Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Traductibilitatea inefabilului - Translating the ineffable

O viforeală răscolind meridianele internet – provocându-i pe concetăţenii virtuali ai reţelelor sociale să-şi decarteze aşii din "topul celor mai bune 10 cărţi citite" – mi-a reamintit o chestiune ce mă mai preocupase în gânduri minore, dar neajunsă odinioară la masa critică necesară exprimării. Chestiunea (in)traductibilităţii beletristicii. Şi resuscitată acum de tocmai penuria de titluri româneşti prin listele acelea.

A whirlwind that stirred the internet meridians – causing the social networks’s virtual fellow citizens to discard their aces from "the top 10 best books read" – reminded me of a certain question. An issue that recks me through some minor thoughts, but not being then reached that critical mass necessary to express it. The belletristics’ (in)translatability. The question being now resurrected right by the shortage of Romanian titles through those lists.

Chestiunea mea (dilema pentru a cărei dezbatere las de-o parte faptul că deseori îmi suspectez patriotismul restrâns numai la afecţiunea ce o port limbii române) e că – la modul teoretic şi abstract (foarte abstract!) – nici o traducere în limba română n-ar putea fi, din perspectiva formei literare, a măiestriei scrisului, a ideilor subtile, superioară celor mai bune scrieri neaoşe.

My question (and for the dilemma’s debate I leave aside the fact that I often suspect my patriotism solely restricted to the affection that I care for the Romanian language) is that – theoretically and abstractly (very abstractly!) – no translation into Romanian could not be, in terms of literary form, of the writing mastery, of the ideas subtleness, better than the best indigenous writings.

De mi s-ar cere să răspund tranşant (şi non-dilematic) de ce mă îndoiesc de posibilitatea 'traducerii perfecte', aş fi nevoit a spune că 'traducerea nu are cum să fie atât de "suculentă" pe cât poate fi scrierea nativă'.
If I would be required to trenchantly (and non-dilemmatically) answer ‘why I doubt the possibility of that 'perfect translation'’, I would have to say that ‘translation could not be, in no wise, as much "juicy" as a native writting can be’.

Da, scriitorul de limba română (dar sub rezerva că e posibil să existe în lumea asta mare şi alte limbi la fel de expresive, iar atunci chestiunea în dezbatere se va abstractiza şi mai mult, prin extrapolare), deci, cum spuneam, scriitorul autohton recurge, atunci când creează, la o miriadă de 'mecanisme/artificii' stilistice de jonglare a micro-ideilor, care lui îi vin 'aproape pe negândite'. Or, dacă asemenea 'mecanisme' au fost angrenate în scriitura străină, ele n-ar putea fi accesibile decât unui traducător de aceeaşi talie cu acel autor teoretic (ceea ce n-ar fi imposibil). Or, dacă ar avea un asemenea "calibru", traducătorul nostru ar putea scrie propriile cărţi, care – din nou abstractizând în extremis – ar deveni superioare oricărei cărţi străine traduse (apropo de puerila idee a "clasamentării", dintru început), şi doar raţiuni grele – precum cea comercială, ori vreun diferend cu Muza – l-ar putea reţine de la angajarea în spirala perfecţiunii literare.

Yes, the Romanian language writer (but putting that under the doubt of the possibility that however, in this big world, one could find other languages as expressive; and then this debated matter will gain in its abstractness, by extrapolation), so, as I said, the autochton writer uses, when he creates, a myriad of style 'mechanisms' and a heap of micro-ideas’ juggling 'tricks', and all of these come to him 'almost thoughtless'. Or, if such 'mechanisms' were involved in foreign writing, they would be accessible only to a translator of the same stature with that theoretical author. Or, if he had such a "caliber", the translator could write his own books, which – again abstracting in extremis – would become superior to any translated foreign books (considering that childish "topping" idea from the beginning), and only heavy reasons – such as the commercial one, or some divorce to Muse – could refrain him from engaging in that literary perfection spiral.

Probabil că cititorul va admite că un silogism similar (dar mai puţin diagnosticabil ca sofism) poate fi construit şi în problema traducerii inverse, din limba română în vreo altă limbă, după cum se va vedea mai departe.

Maybe the reader is willing to admit that a similar syllogism (but less diagnosable as sophism) could be constructed also in the matter of the inverse translation, the translation from Romanian language into any other language, as we shall see later.

*
Suntem cu toţii de acord că există multe 'artificii' discrete alcătuind acea formă literară deosebită. (Şi veţi fi observat că m-am separat de chestiunea filonului epic, ori de cea a macro-ideilor, ignorându-o spre a o rezerva unui alt timp/spaţiu/donquijote.) Şi încerc să exemplific (deşi probabil că un lingvist, un om al literelor, ar face-o mult mai convingător): împerecheri de substantive cu adjective ori de verbe cu adverbe, inefabile prin semantica juxtapunerii dar şi folosind "la sinapse" alăturări inspirate de silabe, ori (cine ştie?) invocând ezoteric consoane rulante şi diftongi orfici. Sau la nivelul ideilor de stil, unde neaoşul poate angaja fluxuri de expresii cu rezonanţă în mentalul oral al societăţii locale/naţionale (micro-idei sublimând prin inducerea de empatii selective), ori poate invoca sugestii cu vibraţie în spiritul contemporan (exploatând legătura afectivă a contingenţei).

We all agree that there are many discrete 'artifices' constituting that distinguished literary form. (And you will have noticed that I splited from the question of the epic vein, of the macro-ideas, ignoring that lode in order to book it for another time/space/donquijote.) And I try to exemplify here (although perhaps a linguist, a man of letters, would make it more convincing): pairings of nouns with adjectives, or verbs with adverbs, ineffable by juxtaposition’s semantic but also by using, "at synapses", inspired syllables joints, or perhaps (who knows?) even by esoterically invoking rolling consonants and orphic diphthongs. Or at the styling-ideas layer, where the true-born can engage flows of expressions bearing quick resonance in the oral mental of local/national society (micro-ideas that sublimate by inducing selective empathies), or he could invoke suggestions vibrating in the contemporary spirit (exploiting the affective bonding of temporal contingency).

Când traduce un text literar dintr-o limbă în alta, traducătorul dispune de o libertate îngustă, o toleranţă pe care o poate folosi (după propria ştiinţă/intuiţie) pentru a se abate un piculeţ de la traducerea mot-ŕ-mot – realizând ceea ce se numeşte (atunci când îşi permite să fie numită) 'adaptarea textului'. Probabil că acelaşi mai-devreme-aproape-invocat specalist în litere şi limbi, cu oarece strădanie, ar putea identifica şi chiar descrie 'mecanismele' ce definesc/exploatează această 'libertate' în traducere. Aşa cum probabil că, dintre aceste mecanisme, cel mai puternic (şi totodată cel mai potrivit pentru exemplificare) este cel al sinonimelor: un cuvânt din limba 'sursă' poate avea mai multe cuvinte echivalente în dicţionarul destinaţie (plus eventuale locuţiuni sinonime (substantivale, verbale, adverbiale), cu aceeaşi funcţie sintactică dar cu arome distincte). Şi doar contextul literar (al frazei, al operei, al culturii originare) îi poate sugera traducătorului care ar fi sinonimul cel mai potrivit de ales...

When translating a literary text from one language to another, the translator has a narrow freedom, a tolerance that he can use (according to his own knowledge and insight) to deviate a wee bit from the mot-ŕ-mot translation – and thus realizing what is called (when it allows itself to be called) 'the text adapting'. We suppose that the same earlier-almost-invoked words and languages specalist, with some effort, could identify and even describe those 'mechanisms' defining/exploiting this 'freedom' in translation. As perhaps, of these mechanisms, the most powerful (and the most suitable for exemplification) is that of synonyms: a word from the 'source' language may have several equivalent words in the destination dictionary (to which we may add the synonymic sub-phrases – noun/nominal phrase (NP), verb phrase (VP), adverbial phrase – each with the same syntactic function but with distinct flavors). And only the literary context (the levels’ context of phrase, opera, or of the originating culture) may suggest translator which should be the best synonymous choice...

Hm! Dar dacă autorul nativ ar fi ales, deliberat, un alt sinonim, unul care să inspire cititorului altceva decât contextul? Întocmai ca o (licenţă, de) provocare pentru noi?

Hm! But what-if the native author would deliberately choose another synonym, one that inspires the reader something else than the context? Just like a licensed challenge for us?

La extrema cealaltă At the other extreme

Uitându-ne la capătul opus al 'chestiunii traductibilităţii inefabilului', respectiv la traducerile făcute de actualele translatoare automate (aplicaţii informatice independente, ori servicii web gen 'Google Translate'), putem prezice că peste doar câţiva ani performanţele acestora vor fi decente. Mă ghidez (în al doilea rând) după evoluţia anterioară: dacă la începuturi (acum un deceniu-două) rezultatele traducerilor automate erau hilare, astăzi ele sunt măcar întrebuinţabile (în situaţiile fortuite de criteriul vitezei), deşi încă le putem privi condescendent.

By looking at the opposite end of 'translating the ineffable' issue, and respectively at the translations made by current automatic translators (computer applications or web services like 'Google Translate'), we could predict that, in a few years, their performance will be decent. I am (secondly) guided by the past development: if at the beginnings (a decade or two ago) the machine-translation's results were hilarious, today they are, at least, usable (in those cases of constrained efficiency), although we can still condescendingly look on them.

Însă premisa bazală pentru pozitivismul acestui augur ne vine din potenţialul de a angrena în curând suficient de multe reguli de frazeologie şi de semantică – respectiv în acel proxim viitor când substratul (performanţa hardware-ului; articularitatea algoritmilor software; focalizarea oamenilor) se va fi împlinit.

But the prime assumption for this positive augury lies in the real possibility of engaging enoughly numerous phraseology and semantics rules – respectively in that proximal future when the substrate (hardware's speed/capacity, software algorithms' articulateness, people's motivation) will be fulfilled.

Şi încerc mai jos o serie de exemplificări sintetice, de soiul celor ce ar putea fi implementate într-un sistem inteligent de traducere dintr-o limbă în alta.

And I try to illustrate with the following synthetic examples, of a kind that could be implemented soon in an intelligent system that translates from one language to another.

» Chestiunea alegerii cuvântului corespondent din lista lexicală de sinonime: pentru a putea alege cât mai evoluat ar trebui angajate simultan atributele de cardinalitate şi de ordinalitate însoţind (explicit, în viitor) semanticile. Adică tocmai inefabilul pe care mintea noastră îl face atunci când, fără efort considerabil, alege sinonimul cel mai bun pe baza unei clasificări derulate instinctiv pe două axe complementare: sfera/domeniul şi rangul/relevanţa.

» The issue of choosing the corresponding word from the lexical list of synonyms: in order to pick the most evolved item, we should simultaneously engage the cardinality and the ordinality attributes what will (explicitly, in future) accompany the semantics. That is rightly the ineffable what our mind makes when, without considerable effort, chooses the best synonym based on an instinctive classification – a classification deployed on two complementary axes: the sphere/area and the grade/relevance.

» Pentru a distinge între omonime (sau între omografe), automatul trebuie să considere adiacenţa contextuală (cuvintele din jurul cuvântului suspect de omonimie/omografie) şi să angajeze reguli probabiliste – reguli desprinse nu din statistici brute (sintetizate prin OLAP ori data-mining), ci din tipare frazeologie (de genul: după o prepoziţie urmează de obicei un substantiv, iar după o conjuncţie sunt şanse mari să vină un verb; aşa cum adjectivul are în preajmă un substantiv, iar adverbul un verb).

» In order to distinguish between homonyms (or between homographs), the machine should also consider the contextual adjacency (words around the homonymy suspected word) and to employ probabilistic rules – rules drawn not from raw statistics (synthesized by OLAP or data mining), but from phraseology patterns (i.e.: the preposition is followed by a noun, and after a conjunction are likely to come a verb; as the adjective has a noun around it, and the adverb has a verb).

» Detectarea subiectului subînţeles (chestiune spinoasă la traducerile automate din limba română) printr-o abordare de 'inginerie-inversă': identificarea şi delimitarea propoziţiilor; analizare sintactică pentru denominarea entităţilor esenţiale de scriere; 'apelarea' candidaţilor la 'subiectism'; numirea substantivului/pronumelui prezumtiv-echivalent; reevaluarea frazei rezultate.

» Detecting of the under-carried subject (the lapsing nominative noun/pronoun, so romanian-specific) by a 'reverse-engineering' approach: phrases/sentences delimitation; syntactical analysis (in order to denominate the essential writing entities); 'appealing' the candidates to 'subjectism'; assigning the presumptive-equivalent noun/pronoun; sentence reassessment results.

» Ş.a.m.d. (Şi mai toate implementabile prin logici probabiliste, ci nu deterministe, aşa cum se obişnuise informatica să opereze, în primele ei decenii.)
» And so forth. (With most of them implementable by probabilistic logics, instead of deterministic ones, how informatics used to operate within its first decades.)

Da, ştim: constituirea colecţiilor de reguli, precum şi construirea logicilor de extragere şi respectiv de aplicare a acestora, toate necesită timp, resurse materiale şi umane. Însă lucrurile deja s-au urnit prea mult pentru a rata cumva destinaţia. De fapt, încrederea mea se bazează pe chiar faptul că putem de pe-acum, fie şi în modul acesta incipient-sistemic, să definim tratamente pentru neajunsurile manifestate astăzi în traducerea automată. Pentru că – aşa cum ne spuse Jules Verne, copii fiind – ceea ce unii oameni imaginează, alţii (sau aceeaşi) vor reuşi să transpună în viaţă.

Yes, we know: to encompass such theoretical rules collections, and also to build the logics to extract/enforce them – all of these take time, require material and human resources. But things have already been too impelled to flunk that goal. In fact, my confidence is based on the very fact that we have from now the ability, even in this inchoate but systemic way, to define treatments to address the actual machine-translation shortcomings. Because – as Jules Verne told us, being children – what some people can imagine, others (or the same) will be able to translate into life.





by Mircea Băduţ    4/19/2016


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian