Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Pe ceruri stea, sidef pe fund de mare - Coroană de sonete

Mă trec fiori de fiară carnivoră
Când văd, în zori, cum pleoapele-si desface,
Scrutându-te pătrunzător, sagace,
Cum doar röntgenograful te exploră.

O, dac’-asfi un vulture rapace,
Să-mi fac pe cer planarea diaforă,
Cum i-aspeni petale din auroră
Si murseca-i-asrazele vorace!

De sus, din ceruri, soarele-mi surâde,
Frecându-si piezii-n palme ca un gâde,
Si mii de raze grele, ghilotine,

Pătrund în gleznă, umăr, beregată,
Iar eu, în pica mea înveterată,
Captiv rămân al setei seoline*.
_____________________________________________
*Seolin, -ă -- nesătios,-ă. Creatie ocazională (de la numele personajului biblic Seol, un monstru mare, nesătios, + sufixul –in).

II

Captiv rămân al setei seoline
Când ard pe plajă nudurile vrac.
O, cum asvrea, în taină, să te-mbrac
În bronzul viu al parei seductine!

Si când te cheamă marea sub bairac
Sărutul ei dogoarea să-ti aline,
Să-ti dea pe răni cu creme balsamine,
Cum asmai trage-o, hoata, în darac!

Te-alintă marea, mítică sirenă,
Un pleu* plasându-ti tainic sub carenă,
Iar trupul tău cu arcuiri delfine,

Furat cupid de-un val bleu-argintiu,
De ce tot saltă-n sa pe bidiviu,
De ce se-ascunde-n minele marine.
_______________________________
*Pleu – plumb. Aici: greutate.


III

De ce se-ascunde-n minele marine
Nu spune valul, geaba-l mai tesălu-l.
Aceastei taine smulsu-i-l-am, vălul,
În clipa-n care te-am văzut pe tine.

Relictă sfântă, voalul nu-l mai spălu-l,
Ca moaste-l ferec printre lucruri fine,
De zile mari îl scot, eleusine,
Si parcă săruta-ti-aschipul, bălul.

Blagoslovească Domnul ziua când
Vom fi-mpreună-aievea, nu în gând,
Scruta-vom când azurul de la proră,

O lume-om făuri a noastră-anume,
Uitând de tot ce miscă-n astă lume,
De ce viază-n faună si floră.


IV

De ce viază-n faună si floră
Ca-n iad dantesc, n-avem închipuire.
Un univers pe-o oră de iubire
L-am preschimba. Un stih pe-o anafóră.

Si dăm în clocot până peste fire,
Uităm, în zor, de mir si de prosforă.
N-a spus Horatiu,-n viata meteoră,
Să prindem clipa? Câte vor mai fire?

Mirajul setei nu-l ascundem bárem.
În ochii largi ai soarelui apárem
Proscrise trenuri deraind sub sine.

Făpturii tale fine a prăpăd i-i
Când boiul zvelt în brate ti-l înmlădii
Precum un leu himeric prada-si tine?


V

Precum un leu himeric prada-si tine,
Asa si eu te tin pe tine-n brată
Si nu te-asda din latul strâns o viată,
Ba si-n cealaltă te-aslua cu mine

Nici umbra-ti să n-o calce vreun nestine,
Să nu te-mbete-n râset vreo paiată
Ori cătăie vreo cată-n plină piată,
Noroiul smârd din jur să nu te-ntine.

Ne-arate drum deschis mereu radarul,
Ne taie brazde netede brăzdarul
Si lacrima ne fie indoloră,

Să nu-ti rămână fără frunze scapul,
Să nu te pierd, nici tu să-ti spulberi capul
În lumea asta vag multicoloră.


VI

În lumea asta vag multicoloră
În care-un hot se dă cinstită fată,
Drept rege fără patimi o paiată,
Iar beladona pare-o pasifloră,

Nu-i mai cu haz, la curte sau la piată,
Să nu-i admiri purtarea lui biforă,
Să vezi că toată lumea îl ignoră
Si să-l trimiti în moasă-sa pe gheată?

De te-mpresoară păsuri rânduri-rânduri,
Să nu te lasi purtată-n nori de gânduri.
Cât mai există-n lume o Pandoră,

Oricât îti pare, cursu-i, de firesc,
Primejdii mii -- hiene -- te pândesc
Din orice colt de gând, la orice oră.


VII

Din orice colt de gând, la orice oră
Mă-mbată nimbul strălucirii tale.
Cum ti-asmai sta străjer, printre vestale,
Din prag de-amurg la cap de auroră!

Mă trec noian de visuri. Ireale?
Martini exhibă larma-n cer, sonoră.
Pe-un val de spume-n sa tu stai la proră,
Gonind, buiestrul murg, spre Bacanale.

Când valuri se îmburdă peste valuri,
Coridă-n vir de mugete de tauri,
De se cutremur ocnele saline

Ca la crearea lumii, dumnezeie,
Tu esi din spuma mării ca o zeie,
Cu ochi de leu te devorez pe tine.


VIII

Cu ochi de leu te devorez pe tine
La cât de dragă-mi esti tu, dragă, mie.
Să fii tu soră geamănă c-o mie,
Eu te-asgăsi si orb printre sorine*.

Căzut de-asfi la grea stenahorie,
Pehblendă grea de-ar fi să scot din mine,
De-assti că te gândesti un pic la mine,
Chiar si din morti atuncea asînvie.

Să fii tu maică-n tainic loc monastic,
Adept fidel de cult iconoclastic,
Să-ti tii, la ceas de taină, aparteul,

Totuna, sigur, tie ti-asda votul,
Dar, poate, nu te-asdevora cu totul,
C-un zâmbet de ti-ai tinde decolteul.

*Sorine – aici: surori. Cuvânt ocazional (format din soare + sufixul –in, după modelul: tată +sufixul -in -- tătâne, frate + sufixul –in -- frătâne).


IX

C-un zâmbet de ti-ai tinde decolteul,
Din nori si-ar scoate capul mândrul soare,
Ar da să salte clinchetu-n izvoare,
Heruvii si-ar schimba din mers traseul.

De cel surâs s-ar stinge valu-n mare,
S-ar converti-n credinta ta ateul.
Stăpânul însusi n-ar risca rateul
Să nu-ti admire falnica splendoare.

Venin ar curge-n sânge anacondei
Ori împietri-i-ar zâmbetul Giocondei
De la fireasca pizmă feminină.

Cu cel surâs mi-ai scáde-nfrigurarea,
Mi-ai face mai usoară asteptarea,
În piept mi-ai stinge setea leonină.


X

În piept mi-ai stinge setea leonină.
De mi-ai permite,-n vis, o sărutare,
Nu m-ar încinge arsita-n dogoare
Cum se usucă floarea în verbină.

Această sete, cruda, mă ruină
Si cum la tine gândul stă să zboare,
Îti simt carnal, prin porii în vâltoare,
Răcoarea ta, mirabilă ondină.

Mă úscă-n piept Sahara tot mai tare,
În junglă-mi urlă leul a turbare,
Iar pentru toate tu esti panaceul.

De mi-ai trimite,-n vis, o-mbrătisare
Si un sărut, în gând doar, de mi-i dare,
În cusca strâmtă îmblânzi-mi-ai leul.


XI

În cusca strâmtă îmblânzi-mi-ai leul
Docil să-si joace rolul în arenă,
Iar de-ar lua-o apele-n avenă,
Si-n cursa vietii am schimba releul.

Am fi-n corola vietii o carenă,
Sfruntând usor urcusul, defileul,
De mi-ai privi ce-ascunde-n piept voleul
C-o rază de-acceptare magdalenă.

În viată, stiu, un pom de-ncerci să-l scuturi,
Sirene multe-s, câti în luncă fluturi.
Să cânte ele,-n plasa plutitoare,

Oricât de-mbătător, nu mă potícăr.
Îmi esti unícă în al sortii licăr,
Pe ceruri stea, sidef pe fund de mare.


XII

Pe ceruri stea, sidef pe fund de mare,
Cu tine ies din orice drumetie:
Taifun, tornadă, trombă, acalmie...
Busolă-mi esti în marea vietii mare.

Răimea lumii-o-nfrunt cu semetie,
Căci ea, de drept, hotare-n spatiu n-are,
Si nu-i în cale rău să mă doboare.
Icoana ta îmi dă tărie mie.

Când mă împroască lumea cu noroaie,
A vérdescând cobeste-o cucuvaie,
De mi se-mbeznă inima de tină,

De sus, din cer, ca prin coluziune,
De jos, din fundul mării, din genune,
Al tău surâs întúnecu-nlumină.



XIII

Al tău surâs întúnecu-nlumină
Din conul mahnei umbra să dispară,
Mi-alină tandru sufletu-n cămară
Si apă vie-i dă la rădăcină.

E alba-neagra joaca-ne precară?
Îndarn mă zbat cu zbatere ronină
Să ies ne-nvins -- cu tine -- la lumină?
Robit m-asvrea în lupta-mi solitară!

De dorul tău izvoare n-au hodină,
Îsi pun coroană pomii în grădină,
Pe val de vals dau florile în floare.

Vrăjit de luciu,-ntúnecul vrea pace,
De-azur arípe cerul îsi desface.
De dragul tău chiar soarele răsare.


XIV

De dragul tău chiar soarele răsare
Si n-ar vrea, bietu’,-n murg să mai apună
Să nu te fure razele de lună
Ori cele de mărgean pe fund de mare!

Cu diadem de-almazuri te-ncunună,
Într-un inel te prinde-n cingătoare
Si nu-i în lume-o altă mândră floare,
Nici în pomet o fructă mai verdună.

Nu că nu-mi place chipul cum ti-l gată
Marmorean, lucios, ca o agată,
Încât o lume toată te adoră.

Ci, când i-o prind, privirea lui cea mută,
Cu-atâta foc discret cum te sărută,
Mă trec fiori de fiară carnivoră.


XV

Mă trec fiori de fiară carnivoră.
Captiv rămân al setei seoline
De ce se-ascunde-n minele marine,
De ce viază-n faună si floră.

Precum un leu himeric prada-si tine
În lumea asta vag multicoloră,
Din orice colt de gând, la orice oră,
Cu ochi de leu te devorez pe tine.

C-un zâmbet de ti-ai tinde decolteul,
În piept mi-ai stinge setea leonină,
În cusca strâmtă îmblânzi-mi-ai leul.

Pe ceruri stea, sidef pe fund de mare,
Al tău surâs întunecu-nlumină,
De dragul tău chiar soarele răsare.


XVI

De dragul tău chiar soarele răsare.
Al tău surâs întunecu-nlumină,
Pe ceruri stea, sidef pe fund de mare.

În cusca strâmtă îmblânzi-mi-ai leul,
În piept mi-ai stinge setea leonină
C-un zâmbet de ti-ai tinde decolteul.

Cu ochi de leu te devorez pe tine
În orice colt de gând, la orice oră
În lumea asta vag multicoloră
Precum un leu himeric prada-si tine.

De ce viază-n faună si floră,
De ce se-ascunde-n minele marine
Captiv rămân al setei seoline,
Mă trec fiori de fiară carnivoră.






Nicolae Mătcas    4/15/2016


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian