Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Mitologii si folclor românesc

(JULIA MARIA CRISTEA, Sărbători, traditii, ritualuri, mituri..., Bucuresti, Editura Oscar Print)

Fiind înzestrată cu pregătirea si experienta din domeniul etnografiei , folclorului si mitologiei românesti, autoarea mărturiseste că a fost determinata să scrie cartea pornind de la minunatele doine cântate de tatăl său în biserica din Blaj, având nostalgia identitară si un mare respect pentru spiritualitatea românescă.
Lumea satului este un topos primordial, începând cu binecuvântarea pâinii facând o cruce, dar contemporanii s-au depărtat de valorile traditiei, care ar trebui duse mai departe.
În Prefata cărtii, scrisă de Ion Ghinoiu, este remarcată frumusetea acestui volum, care dezvăluie panteonul românesc crestin, clendarul popular si originale reprezentări mitice nationale.
Structura cărtii cuprinde 28 de capitole, câte zile are luna februarie, lună de iarnă cu ger si zăpezi, încălzită de povestile spuse la gura sobei. Sunt prezentate traditiile de Anul Nou, sărbătorile folclorice de Dragobete, Mărtisorul, babele, marea sărbătoare a Învierii Domnului, duminica Floriilor, Rusaliile, Drăgaica, Sânzienele, Sânedrul, Sfântul Andrei si cealaltă mare sărbătoare, a Nasterii Domnului, iar ultimul capitol documentează cimitirul vesel de la Săpânta.
Interesant este capitolul „Arborele - Pomul vietii”, sugerând imaginea arhetipală si elementul de relatie între lume, tărâmul vietii si lumea zeilor. Mircea Eliade a evidentiat interpretările date acestui mit, ca si forta sacră a pomului vietii, comparat cu „scara lui jakob”, cu stâlpul samanilor siberieni, din sanctuarele Voodoo sau cu al indienilor Sioux, semnificând stâlpul central al unui templu sacru. Pădurile sacre si arborele cosmic apar si în mitologiile scandinavă, chineză, budistă, africană sau polineziană.
Postul Pastelui sau al Patruzecimii ( sapte săptămâni) are o durată care evocă mai multe evenimente biblice, precum asteptarea mesajului divin, în desert, de către Iisus, sau perioada dintre reîntoarcerea sa din moarte si înăltarea la cer.
Noptile de Sânziene sau Drăgaica – numele vine de la floarea galbenă sau albă cu proprietăti curative si magice – reflectă imaginea legendară a unor fete sau zâne frumoase, binevoitoare, care aduc rodirea, însănătosirea, apărarea lanurilor de intemperii. Ileana Sânziana si ileana Cosânzeana sunt personajele de basm cu numele derivate de aici. Sânziana este ocrotitoarea grâului si a femeilor măritate, echivalente în antichitatea romană si greacă fiind zeitele Diana si Artemis.
Noaptea sfântului Andrei , a lupilor sau a strigoilor, îsi are numele de la apostolul care i-a crestinat pe daci, în Dobrogea, la anul 70 după Christos. De Indrea sau Undrea, Ziua lupului, ca si de Sfântul Gheorghe, Sâmpetru sau Armindeni, se dă cu usturoi sau leustean la usi si la ferestre, contra fortelor malefice. Este o sărbătoare legată de schimbarea anotimpurilor, cu vechi rădăcini precrestine.
Despre cimitirul vesel de la Săpânta, sat de pe malul Tisei, autoarea spune că a fost initiat, prin 1934, de Stan Pătras ( între timp dus dintre cei vii) cu scopul de a atenua jalea celor rămasi. Pătras nu avea decât patru clase, însă epitafurile lui naive si coloritul simbolic au dus faima acestui loc în toată lumea. Julia Maria Cristea mai prezintă poarta maramureseană, precum si aspecte din mitologiile altor semintii în legătură cu lemnul, cu stejarul (simbolul continuitătii si marilor idealuri) si cu pădurea. Alt copac venerat este bradul, discutia despre brad prilejuind o incursiune în istoricul cunoscutelor cântece ale lumii „Stillle nacht, heilige Nacht” („Noapte linistită, noapte sfântă”) si „O Tannenbaum” („O brad frumos”) : „Wie treu sind deine Blatter” (O, bradule, cât de fidele sunt frunzele tale”). Cititorul află originea, care sunt autorii si cât de răspândite sunt aceste cântece în toată lumea.
Cartea autoarei Julia Maria Cristea dovedeste o aleasă implicare sufletească în prezentarea mitologiei folclorice românesti si cunoasterea aprofundată corespondentelor din mitologia altor popoare.











Corneliu Vasile     2/5/2016


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian