Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Din Carolina de Nord în Kentucky

„Lumea este o carte, iar cei care nu călătoresc nu pot citi decât o pagină din ea.”
- Sfântul Augustin

Am făcut o călătorie frumoasă si interesantă cu automobilul, din statul Carolina de Nord în statul Kentucky, trecând prin statele Virginia si Vest Virginia. În total 564 mile, adică 908 km.
Plecând din orasul Raleigh, depăsind teritoriul statul Carolina de Nord, am intrat în statul Virginia, denumit Commonwealth of Virginia, după numele reginei Elisabeta I, cunoscută ca „Regina virgină”, si subliniind faptul că are la bază „averea comună” (Common wealth) a întregii populatii, în contrast cu statutul anterior de „Colonie regală” – fosta colonie a regatului Marii Britanii. Virginia face parte din cele 50 de state unite ale Americii, se găseste în zona cunoscută drept „Sudul Statelor Unite” desi este cam la mijloc si oarecum în est, nu prea departe de apa oceanului Atlantic si se bucură de denumirea de Commonwealth alături de alte trei state: Kentucky, Massachusetts si Pennsylvania. Capitala este Richmond. Statul mai este cunoscut si cu numele de alint „Mamă a Presedintilor”, întrucât este locul de nastere a 8 presedinti ai Statelor Unite, dintre care George Washington, primul presedinte al Statelor Unite ale Americii. Părti ale coloniei originale au stat la baza formării altor state, cum sunt: Virginia de Vest, Kentucky, împreună cu părti din statele Ohio si Indiana. Zona este împădurită, asa cum este întreg sudul Americii. Ziua călătoriei a fost o zi însorită, verdele copacilor strălucind în lumina razelor blânde de soare.
Următorul spatiu parcurs a fost statul Virginia de Vest (West Virginia), parte din regiunea cunoscută sub numele de Appalachia, denumirea venind de la Muntii Apalasi (Appalachian Mountains), un lant de munti foarte vechi, împăduriti, de înăltime mijlocie (1000 m), ce se întind paralel cu coasta de est a Americii de Nord, din Canada până în nordul statului Alabama. Sunt Munti de încretire, formati la împingerea în sus a straturilor cutanate de roci, de-a lungul unei plăci continentale, la ciocnirea a două plăci. Majoritatea muntilor s-au format în acest fel: muntii Alpi, Himalaya si Apalasii. În fata ochilor se desfăsura o minunată priveliste. Adevărat spunea Confucius: „O imagine valorează mai mult decât zece mii de cuvinte”. Sunt unii care nu prea văd frumuseti, dar sunt si frumuseti care nu pot fi trecute cu vederea! Tăcuti si linistiti, în căldura soarelui de vară, copacii pădurilor de foioase si de conifere zugrăveau pe cer verdele lor tonic si plin de sperantă, în curbe line, interminabile. Si masina îsi făcea loc printre copacii pădurilor din apropiere care nu te lăsau să vezi altceva, obligându-te să privesti coloritul si frumusetea dantelelor tesute… Lipsea doar glasul tainic al pădurii, fiind acoperit de zgomotul motorului masinii si fosnetul aerului soselei.
Cunoscut si ca The Mountain State, statul West Virginia cu Capitala la Charleston s-a desprins din Commonwealth of Virginia în timpul Războiului civil american, fiind admis în Uniune ca un stat separat în 1863. Este cunoscut pentru frumusetea sa naturală, pentru traditia în domeniul mineritului cărbunelui si al exploatării lemnului si ca destinatie turistică pentru cei interesati de activităti si sporturi în aer liber, cum ar fi schiatul, pescuitul, plutăritul sportiv, vânătoarea, cătărarea pe stânci si alpinismul. Ne-am oprit pentru câteva minute si am privit fermecătorul, interminabilul lant al muntilor, cu vegetatia lor abundentă, alcătuită dintr-o mare varietate de specii, păduri de foioase – ulmi, plopi, artari, stejari, tei, paltin si frasin – care îmbracă poalele muntilor si pădurile de răsinoase – brad, pin –
care urcă pe versantii muntilor.
După acest drum lung parcurs, am ajuns în Statul Kentucky, conform originalului din engleză „Commonwealth of Kentucky”, cu capitala Frankfort. Este unul din cele 4 Commonwealth-uri ale Statelor Unite ale Americii, situat în sudul acestora, desi câteodată este geografic inclus în zona cunoscută sub numele de Midwest. În 1792 Kentucky a devenit cel de-al cincisprezecelea stat al Uniunii. Povestea spune, dar sunt si povesti adevărate, că acest stat ar fi putut să se numească Transilvania. Pe timpul presedintelui Thomas Jefferson, acesta ar fi avut ideea să-l numească astfel, neavând nici o legătură cu România, ci cu terminatia „sylvania” foarte populară la acea vreme si care ar fi însemnat pentru americani o regiune plăcută, împădurită. Acum, numele de alint al statului este „Bluegrass State” (Statul ierbii albastre), datorită prezentei „ierbii albastre” în multe din gazoanele sau păsunile statului, faimos pentru rasele sale de cai. Mândria locală constă si în asa numitul Bourbon, distileriile de whisky, genul muzical cunoscut ca „Bluegrass”, cărbunele si baschetul din colegii. Populatia totală a statului este de peste patru milioane locuitori. Structura rasială în conformitate cu recensământul din anul 2010 indică prezenta unui procent important de Albi, apoi Negri, Americani nativi, Asiatici, Havaieni nativi sau locuitori ai insulelor Pacificului, Hispanici sau Latino si alte rase.
Louisville este cel mai mare oras din statul Kentucky. A fost fondat în 1778 de către conducătorul militar american George Roger Clark (1752-1818), luptător pe frontiera nord-vestică în timpul războiului revolutionar. El a obtinut victorii remarcabile care au ajutat America să-si extindă granitele, iar orasul a fost numit după Regele Louis al XVI-lea al Frantei.
Louisville este locul multor evenimente importante de-a lungul timpului. Vizitând orasul, m-a impresionat faptul că pe lângă clădiri asemănătoare metropolelor americane, s-au păstrat si clădiri cu frumoase arhitecturi vechi, adevărate castele. Orasul este renumit si pentru festivalul Shakespeare, etalat în fiecare an si alte multe atractii culturale: Muzeul de Istorie care dispune de o colectie interesantă de arme, armuri si artefacte, reflectând 1.000 de ani de istorie a armelor de pe teritoriul Statelor Unite si al Marii Britanii; Muzeul Derbiurilor – singurul muzeu din lume dedicat unei curse de cai; Muzeul de Artă – cel mai vechi muzeu de artă din Kentucky. Institutia adiacentă Universitătii din Louisville expune alte peste 12.000 de lucrări de artă.
Printre rezidentii notabili ai acestui oras a fost inventatorul Thomas Alva Edison (1847- 1931), „omul care a adus lumina” si care a locuit în Louisville pentru scurt timp, în acest oras existând acum o casă istorică a lui Edison. De mic copil a avut o înclinatie spre cunoastere, ajungând inventator si om de afaceri american la sfârsitului de secol XIX si începutul secolului XX, cunoscut ca „Magicianul din Menlo Park”, locul din New Jersey unde Edison si-a înfiintat un laborator de cercetare si a dobândit acest nume, el fiind cel mai prolific inventator al timpului prin aplicarea practică a descoperirilor stiintifice, numărul brevetelor de inventi depăsind cifra de două mii. A realizat inventii în domeniul electricitătii (becul cu filament), telefoniei, al sistemului de transmisie multiplă a telegramelor, înregistrării mecanice a sunetului (fonograful) si cinematografiei – kinetoscopul. În lumea industriei a introdus notiunea de productie de serie. Thomas, copilul bolnăvicios avea o minte genială, desi rezultatele sale scolare erau mediocre. Mama sa, o fostă profesoară, l-a retras curând de la scoală si l-a învătat să scrie si să citească. „Mama a fost cea care m-a format. Avea foarte multă încredere în mine, iar eu simteam că nu trebuie sub niciun chip să o dezamăgesc”, avea să-si amintească Edison peste ani. Pentru el „Valoarea stă în ceea ce esti, nu în ceea ce ai”. După „becul cu filament” pe care-l realizase, promisese si se tinuse de cuvânt: „Vom face electricitatea atât de ieftină, încât numai cei bogati vor mai aprinde lumânări! ”. S-a mutat la New York, unde a creat un sistem prin care publicul larg a putut beneficia de iluminare electrică. Succesul său a fost răsunător. Edison – unul dintre cei mai mari inventatori ai istoriei – era si un bun antreprenor, astfel el si-a dezvoltat un adevărat imperiu comercial în domeniul electricitătii: cuprindea o suită de companii care produceau si operau toate aparatele necesare iluminării. Unul dintre oamenii care au lucrat pentru el a fost inventatorul, fizicianul, inginerul sârb Nicola Tesla (1856-1943) considerat si el „unul din cei mai mari 100 de americani”. Lui îi datorăm primul sistem de comunicatie wireless, primii roboti, prima telecomandă etc. Marele inventator Nicola Tesla a renuntat însă la colaborarea cu Edison, între ei intervenind neîntelegeri de ordin financiar.
Edison avea o viziune optimistă asupra vietii, spunând: „Cel mai mare neajuns al nostru este că renuntăm prea repede. Cel mai corect drum către succes este să mai încerci o dată”. Tot el, faimosul, harnicul Thomas Edison spunea, cu peste o sută de ani în urmă, că: „Geniul este 1% inspiratie si 99% transpiratie”.
În altă zi am vizitat târgul de antichităti din Louisville, plasat pe malul râului Ohio. Podul de peste râu te trece în statul Indiana – pământul indienilor – situat în regiunea Marilor Lacuri. La intrare am primit în dar o crengută cu flori albe de pădure, pe care am purtat-o tot timpul cât am vizitat târgul. În târg – un public pasionat de lucruri antice, o multime de colectionari îsi întinseseră obiectele pe tarabe, pentru întâlnirea cu pasionatii obiectelor care au căpătat patina timpului. Vizitatorii au putut admira si achizitiona antichităti veritabile precum editii de colectie, fotografii din secolele trecute, piese de mic mobilier, tablouri, icoane, bijuterii, argintărie, ceasuri, numismatică, filatelie, portelanuri, tablouri, statuete etc. Un târg de antichităti dezvoltă întotdeauna atentia privirii si gustul pentru alegerea unui obiect. Varietatea de obiecte vechi ale acestui târg vizitat au inclus printre lucruri de valoare si kitsch-uri. Cu toate acestea, zeci de anticari din regiune au împărtăsit cu vizitatorii pasiunea pentru cele mai frumoase si interesante obiecte – autentice.
Ca un divertisment, într-un spatiu mic, îngrădit se aflau doi pui de Lama. Am mângâiat puii, aflând cât de pretiosi sunt, întrucât Lama face un singur pui după perioada de gestatie de 11 luni si alăptarea de aproape un an. Ajuns la maturitate, animalul mare si puternic are trei caracteristici importante: tine multe femele, de obicei masculul adună sase femele în jurul lui – un adevărat harem – si le protejează, urcă pe stânci si... scuipă când se enervează. Despre strămosii Lamei de azi se spune că au trăit în sălbăticie pe coastele muntilor, cu mii de ani în urmă. Mai târziu, această creatură de doi metri înăltime, cu o greutate de aproape o jumătate de tonă, colorată, blândă si cu blană de puf, a fost domesticită. Seamănă cu cămilele numai că, sunt mai mici si nu au cocoasă. Durata de viată a lor este de 20 de ani. Foloseste omului la căratului greutătilor, dar si ca animal de companie. Se mai spune că în 1984, primele lame au fost importate în Statele Unite, iar la ora actuală există peste 70.000 de capete în fermele de lame din această tară. Ele sunt tunse si lâna lor plăcută la atingere, moale, delicată, pufoasă, caldă rivalizează cu casmirul si mohairul, dar este mult mai durabilă si rezistentă. Oricum, cei doi pui au fost atractia târgului, în special a copiilor care le-au dat de mâncare din palmele lor.
Am mai privit obiecte vechi, înnobilate de trecerea timpului si am ajuns la marginea spatiului rezervat Târgului. Am privit râul învolburat - Ohio, podul ce-l traversează, ne-am fotografiat si ne-am gândit la podurile care constituie, în zilele noastre, o adevărată artă magică, realizată prin ingineria si designul constructiei.
Făcând o paranteză, amintesc cât de tare m-au impresionat podurile din Budapesta, care leagă orasul nou de cel vechi – Buda de Pesta, 9 poduri peste Dunăre iluminate. Ploua mărunt în acea seară… Am traversat unul dintre poduri, perpedes, cuprinsă de morbul singurătătii, desi nu eram singură... Păseam pe un drum necunoscut, obligată să nu mă abat de la calea ce ducea pe celălalt mal al Dunării. Păsind gresit, apa neagră, zgomotoasă si hulpavă mă putea înghiti. Priveam malul spre care înaintam cu teamă si nerăbdare, străzile luminate de felinare, clădirile – palate mari care-si asteptau turistii, luminate feeric de policandrele de cristal… Cu adevărat mă simteam o intrusă vulnerabilă, într-o lume ostilă… Înaintam si recitam cu glas tare, versurile lui Bacovia: „Si parcă dorm pe scânduri ude, / în spate mă izbeste-un val / Tresar prin somn, si mi se pare / Că n-am tras podul de la mal. / Un gol istoric se întinde, / Pe-aceleasi vremuri mă găsesc...” Peste ani am văzut podurile grandioase newyorkeze, dorind parcă să nu se mai termine traseul, avidă de magicul constructiei pe care-l zăream în viteza automobilului. Si câte poduri sunt în lume, câtă măretie în constructia lor modernă si ce arhitectură în cele vechi, fiindcă podurile au contributia lor la scrierea istoriei vietii... Nu pot să nu-mi amintesc în aceste clipe de desele treceri peste Dunărea ce străbate tara noastră, peste podul de la Cernavoda, inaugurat cu peste 120 de ani în urmă, în prezenta regelui Carol I. Si era, la vremea aceea (1895), cel mai lung pod din Europa, cu cea mai mare deschidere, iar complexul celor trei poduri feroviare era cel mai lung de pe glob… Ce mult a evoluat lumea în domeniul constructiei, ce frumuseti a creat mintea omului, câtă imaginatie, energie si muncă pentru realizarea acestor frumuseti!
Am terminat paranteza si revin la descrierea orasului Louisville, a cărui viată intensă am încercat a o cunoaste: multe restaurante, depozite transformate în berării, magazine cu modernităti si altele cu antichităti. Una din atractiile forte o reprezintă Bourbon, băutură făcută în distileriile locale – obtinută prin distilarea cerealelor care contin minimum 51% porumb. Primii producători au fost scotienii si irlandezii care au venit în această zonă pe la 1700. O alta este Kentucky Derby, o cunoscută cursă de cai care se desfăsoară în prima sâmbătă din Mai. Louisville poate fi socotit de asemenea un oras al parcurilor, beneficiind de foarte multe spatii acoperite cu verdeată. Multe dintre acestea au fost proiectate de Frederick Law Olmsted, cel care a proiectat si bine cunoscutul Central Park din New York, despre care am amintit în cartea „Jurnal american” ed. în 2001. Un parc frumos este Parcul Central din Louisville în care, între 2 si 5 iunie, s-a anuntat spectacolul shakespearian în aer liber, în memoria celui mai mare scriitor al literaturii de limbă engleză, de la moartea căruia se împlinesc 400 de ani – William Shakespeare (1564-1616), cel care a făcut o uimitoare scenă pe scena lumii, opera sa fiind alcătuită din aproape 37 de piese de teatru, între care 17 comedii, piese istorice, tragedii, 154 de sonete, poeme si apocrife. Piesele lui de teatru au fost traduse în aproape fiecare limbă vorbită si sunt jucate mai des decât cele ale oricărui alt dramaturg din lume. Dintre comedii citez „Doi tineri din Verona”, piesa jucată în aceste zile, în acest Parc Central din oras, în cadrul Festivalului desfăsurat în perioada 1 iunie-24 iulie, în mai multe locuri. Benjamin Jonson, dramaturgul englez renascentist, prieten si rival în acelasi timp cu Shakespeare, a exprimat un adevăr cu privire la Will: „He was not of an age, but for all time”(El nu a fost al unui timp, ci al tuturor timpurilor).
În seara zilei de vineri, 3 iunie, cu zece minute înainte de începerea spectacolului, am ajuns în parc, am pătruns în aria destinată spectatorilor, ne-am asezat pe băncile aranjate în fata scenei improvizate în aer liber. Cerul era senin, lumina felinarelor lumina spatiul. Piesa în două acte a început exact la orele 20, cu o pauză între acte, când lumea a putut servi câte ceva de la bufetul amenajat la o oarecare distantă. Piesa este din tineretea lui Shakespeare, o comedie spumoasă cu multe intrigi, o subtilă reflectie asupra timpului care aduce pierderea iluziilor, încercări de trădare a prieteniei din cauza iubirii; maturizarea tinerilor care trec prin momente comice de iubire, trădare, revenire, pretuind în final dragostea, prietenia, găsindu-si linistea, fericirea. O poveste de dragoste a celor doi tineri din Verona, cu final fericit. Comedia s-a desfăsurat alternând dialogurile vorbite cu muzică si dans, în acest mod fiind foarte plăcută. În lumina felinarelor din parc, ne-am îndreptat spre masina care ne ducea acasă. Era trecut de orele 22.
În zilele următoare am vizitat Universitatea publică americană din Louisville, numită si U L, membră a sistemului universitar din întregul stat. Universitatea include Centrul Medical Universitar de Cercetare, situat în centrul orasului, semnificativ pentru Statele Unite, întrucât aici s-a descoperit primul vaccin împotriva virusului HPV care poate produce cancer si s-a realizat primul transplant din lume a unei inimi artificiale. Universitatea este, de asemenea, cunoscută pentru echipele sale sportive, având emblema – capul Pasării Cardinal, cu ciocul deschis, pregătită pentru un zbor, motivatia fiind lupta si obtinerea succesului. Am zărit-o pe panoul de la intrarea în Parcul Cardinal al Universitătii, rezervat practicării sporturilor, echipa de baschet fiind renumită.
Universitatea a fost fondată în anul 1798 si dezvoltată ulterior, până în 1845. În 1837 Consiliul Local a fondat „Louisville Medical Institute”. A functionat ca Universitate publică municipală între anii 1846 si 1969. În 1970 a devenit Universitate publică de stat, datorită unui fost student al universitătii care a devenit guvernator al statului Kentucky si în acest mod functionează si în prezent. Universitatea a suferit, oarecum, la începuturile ei de lipsa de fonduri, până la aparitia prof. dr. John W. Shumaker (n.1942) care a devenit rectorul Universitătii în 1995 si a fost capabil să strângă fonduri mari pentru universitate. În 1997, facilitătile sportive s-au adăugat în apropierea campusului universitar. Universitatea s-a dezvoltat si au fost adăugate clădiri în domeniul nanotehnologiei si al cercetării medicale. Are 12 facultăti, oferă diplome de licentă în 70 de domenii, diplome de masterat în 78 domenii si doctorate în 22 de domenii. Criteriile de admitere sunt considerate foarte riguroase si selective. Campusul este în imediata apropiere a Universitătii.
Am vizitat câteva clădiri ale facultătilor, clădirea în care se tin cursurile, biblioteca în imediata apropiere a clădirii destinată cursurilor si unul dintre multele laboratoare destinate cercetării – spatios, luminat, bine utilat.
Biblioteca, care functionează din 1981 este o clădire cu patru etaje care a cunoscut o expansiune în martie 2006, crescând în dimensiune (27000 m2) si capacitate de rafturi la peste 1,3 milioane de cărti. Este una dintre cele cinci universităti din SUA care posedă un sistem de regăsire robotizat. Biblioteca Universitătii din Louisville a fost cea de-a saptea institutie academică din America de Nord care s-a bucurat de asemenea facilitate.
Am iubit bibliotecile, ori unde le-am descoperit. Le-am asemuit cu „temple ale zeilor” în care se stochează hrana spirituală! „Singurul lucru pe care trebuie să îl cunosti cu precizie este unde se află biblioteca”, spunea Albert Einstein, iar scriitorul argentinian Jorge Luis Borges (1899-1986) îsi imagina Paradisul asemenea unei biblioteci, o perioadă a vietii sale fiind Director al Bibliotecii Nationale.







Vavila Popovici     7/13/2016


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian