Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Întâlnire cu domnul Ion Creteanu

Aflasem de la Iuliana Pasco despre invitatia făcută de către compania Tradicious domnului Ion Creteanu, care urma să sosească în Canada cu ocazia Festivalul Iei ce se desfăsura la Art Gallery of Ontario din Toronto. Înainte de a sosi în Canada i-am propus un mic interview pentru revista Observatorul.

MM: Stimate Domnule Ion Creteanu, vă rog să vă prezentati cititorilor nostri. Ce ne puteti spune despre unde v-ati născut, unde ati copilărit si unde vă sunt rădăcinile?
IC: Nu pot spune că am "văzut lumina zilei", fiindcă m-am născut într-o seara de joi, spre miezul noptii (ca-n cântecul bătrânesc), pe opt ianuarie, 1959 , în dispensarul comunei Voineasa, judetul Olt. Mămica mea spune că era o seară rece, cu un vânt ce bătea nemilos tabla veche de pe clădirea dispensarului. Vânt uscat. A rânduit Cel-de-Sus să fie atunci de fată, ca asistentă medicală, mama viitoarei mele sotii. Am venit pe lume nu departe de Brâncoveni, satul martirilor pilduitori. Prin acest tinut l-au purtat pasii pe Iancu Jianu, cutreierând în sus si-n jos pe malurile Oltetului. Numele comunei vine de la Voinea, unul din ostenii celebrului haiduc oltean.
În acest tărâm, cuprins între Bals si Caracal, bogat în păduri de stejar si zăvoaie virgine s-a născut Romuliana, mama împăratului roman Galeriu (Galer, Doamne, lerui, ler). Mai sus de satul meu, pe Oltet, veghează întru credintă străveche mănăstirile de la Măinesti si Călui.
Aici stau înfipte rădăcinile mele!

MM: Vă rog să ne vorbiti despre pasiunea Dvs. pentru muzică.
IC: Cântările acestor locuri s-au dizolvat în mine, mi-au intrat in fiecare celulă si nu mă vor părăsi până la cea din urmă suflare: triluri de privighetori,de cuci si ciocârlii; doine din fluier si din caval; susur tainic de izvoare. Iar peste toate acestea, glasul de clopot al bunicului, Ionită Creteanu. Si cântările tatălui meu, Dumitru Creteanu.

MM: Vorbiti, vă rog, despre personalitătile care v-au influentat (oameni din sat, profesori sau alte personalităti culturale).
La mine în sat, prin anii saptezeci ai secolului trecut, vietuiau trei fluierasi, unul mai talentat ca altul: Creteanu Gheorghe, Dincă Nicolae, Dincă Radu. Ei îmi sunt modele de curătie sufletească, puritatea interpretării lor mă urmăreste pretutindeni. Fără ei, structura mea sufletească ar fi fost searbădă, stearsă. Săracă.

MM: Ce v-a atras la cântatul din cobză? Câti cobzari mai sunt activi în tară?
IC: Să fi avut vreo cinci-sase anisori, când, mirat peste masură, l-am văzut pe Creteanu Marin (Marin al lu' Săraru, văr cu tăticul meu), mângâind cu patimă corzile unei cobze. Peste saptesprezece ani, student fiind, l-am intâlnit la Craiova, în cartierul lăutarilor din "Fata Luncii" pe Ioan Serban (Tarzan), cobzarul cu care am păsit în universul sunetelor tulburător de frumoase ale cobzei. El m-a fermecat, m-a "virusat" pentru toată viata. Pentru sufletul lui, plecat in 1985, aprind câte-o lumânare, asa cum aprind pentru cei de care sunt legat, vii sau morti.

MM: Ati putea numi câteva piese din folclorul nostru care vă ung la inimă?...
IC: Am peste o sută de nestemate care-mi sunt foarte dragi. Nedrept ar fi să-ncerc o enumerare. Musteste de adevăr si lumină creatia noastră traditională, vă asteaptă să-i descoperiti caratele împreună cu noi. Poate, vreodată vom avea suficient răgaz să dezvoltăm mai mult această temă. Vâna creatoare a neamului nostru nu se va usca niciodată!

MM: Cum vedeti viitorul muzicii populare românesti?
IC: V-as invita să facem distinctia clară între muzica populară si creatia traditională, având ca sursă de inspiratie vatra satului. Muzica populară cuprinde multimea făcăturilor de prost gust, care azi ne bombardează ochii si urechile. Cântarea tărănescă a trecut prin sita timpului, a străbătut veacurile si a ajuns la noi, fiind slefuită continuu, având caracter anonim.

MM: Cum se pot sustine traditiile strămosesti?
IC: Cântările noastre valoroase vor fi salvate de personalităti dispuse la sacrificiu. Sunt ferm convins că vita noastra nobilă va scoate mereu la iveală astfel de luptători.

Când vorbeste, domnul Creteanu îsi strânge cobza la piept. O mângâie.

Bardul poartă opinci în picioare, o camesă lungă, brodată cu fir albastru, încinsă cu un brâu tricolor si pe deasupra are o haină groasă, lungă, de culoare închisă, tesută si brodată. Desi nu poartă o cojoacă mitoasă de oaie, pe mine m-a purtat gândul la dacul coborât de pe columna lui Traian. Un vlăstar al acestui neam, ce duce mai departe traditia din străbuni în dulcele grai al cântului românesc.

Din vorbă în vorbă, aflu ca domnul Ion Creteanu va pleca din Canada în China, la Beijing, să cânte în piata Tiananmen, ca mesager al simtirii românesti în acea parte a lumii. În acest turneu domnul Creteanu a plecat din tară spre vest, să ajungă în Canada, de unde va merge tot spre apus spre China, ca apoi să-si continue drumul să se întoarcă în tară, înconjurând complet Pământul. Constat altfel că prin bardul oltean Nelu Creteanu, folclorul românesc face turul lumii. La propriu. Prin astfel de solii ne exprimăm, colectiv, frumosul de suflet, de grai si de cânt. Românesc. Nu doar acolo unde sunt multi români plecati, ci peste tot pe unde se găsesc iubitori de muzică bună tărănească românească. Îi dorim succes pe unde ne reprezintă si sperăm să ne doinească si altădată!







de Milena Munteanu    7/7/2016


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian