultima parte a secolului al XVIII-lea pe corifeii Scolii Ardelene, miscare ideologica nationala iluminista - Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior, la care se adauga scriitorul Ion Budai Deleanu. In lucrarile lor istorice si filologice (“Istoria, lucrurile si intamplarile romanilor” – Samuil Micu, “Cronica romanilor si a mai multor neamuri” – Gheorghe Sincai, “Istoria pentru inceputul romanilor in Dachia” – Petru Maior, “Elementa linguae daco-romane sive valahicae” – Samuil Micu si Gheorghe Sincai etc.), sunt sustinute latinitatea, autohtonia si continuitatea noastra in vatra stramoseasca, mereu contestate de imperiile vecine. Implicit este sustinut` si ideea de unitate a romanilor de pretutindeni, contribuind la trezirea si dezvoltarea constiintei nationale. Scoala Ardeleana, precum si activitatea si opera urmasilor corifeilor, din prima jumatate a secolului al XIX-lea, au influentat considerabil dezvoltarea stiintei noastre istorice, formarea limbii romane literare (dincolo de exagerarile latiniste), emanciparea nationala, economica, sociala care a dus la constituirea statului national roman. Scoala Ardeleana si scolile Blajului au avut, de asemenea, o puternica inraurire pedagogica atat asupra constiintelor individuale, cat si asupra natiunii romane in ansamblu.
Activitatea si rezultatele scolilor Blajului au netezit calea pentru dezvoltarea invatamantului romanesc din Transilvania, cu toate masurile restrictive impuse de stapanirea straina. Gheorghe Sincai, in calitate de director al scolilor romane greco-catolice, a infiintat peste 3oo de scoli elementare confesionale in care, in afara de invatatura de carte in limba romana, se dadeau si cunoatinte practice din domeniile agriculturii si mestesugurilor pentru sateni. In primele decenii ale secolului al XIX-lea, au luat fiinta bine cunoscutele scoli secundare romanesti de la Beius, Oradea, Gherla, Nasaud, Preparandia de la Arad.
Generatia de la 1848 a facut ca Blajul sa se situeze in centrul evenimentelor revolutionare, prin adunarile de aici (memorabile raman Adunarea din 3/15 mai 1848 si discursul lui Simion Barnutiu) care au statuat programul politic al romanilor din Transilvania. Unii dintre revolutionarii de frunte si alti intelectuali, purtand ideile Scolii Ardelene si spiritulscolilor de la Blaj, au trecut muntii si au contribuit la dezvoltarea invatamantului si la instructia civica a oamenilor in celelalte provincii romanesti –Simion Barnutiu la Iasi, Aron Pumnul la Cernauti, Ioan Maiorescu la Craiova, August Treboniu Laurian la Bucuresti, dupa ce predecesorii lor–Gheorghe Lazar (la Bucuresti) si Gheorghe Asachi (la Iasi)– fusesera deschizatori de drumuri pentru scolile din principate.
Scolile Blajului au cunoscut, cu trecerea timpului, noi etape de dezvoltare. In timpul pastoririi primulului mitropolit al Bisericii Romane Unite cu Roma, Alexandru Sterca Sulutiu, s-a infiintat prima scoala de fete – la 1855, iar la 15 octombrie 1865 incep cursurile Institutului pedagogic arhidiecezan, pregatitor de invatatori. Mitropolitul Ioan Vancea este considerat al doilea ctitor al scolilor din Blaj, dupa episcopul Petru Pavel Aron. Se acorda multa grija scolilor, conducerii lor, incadrarii cu profesori renumiti, asigurarii cu cele necesare atat din punct de vedere material, cat si al continutului invatamantului. Cladirea seminarului este extinsa cu o noua aripa. Se fac extinderi si la Liceul de baieti “Sfantul Vasile” si se construieste Internatul Vancean. Al treilea ctitor al scolilor de care ne ocupam a fost mitropolitul Vasile Suciu care a pastorit dupa constituirea Romaniei Mari la 1 Decembrie 1918. Scolile Blajului se aliniaza intregului invatamant din Romania ca norme de organizare (durata scolarizarii, structura anului scolar, sistemul de notare, absolvirea liceului cu bacalaureat etc.) Scoala de fete devine liceu complet. Intr-o perioada fasta pentru constructiile masive in stil romanesc, destinate multor licee din intreaga tara (ministru al Instructiunii dr. C.Angelescu), cu fonduri din subscriptie publica si cu importante donatii din partea Papei Pius al XI-lea, se realizeaza, in mai putin de un deceniu, constructii impunatoare care dau oraselului Blaj aspectul unei adevarate cetati scolare. Apare astfel Institutul Recunostintei (1924 – 1929) care adaposteste liceele de fete – teoretic, comercial si Scoala normala de fete. Se construiesc, de asemenea, localurile Liceului comercial de baieti (infiintat la 1929, ca si liceul similar de fete) si }colii normale de invatatori. Prin transformarea altor scoli, se infiinteaza, potrivit cerintelor, Scoala de menaj si Scoala de arte si meserii, devenita ulterior liceu.
De la infiintarea scolilor pana la suprimarea silita a Bisericii Romane Greco-Catolice de catre regimul comunist, in 1948, catedrele prestigioaselor institutii de invatamant au fost onorate de profesori distinsi, personalitati cunoscute in intreaga tara pentru activitatea lor didactica, de cercetare stiintific`, istorica sau scriitoriceasca, pedagogi de mare tinut` care nu si-au precupetit eforturile pentru formarea generatiilor de elevi si studenti incredintate. Spatiul nu ne permite sa citam numele tuturor dascalilor Blajului – de ordinul sutelor. Amintim numai ca intre profesori s-au numarat, in afara corifeilor Scolii Ardelene, revolutionarii de la 1848 Simion Barnutiu si Aron Pumnul, membrii Academiei Romane George Baritiu, Timotei Cipariu, Augustin Bunea, Ioan Micu Moldovan, Alexandru Borza, membrii onorari ai Academiei – mitropolitii Vasile Suciu, Alexandru Nicolescu si (din 1992) cardinalul Alexandru Todea. De asemenea, au fost dascali ai scolilor, in cursul timpului, episcopii Atanasie Rednic, Grigore Maior, Ioan Bob, Ioan Lemeni, Vasile Hossu, episcopii martiri de la jumatatea secolului al XX-lea Vasile Aftenie, Ioan Suciu si Tit Liviu Chinezu, juristul si omul politic Iuliu Maniu, martir si el, teologul Izidor Marcu, scriitorii si publicistii Alexandru Ciura, Nicolae Comsa, Alexandru Lupeanu-Melin, Gheorghe Biris (pseudonim Radu Brates), Coriolan Suciu, Liviu Pandrea, Teodor Seiceanu, muzicienii Iacob Muresanu, Celestin Cherebetiu, Sigismund Toduta. Ma inclin cu piosenie in fata memoriei istoricului si geografului, profesor universitar Stefan Manciulea pe care l-am cunoscut personal in timp ce organiza Muzeul de istorie al orasului Blaj, printre carti, material de arhiva si relicve istorice, om de o amabilitate si o modestie rare, intelectual luminat, autor a numeroase carti, studii si articole. Multe ar fi de spus si despre fostii elevi si studenti ai Blajului care au devenit personalitati de seama ale vietii culturale, stiintifice, artistice a tarii. Vom aminti doar pe membrii Academiei Romane Nicolae Densusianu, Ion Bianu, Ion Agarbiceanu, Zenovie Paclisanu, Gheorghe Suciu, Octavian Fodor, Emil Negrutiu. Nu putem trece cu vederea meritele unor absolventi de Blaj, in frunte cu mons. Octavian Barlea, care, aflati in exil, au organizat la Paris, in 1955, cinstirea scolilor Blajului, la 200 de ani de la infiintarea acestora, prin scoaterea unui volum omagial, atunci cand in tara nu putea fi vorba de sarbatorirea bicentenarului sau de o asemenea editare de carte. Volumul s-a numit “Omagiu Scolilor Blajului”, iar colaboratorii sunt absolventi ai scolilor omagiate, dar si scriitori si oameni de cultur` de prestigiu ca Mircea Eliade, Aron Cotrus si N.I.Herescu. Volumul a fost reeditat acum, in 2004, prin Centrul Cultural “Jaques Maritain” din Blaj de catre neobositul profesor dr., scriitor si publicist Ion Buzasi.
Intr-un numar viitor al “Observatorului”, ne vom referi la modul in care a fost privit Blajul si scolile sale de catre istoricii, scriitorii nostri si de catre alti oameni de cultura.







Prof. Silvestru MORARU - Toronto    10/8/2004


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian