Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002


Rumania, Rumania sau România New York-ului interbelic

Evreii New York-ului interbelic savurau România, chiar si atunci când imigraseră în America. Numeau România “o tară asa de dulce si de frumoasă...”. Se băteau turcii si la gura lor când mâncau mămăligă, castraveti murati, salate de pătlăgele, cârnati si brânză de putină, prin restaurantele românesti, evreiesti sau armenesti care preparau asemenea delicii pentru onorata clientelă.
Se dădeau în vânt după “Rumenische wine”. Compuneau poezii despre frumusetea româncutelor. Cântau în ivrit si în româneste despre toate aceste lucruri, aspecte, memorii si sentimente, care aveau un numitor în comun: România.

Asa a apărut si faimosul cântec “Rumania, Rumania.” Cântat initial în mediile restrânse ale tavernelor evreo-române, a fost preluat rapid si transpus pe toate scenele comunitătilor evreiesti din New York, devenind steaua spectacolelor ivrit, un “piece de resistance”, ale cărui refren îl fredonau mari si mici, evrei din România si din restul lumii, aciuti în marea metropolă americană si adunati la spectacolele teatrelor lor de revistă.

“Rumania, Rumania” ajunsese sinonim cu New York-ul comunitătiilor evreiesti. Compus de Sholom Secunda si interpretat inegalabil de către Aaron Lebedeff, cântecul integrează cuvinte românesti si ivrit pline atât de dor fată de România (“România, o tară unde ne lăsau toti în pace”), cât si pline de umor (“Cine îsi sărută numai nevasta, e nebun si cu asta basta”).
“Rumania, Rumania” a suprvietuit nazismului, hortysmului, comunismului si tuturor celorlalte “ismuri”. A fost, este si va fi cântat mereu de către lăutarii evrei, numiti klezmer, de către cantorii sinagogilor, cât si de către amatorii din sălile înflăcărate, unde “Rumania, Rumania”, rămâne favoritul suprem al cântecelor de bucurie.

“Rumania, Rumania” este mai mult decât un cântec, este o istorie.
Muzica românească a fost si a rămas un adevărat sol al culturii românesti. De la “În grădina lui Ion”, fredonat de rusi, la spectacolele moscovite ale Sofiei Rotaru, la “Ciocârlia”, interpretată si rebotezată de unguri, sârbi si polonezi (care si-au si atribuit-o ca si creatie proprie!!), la “Rumania, Rumania” New York-ului, putem spune că tara si poporul nostru au inspirat si inspiră muzica natională si internatională, prin geniul, frumusetea si valorile universale melodice pentru care România este asa de cunoscută.
Rămâne numai ca pe cântecul “Rumania, Rumania” să-l (re)cunoască si poporul care l-a generat, pentru a se bucura si pentru a-l (re)aduce acasă.


de Gabriel Teodor Gherasim, New York












Gabriel Teodor Gherasim    12/6/2015


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian