Cuvântul bine temperat - Casul afumat
Am gustat pentru prima oară casul afumat de oaie de la magazinul "Carpati" din Mississauga acum câtiva ani, când fratele meu Toma si familia lui m-au vizitat din Chicago. Mǎ rugase să-l duc la un magazin românesc. Toma a ochit imediat în vitrină casul afumat si l-a cumpărat, spunându-mi: "asta trebuie să fie ceva foarte bun". Acasă, când l-am gustat, toti am fost fascinati. Asa am făcut cunostiintă cu minunea de cas afumat de oaie si de atunci, când eram invitată, duceam în loc de vin, o roată de cas afumat. Toată lumea era încântată si, în scurtă vreme, am devenit,pentru prieteniidin Toronto, legendara "aducătoare de cas afumat". Ca sa aflu secretul gustului acestui minunat cas afumat, am hotărât să discut direct cu Nelu de la magazinul Carpati.
- Domnu' Nelu, chiar matale faci casul afumat?
- Da, doamnă, eu îl afum. Eheeei! Nu e treaba usoară!
- Da' de unde stii meserie?
- Păi cum? Eu sunt născut la Bran, tata era baciu, aveam o gospodărie în judetul Arges. Stiu să fac toate felurile de brânză.
- Chiar si brânză de burduf?
- Sigur, cum să nu? Păi cea pe care o vindem aici eu o prepar. Branza tebuie frecata bine până iese toată apă din ea. Si pe urmă o pui la presat sub niste greutăti. Ce să vă mai spun? Am găsit eu aici, în Canada, tot ce-mi trebuie si o fac singur!
- Poti să faci si brânză în burduf de brad? l-am întrebat cu gândul la formidabila aromă a celei pe care o cumparam în România, la marginea soselei, între Bran si Câmpulung Muscel.
- As putea, da' e cam mare bătaie de cap să faci burduful: trebuie să scoti coaja de la brad, s-o fierbi, s-o usuci, s-o cosi, e multă muncă. Da' si fără coajă de brad e bună! Uitati aici, gustati!
De Nelu nu scapi până nu gusti si, dacă ai gustat, e imposibil să nu cumperi!
- Da' casul cum îl afumi?
- Si aici e un ritual întreg! Nu poate să facă brânză decât cine are pasiune!
- Si matale ai pasiune?
- Am, zice d-l Nelu zâmbind! Secretul e, ca si la brânza de burduf, să fie uscată. N-am stiut la început de ce nu mi se afuma casul, că făceam totul ca la tata acasă. Da' m-am dumirit: trebuia să-l usuc mai bine. Mi-am cumpărat niste suflătoare de aer si tin casul la ele până devine un pic gălbui. Atunci e semn că s-a uscat si îl pot pune la masina de afumat.
- Ai masină de afumat?
- Sigur, am masină! Aici în Canada e bine, cu masina treaba durează numai câteva ore, acasă dura două zile! Da' trebuie să ai grijă, că dacă temperatura e prea mare, se topeste branza, dacă e prea mică, nu se afumă!
- Nu ai un termostat?
- Care termostat? Păi ce, poti să reglezi focul de lemne cu termostat?
- E foc cu lemne?
- Da, e foc cu lemne, altfel de unde fum? Afumătoarea mea are trei nivele si nu la toate e aceeasi temperatură. Eu asez pe etajera de sus casul de oaie, care are nevoie de cǎldurǎ mai multǎ, la mijloc pun casul de vacă si jos cascavalul de oaie, care e cel mai sensibil, se topeste usor! Asa, pe trei rafturi, sunt toate gata în acelasi timp.
- Si ce faci dacă temperatura e prea mare? Stingi focul?
- Am metodele mele, îmi răspunde d-l Nelu cu un zâmbet care-i deschide toatǎ fata. Nu sting focul, adaug alte surcele, am o tehnică specială, eu am inventat-o!
- Si cine te-a învătat?
- Păi nu vă spuneam că fără pasiune nu faci nimica? Ce stiam eu de acasă am pus în aplicare aici. Da' aici e mai usor ca în România, merge mai repede cu masinile astea...
- Stai că nu înteleg. Ziceai că acasă n-aveai masină de afumat
- Nu, n-aveam, da' m-am obisnuit si n-as mai renunta la ea. Am învătat de unul singur, ba reuseam, ba nu reuseam, mă gândeam de ce nu mergea si incercam altceva.
- Adică esti ca un fel de inventator, nu?
- Nu stiu dacă-s inventator, zice Nelu zâmbind, da' mă bucur când clientilor le place brânză mea. Hai, nu doriti o brânzoaică? Sau un Langos? Sunt calde, proaspete, acum le-am scos din cuptor!
Acesta este Nelu de la magazinul "Carpati" din Mississauga care a pǎstrat limba, obiceiurile si, spre bucuria noastrǎ, secretul meseriei.
|
Veronica Pavel Lerner 9/22/2015 |
Contact: |
|
|
