Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Nu concurenti, ci frati: Declaratia comună a papei Francisc si a patriarhului Kirill, Havana, 12 februarie 2016

”Harul Domnului Isus Hristos, dragostea lui Dumnezeu si împărtăsirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toti” (2 Cor 13, 13).

1. Prin voia lui Dumnezeu Tatăl, de la care vine tot darul, în numele Domnului nostru Isus Cristos si cu ajutorul Duhului Sfânt, Mângâietorul, noi, papa Francisc si Kirill, patriarhul Moscovei si al întregii Rusii, ne-am întâlnit astăzi în Havana. Îi aducem multumire lui Dumnezeu, preamărit în Preasfânta Treime, pentru această întâlnire, prima din istorie.Cu bucurie ne-am regăsit ca frati în credinta crestină care se întâlnesc pentru a "vorbi prin viu grai" (In 12, 2), de la inimă la inimă, si să discute despre relatiile reciproce dintre Biserici, de problemele esentiale ale fratilor nostri si de perspectivele de dezvoltare a civilizatiei umane.

2. Întâlnirea noastră fraternă a avut loc în Cuba, la răscrucea dintre Nord si Sud, între Est si Vest. Din această insulă, simbol al sperantelor "Lumii Noi" si al evenimentelor dramatice din istoria secolului XX, adresăm cuvintele noastre tuturor popoarelor din America Latină si de pe celelalte continente. Ne bucurăm că credinta crestină este în crestere aici într-un mod dinamic. Puternicul potential religios al Americii Latine, traditia sa crestină pluriseculară, făurită prin experienta personală a milioane de oameni, sunt garantia unui mare viitor pentru această regiune.

3. Întâlnindu-ne departe de vechile litigii din ”Lumea Veche”, simtim cu o fortă deosebită necesitatea unei lucrări comune între catolici si ortodocsi, care sunt chemati, cu blândete si respect, să dea cont înaintea lumii de speranta care este în noi (cf. 1 Pt 3, 15).

4. Îi multumim lui Dumnezeu pentru darurile primite de la intrarea în lume a unicului său Fiu. Împărtăsim aceeasi Traditie spirituală a primului mileniu al crestinismului. Martorii acestei Traditii sunt Preasfânta Maică a lui Dumnezeu, Fecioara Maria, si Sfintii pe care îi cinstim. Printre acestia se află nenumărati martiri care au dat mărturie pentru fidelitatea lor fată de Cristos si au devenit ”sământă de crestini”.

5. In ciuda acestei Traditii comune a primelor zece secole, catolicii si ortodocsii, de aproape o mie de ani, sunt lipsiti de comuniune în Euharistie. Suntem despărtiti de rănile provocate de conflictele unui trecut îndepărtat sau recent, de divergentele, mostenite de la străbunii nostri, în întelegerea si explicitarea credintei noastre în Dumnezeu, unul în trei Persoane, Tatăl si Fiul si Sfântul Duh. Deplângem pierderea unitătii, consecintă a slăbiciunii umane si a păcatului, care a avut loc în ciuda rugăciunii sacerdotale a lui Cristos Mântuitorul: "Ca toti să fie una. După cum tu, Părinte, esti în mine si eu în tine, să fie si ei în noi una"”(In 17, 21).

6. Constienti de permanenta a numeroase obstacole, ne dorim ca întâlnirea noastră să contribuie la refacerea acestei unităti voite de Dumnezeu, pentru care s-a rugat Cristos. Fie ca această întâlnire a noastră să inspire crestinii din întreaga lume să se roage Domnului cu fervoare reînnoită pentru unitatea deplină a tuturor discipolilor săi. Într-o lume care asteaptă de la noi nu doar cuvinte, dar actiuni concrete, fie ca această întâlnire să devină un semn de sperantă pentru toti oamenii de bunăvointă!

7. În determinarea noastră de a face tot ce este necesar pentru a depăsi divergentele istorice pe care le-am mostenit, vrem să ne unim eforturile pentru a mărturisi Evanghelia lui Cristos si patrimoniul comun al Bisericii din primul mileniu, răspunzând împreună la provocările lumii contemporane. Ortodocsii si catolicii trebuie să învete să dea o mărturie unită pentru adevăr în domeniile în care acest lucru este posibil si necesar. Civilizatia umană a intrat într-o perioadă de schimbări epocale. Constiinta noastră crestină si responsabilitatea noastră pastorală nu ne autorizează să rămânem pasivi în fata provocărilor care necesită un răspuns comun.

8. Privirea noastră se îndreaptă în primul rând la regiunile lumii în care crestinii sunt victime ale persecutiei. În multe tări din Orientul Mijlociu si din nordul Africii, fratii si surorile noastre în Cristos sunt exterminati ca familii, sate si orase întregi. Bisericile lor au fost devastate si jefuite în mod barbar, obiectele lor sacre au fost profanate iar monumente lor, distruse. În Siria, Irak si în alte tări din Orientul Mijlociu, constatăm cu durere exodul masiv al crestinilor din tara din care credinta
noastră a început să se răspândească si în care ei au trăit încă din timpul apostolilor, împreună cu alte comunităti religioase.

9. Chemăm comunitatea internatională să actioneze de urgentă pentru a preveni expulzarea în continuare a crestinilor din Orientul Mijlociu. Ridicându-ne glasul în apărarea crestinilor persecutati, vrem să ne exprimăm compasiunea noastră pentru suferinta îndurată de credinciosii altor traditii religioase care au devenit, de asemenea, victime ale războiului civil, haosului si violentei teroriste.

10. În Siria si Irak, violenta a provocat deja mii de victime, lăsând milioane de oameni fără adăpost si resurse. Îndemnăm comunitatea internatională să se unească pentru a pune capăt violentei si terorismului si, în acelasi timp, pentru a contribui prin dialog la restabilirea rapidă a păcii civile. Este esential să se asigure un ajutor umanitar la scară largă populatiilor suferinde si numerosilor refugiati din tările învecinate. Cerem tuturor celor care pot influenta soarta persoanelor răpite, printre care se numără mitropolitii de Alep, Pavel si Ioan Ibrahim, răpiti în aprilie 2013, ca să facă tot ceea ce este necesar pentru eliberarea rapidă a acestora.

11. Înăltăm rugăciunile noastre la Cristos, Mântuitorul lumii, pentru restabilirea păcii în Orientul Mijlociu, care este ”rodul dreptătii” (cf. Is 32, 17), pentru a se întări convietuirea frătească între diferitele populatii, Biserici si religii prezente, pentru întoarcerea refugiatilor la casele lor, vindecarea celor răniti si odihna sufletelor celor nevinovati care au fost ucisi.
Ne îndreptăm, cu un apel stăruitor spre toate părtile care pot fi implicate în conflicte, să dea dovadă de bunăvointă si să se aseze la masa negocierilor. În acelasi timp, este necesar să se depună orice efort din partea comunitătii internationale pentru a pune capăt terorismului, cu ajutorul unor actiuni comune, unite si coordonate. Facem apel la toate tările implicate în lupta împotriva terorismului, pentru a actiona în mod responsabil si prudent. Îi îndemnăm pe toti crestinii si pe toti cei care cred în Dumnezeu să se roage cu înflăcărare la Providenta Creatorului lumii ca să ferească creatia sa de distrugere si să nu îngăduie un nou război mondial. Pentru ca pacea să fie durabilă si demnă de încredere, sunt necesare eforturi specifice menite să redescopere valorile comune care ne unesc, întemeiate pe Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos.

12. Ne închinăm în fata martiriului celor care, cu pretul vietii lor, dau mărturie pentru adevărul Evangheliei, alegând moartea în locul apostaziei de Cristos. Credem că acesti martiri ai timpului nostru, care apartin la diferite Biserici dar sunt uniti printr-o suferintă comună, reprezintă un zălog al unitătii crestinilor. Vouă, celor care suferiti pentru Cristos, vă este adresat acest cuvânt al apostolului: "Preaiubitilor, ... întrucât participati la suferintele lui Cristos, bucurati-vă, ca să puteti tresălta de bucurie si la arătarea gloriei lui" (1 Pt 4, 12-13).

13. În această epocă zbuciumată, dialogul inter-religios este indispensabil. Diferentele în ceea ce priveste întelegerea adevărurilor religioase nu trebuie să împiedice oamenii de diferite credinte să trăiască în pace si în armonie. În actualele circumstante, liderii religiosi au o responsabilitate specială de a-i educa pe credinciosii lor într-un spirit de respect fată de convingerile celor care apartin celorlalte traditii religioase. Sunt absolut inacceptabile încercările de justificare prin sloganuri religioase a actiunilor criminale. Nici o crimă nu poate fi comisă în numele lui Dumnezeu, pentru că ”Dumnezeu nu este un Dumnezeu al dezordinii, ci al păcii" (1 Cor 14, 33).

14. În afirmarea înaltei valori a libertătii religioase, îi multumim lui Dumnezeu pentru reînnoirea fără precedent a credintei crestine care se întâmplă acum în Rusia si în multe tări din Europa de Est, unde regimurile atee au dominat timp de decenii. Astăzi, lanturile ateismului militant s-au sfărâmat si în multe locuri crestinii pot profesa liber credinta lor. Într-un sfert de secol s-au construit zeci de mii de noi biserici si s-au deschis sute de mănăstiri si scoli teologice. Comunitătile crestine duc înainte o importantă activitate caritabilă si socială, oferind o asistentă diversificată celor nevoiasi. Catolicii si ortodocsii de multe ori lucrează împreună cot la cot. Ei dovedesc existenta unor temelii spirituale comune ale convietuirii umane, dând mărturie pentru valorile Evangheliei.

15. În acelasi timp, suntem preocupati de situatia din multe tări unde crestinii se confruntă din ce în ce mai des cu o limitare a libertătii religioase, a dreptului de a-si mărturisi credinta lor si posibilitatea de a trăi în conformitate cu acestea. În special, constatăm că transformarea unor tări în societăti secularizate, străine de orice referintă la Dumnezeu si la adevărul său, constituie o gravă amenintare pentru libertatea religioasă. Este pentru noi o sursă de neliniste, limitarea actuală a drepturilor crestinilor, dacă nu chiar discriminarea lor, atunci când unele forte politice, sustinute de ideologia unui secularism adesea foarte agresiv, încearcă să-i împingă la marginea vietii publice.

16. Procesul de integrare europeană, care a început după secole de conflicte sângeroase, a fost întâmpinat de multi cu sperantă, ca o garantie a păcii si securitătii. Cu toate acestea, invităm la a rămâne vigilenti fată de o integrare care nu ar respecta identitătile religioase. Păstrând deschiderea fată de contributia altor religii la civilizatia noastră, suntem convinsi că Europa trebuie să rămână fidelă rădăcinile sale crestine. Cerem crestinilor din vestul si din estul Europei să se unească pentru a-l mărturisi împreună pe Cristos si Evanghelia sa, astfel încât Europa să-si păstreze sufletul său format de două mii de ani de traditia crestină.

17. Privirea noastră se îndreaptă spre oamenii care se află în situatii de mare dificultate, care trăiesc în conditii de nevoie extremă si de sărăcie, în timp ce sunt în crestere bogătiile materiale ale umanitătii. Nu putem rămâne indiferenti fată de soarta a milioane de migranti si refugiati care bat la usa tările bogate. Consumul dezlăntuit, asa cum se observă în unele tări mai dezvoltate, epuizează treptat resursele planetei noastre. Inegalitatea crescândă în distributia bunurilor pământesti măreste sentimentul de nedreptate fată de sistemul de relatii internationale care s-a instaurat.

18. Bisericile crestine sunt chemate să apere cerintele dreptătii, respectarea traditiei popoarelor si solidaritatea autentică cu toti cei care suferă. Noi, crestinii, ar trebui să nu uităm că ”Dumnezeu a ales cele nebune ale lumii ca să-i facă de rusine pe cei întelepti. Dumnezeu a ales cele slabe ale lumii, ca să le facă de rusine pe cele puternice. Dumnezeu a ales cele de jos ale lumii si dispretuite, ba chiar cele ce nu sunt, ca să le distrugă pe cele ce sunt, asa încât nimeni să nu se poată mândri înaintea lui Dumnezeu” (1 Cor 1, 27-29).

19. Familia este centrul natural al vietii umane si al societătii. Suntem preocupati de criza familiei din multe tări. Ortodocsii si catolicii împărtăsesc aceeasi conceptie despre familie si sunt chemati să dea mărturie că aceasta este o cale de sfintenie, care dovedeste fidelitatea sotilor în relatiile lor reciproce, deschiderea lor la procreare si educarea copiilor, la solidaritatea între generatii si respectul pentru cei mai slabi.
20. Familia se întemeiază pe căsătorie, un act liber si credincios de iubire dintre un bărbat si o femeie. Iubirea este cea care sigilează unirea lor si îi învată să se accepte unul pe altul ca un dar. Căsătoria este o scoală de iubire si fidelitate. Regretăm că alte forme de convietuire sunt puse acum pe acelasi nivel al acestei uniuni, în timp ce conceptul de paternitate si maternitate ca vocatie particulară a bărbatului si a femeii în căsătorie, consfintită de traditia biblică, este îndepărtat din constiintă publică.

21. Facem apel la toti oamenii să respecte dreptul inalienabil la viată. Milioane de copii sunt lipsiti de însăsi posibilitatea de a se naste în lume. Vocea sângelui copiilor nenăscuti strigă către Dumnezeu (cf. Gn 4, 10). Dezvoltarea asa-numitei eutanasii face astfel încât persoanele în vârstă si cei infirmi încep să se simtă o povară excesivă pentru familiile lor si pentru societate, în general. Suntem, de asemenea, preocupati de dezvoltarea tehnicilor de reproducere asistată medical, pentru că manipularea vietii umane este un atac la bazele existentei omului, creat după chipul lui Dumnezeu. Credem că este de datoria noastră să reamintim imutabilitatea principiilor morale crestine, bazate pe respectarea demnitătii omului chemat la viată, după planul Creatorului.

22. Astăzi, dorim să ne adresăm în mod special tinerilor crestini. Voi, tineri, aveti îndatorirea de a nu ascunde talantul în pământ (cf. Mt 25, 25), ci de a utiliza toate capacitătile pe care Dumnezeu vi le-a dat pentru a confirma în lume adevărul lui Cristos, pentru a întruchipa în viata voastră poruncile evanghelice ale iubirii de Dumnezeu si de aproapele. Nu vă fie teamă să mergeti împotriva curentului, apărând adevărul lui Dumnezeu, la care normele seculare de astăzi sunt departe de a se conforma întotdeauna.

23. Dumnezeu vă iubeste si asteaptă de la fiecare dintre voi să fiti ucenicii si apostolii săi. Fiti lumina lumii pentru cei din jurul vostru, pentru ca văzând faptele voastre bune, să-l preamărească pe Tatăl vostru, care este în ceruri (cf. Mt 5, 14, 16). Educati-vă copiii în credinta crestină, transmiteti-le mărgăritarul de pret al credintei (cf. Mt 13, 46) pe care ati primit-o de la părintii si strămosii vostri. Amintiti-vă că ”ati fost cumpărati cu un pret mare” (1 Cor 6, 20), cu pretul mortii pe cruce a Omului-Dumnezeu, Isus Cristos.

24. Ortodocsii si catolicii sunt uniti nu doar de aceeasi Traditie a Bisericii primului mileniu, dar si de misiunea de a predica Evanghelia lui Cristos în lumea de azi. Această misiune presupune respectul reciproc fată de membrii comunitătilor crestine si exclude orice formă de prozelitism. Nu suntem concurenti, ci frati, si de această viziune trebuie să fie călăuzite toate actiunile noastre reciproce si cele fată de lumea externă. Îi îndemnăm pe catolicii si ortodocsii din toate tările să învete să trăiască împreună în pace si iubire, si să aibă ”unii fată de altii aceleasi sentimente" (Rm 15, 5). De aceea, nu putem accepta uzul mijloacelor neloiale pentru a-i incita pe credinciosi să treacă de la o Biserică la alta, negând libertatea lor religioasă si traditiile lor. Suntem chemati să punem în practică porunca apostolului Pavel care si-a făcut ”o cinste din a predica Evanghelia mai ales acolo unde nu fusese vestit numele lui Cristos, ca să nu clădesc pe temelia altuia” (Rm 15, 20).

25. Sperăm ca întâlnirea noastră să contribuie, de asemenea, la reconciliere acolo unde există tensiuni între greco-catolici si ortodocsi. Astăzi este clar că metoda «uniatismului» din trecut, înteleasă ca unire a unei comunităti la alta, separând-o de Biserica sa, nu este o modalitate care permite restabilirea unitătii. Cu toate acestea, comunităti bisericesti care au apărut în aceste circumstante istorice au dreptul de a exista si de a întreprinde tot ceea ce este necesar pentru a satisface nevoile spirituale ale credinciosilor lor, căutând în acelasi timp să trăiască în pace cu vecinii lor. Ortodocsii si greco-catolicii trebuie să se împace si să găsească forme reciproc acceptate de a trăi împreună.

26. Deplângem confruntarea din Ucraina care a provocat deja multe victime si nenumărate răni pentru locuitorii pasnici si a aruncat societatea într-o criză economică si umanitară gravă. Invităm toate părtile implicate în conflict la prudentă, solidaritate socială si actiune pentru a construi pacea. Îndemnăm Bisericile noastre din Ucraina să lucreze pentru a ajunge la armonie socială, să se abtină de la a participa la confruntare si să nu sustină o ulterioară dezvoltare a conflictului.

27. Sperăm ca schisma dintre credinciosii ortodocsi din Ucraina să fie depăsită pe baza normelor canonice existente, ca toti crestinii ortodocsi din Ucraina să trăiască în pace si armonie, iar comunitătile catolice ale tării să contribuie în asa fel încât să se vadă din ce în ce mai mult fraternitatea crestină.

28. În lumea contemporană, cu multiple fatete si, totusi, unită printr-un destin comun, catolicii si ortodocsii sunt chemati să colaboreze frăteste la vestirea Evangheliei mântuirii, pentru a mărturisi împreună demnitatea morală si libertatea autentică a persoanei ”pentru ca lumea să creadă” (In 17, 21). Această lume, din care dispar treptat pilonii spirituali ai existentei umane, asteaptă de la noi o puternică mărturie crestină în toate domeniile vietii personale si sociale. De capacitatea noastră de a da mărturie împreună în aceste timpuri dificile pentru Duhul adevărului depinde în mare măsură viitorul omenirii.

29. În această mărturie îndrăzneată pentru adevărul lui Dumnezeu si Vestea cea bună a mântuirii, să ne sustină Omul-Dumnezeu Isus Cristos, care ne întăreste spiritual cu făgăduinta sa infailibilă: ”Nu te teme, turmă mică, pentru că i-a plăcut Tatălui vostru să vă dea împărătia” (Lc 12, 32)!
Cristos este izvor de bucurie si sperantă. Credinta în El transformă viata umană, o umple cu semnificatie. De acest fapt au ajuns să se convingă, prin intermediul experientei, toti cei la care se pot aplica cuvintele apostolului Petru: ”Voi, care odinioară nu erati popor, acum sunteti poporul lui Dumnezeu; voi, care nu aveati parte de îndurare, acum ati obtinut îndurare” (1 Pt 2, 10).

30. Pătrunsi de recunostintă pentru darul întelegerii reciproce, manifestat în timpul întâlnirii noastre, privim cu sperantă la Preasfânta Maică a lui Dumnezeu, chemând-o în ajutor prin cuvintele străvechii rugăciuni: ”Sub ocrotirea ta alergăm, preasfântă Născătoare de Dumnezeu!” (Sub tuum praesidium – n.t.). Prin mijlocirea ei, Fericita Fecioară Maria să-i încurajeze la fraternitate pe cei care o cinstesc, pentru ca toti să fie uniti din nou, la vremea hotărâtă de Dumnezeu, în pace si armonie, într-un singur popor al lui Dumnezeu, spre gloria Preasfintei si Nedespărtitei Treimi!

+Francisc, +Kirill,
Episcopul Romei, Patriarhul Moscovei si al întregii Rusii
Papa Bisericii catolice

12 februarie 2016, Havana (Cuba)





pt conf . Viorel Roman    2/13/2016


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian