Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Poeme nepierdute : Selectie din revistele vremii

Luciul apei
Cu privirea geamănă unduios străvisînd
Se măsoară adâncimile-n primordia apei
Cum în textul zburat dintre orb si cuvânt
Zbaterea azimutului pleoapei...
Chip si-asemănare din Arhaetip
La incindenta luminei cu sinele
Poema ne lecuie – sărutul divin
Sublimînd muscătura dorintei, amin.
Familia, 1986

Ana plângînd
- doamnei Blandiana-
am auzit-o iarăsi pe Doamna Ana plângînd
la radio româneste plângea undeva-n Europa
melodios si straniu în seara de doi iulie
ocrotitor plânset al zeitei Bendis
certîndu-l pe diavol, ah, cumplit, manoleic
stigmat !
si plânset de dragoste fără rodnicie
„ stii, Evule, e vorba de noroc”...
Minciună sete si ură vegetal în cenzură
Une etrange relation vec les chosos
Le facenocturne de Dieu?
În iulie după lovitura de stat
EA plângea respinsă grav de colectiv
Zgîltîind arborul fiintei
Si EL râdea blestemîndu-si orbirea
Rob-siesi- stăpân
Căzut în femeie incubul
*poem cenzurat, apărut în revista Orizont,
1980, sub genericul Cutia Pandorei...
ultima aparitie a mea
în revista USR...

Puntea din vis
Pe umărul tău niciodată
Palma mea prinsă nu va fi pasăre
Îti voi retrăi amintirile
Te însotesc în fagurii labirintici
Ai viselor
Suport complicitatea duală a umbrelor
Infernul nepierdut
Care-si leapădă ca solzii rănile în uman
Pe spatele cuvintelor
Eu doar îmblânzesc preaiubind un daimon
Rebel. Cer clementă pentru trădarea ta
Cadă bratul meu odată cu ultima stea !
Destrame lumina puntea din vis
Nu sunt nici orfeic, nici narcisic,
Ci doar sământos, prin cunoastere.
*Revista Opinia, Iasi,1997

Stamora Moravita, un reportaj
Dublul cordon de vamesi binationali
Vineti încruntati militieni
Si cei kaki, ai armatei care trage
În proprii ei părinti
Flux trafic de cratite si donatii de carte
De la Deva rotisor de miei mioritici
Si tobosari ai lăsatei secului
Si anchetatorilor mei haiku-vuh and văceanu
Jur- împrejur arături ca stergarele motilor
Dulceag vânt Acvilon dinspre Hateg
Si Kogaion...
În melosul rom-sîrbo- croat
O, ce nebunie-n istoria mutilată de jertfe!
Clăntăne a sânge fratern clopote oarbe...
Semineuri, turisme, fanfare,
Utilaje ahambare valută forte standarde
trafic prin Triest columbare exotice
vile piscine copii bursieri în România
ce nu au este mult mai mortal
cu răsucite rădăcini împierite-n Ardeal-
benzină orizont recesiv în istorie
s plâng nu de Tito, ci de poetul tiran
Vug Draskovici!
Ochi în spate nu au, trecut retezat
Emisiunile tv la Bucuresti se receptează
Cu pureci, ca de la bulgari-
Fără sonor, vai, cei tineri, gata să lupte
A mosteni utilaje, vilele, memoria
Aia moartă, ca a lui Puslojici si a lui Nichita...
*Revista Banatul Sârbesc, Serbia,1997

Omul pe tărmuri
n-am stare n-am stare
din stânga himera cu ghiare
din dreapta cea iubitor- trădătoare
n-am stare n-am stare
dinspre pădure s-ar smulge să zboare
toate poienile în care-am îngenunchiat
întru a te cunoaste prin celestul păcat
în bătrânul niciodată păcat!
Nălucitoarea! Din lacrima zeului
Dus-am războiul lunar, perigeului
Prin zodiacul din antikitera
Pănă când întreind emisfera
Cerebrală-a redevenirii
între mortii mei reptati
se va stinge blestemul
din surori si din frati...
Lăudată nestarea să iarăsi învie
Dumnezeimea prin entelehie !

Unicitatea fratilor
Suferintele fratelui tranfigurat
Prin uitătura celei ce l-a trădat
Mă doare ca o rană doar siesi închisă
Gelozie si destin secundar asumat
De acelasi pântec în Diferentă purtat.
Se spune că ura de sine, cea fată de rău,
E suferinta de a nu iubi ce-i al tău
Noi n-am fost simultani
Pe sub parapante sub corbi subterani
Iertat să fiu că fost-am dintâiul născut
Iertat să fii, ne vor duce pe scut
Fiii si nepotii
Plinindu-ne sortii.

De boue et de sang
- fragment-
Pleiada teluricilor
Fumegă sub Cancer.
Sfărmată estetica sacrum
Simulacre din chakre.
Logos muscat fruct oprit doar gustat
Cuvânt de neucis între suflet si harfe
Crucea femeie culcată-n bărbat
Dogma-i a cărnii cu solzuri de sarpe.
Fruntea mea pe genunchi si-n zăpadă
La picioarele zeului nicicînd să cadă !

Iată de ce anume mă temeam
Adumbrit printre verbe să-i astept pe cei buni
Din abandonul nestiintei de-o moarte
Te-am venerat cum stiam din străbuni
Doar pe tine, femeie din carte.
Cei ce au promis întoarcerea –n zare
Să ne resoarbă din groapa cu fiare
Îi va ucide- lumină cunoasterea -
Reactia în lant, om- renasterea.

*Revista Contemporanul,
august 2001

Oratio vechio
La iesirea din pădurea
Hermeneica din sus
Nicăieri de nicăurea
Moartea si-a tocit securea
La vânatul nesupus

Rabdă curva nesătulă
Unde taie iar răsare
Mama fricii, tarantulă
Moasa foamei cărnii-amare

Nu îi pasă-n nebunie
Câte cruci a-nsiruit
Ca la mine-n poezie
Toate câte le-am iubit

Cumva suferă cu partea
Preaiubirei doritoare
Ardă templul ei, deci moartea,
Mănăstire-ntre picioare!

Viata care m-a iubit
Mă va răzbuna, femeie?
Hop si eu, poet smintit,
Răzletit prn epopee...

Nu mă las ucis de tine,
Rabdă, moarteo, n-ai noroc!
Mama-mi spuse-ntre suspine
” Tu nu esti de-aici, de loc”...
* Vitraliu Arte frumoase, Deva 1989.

Le poete exit toujours
L poete exite toujurs.
La poesie devient
Emotions et ombres des mages
Courant sur les champs eleusiens
Traduire, c-est une utopie.
L ciel est etoile meme dans la journee.
La mort a seulement la part
Des ombres
Dans la peinture.
*Revista L- Agora, 2001, Franta

Preafrumusetea
Preafrumusetea e nefericire
Vor toti s-o cucerească si s-o prade
Se dăruie-a lua în stăpânire
E dogma-n care spiritul decade.

Cei vii cântînd nu ard la suprafată
Delirul lor e –adâncul ce-si arată
Pe luciul apei, fata precurată.

Cu foamea cărnii în precra stare
Neantul îsi resoarbe din stihare
Seismic energiile primare.

Ci -i a Luminei floarea doritoare
Sub fluturi si albine, sărutare
Divinei Duiosii, vindecătore.

Autograf la Cluj
Efebul gelos inocent ipocrit
A decăzut deghizat de furatul sărut
Care la-nceput fost muscătura
Delir al iubirii, o, Salomeea,
A cui ai ajuns? Amurgind din Iudeea
În ultim orgasm, transcendentă
Cu ghiare!
La sinagoga cutare...

Numai om
Iubesc privighetorul din paideuma vietii
Pădurea ce reintră-nflorită în cetăti
Si suferinta verde p care-o stiu poetii
Trădati din preaiubirea multiplicatei vieti
Iubesc murindu-mi zilnic si sufăr numai om
Oricînda-mi despărtire a cuibului de pom...

Cântec la Târgu Jiu
Lui Brâncus

Piatră albă, piatră de sub râu
Pasăre măiastră te voi face-
Linii pure, ochi aprins de viu !
Am să te boltesc în slave, frunte,
Piatră dalbă, piată de sub râu!
Înghetatul fulger iarăsi munte
Sanctuar si Logos auriu.
I te voi reda Luminei Gânditoare
Cucurigu-n trepte înspre soare
Piatră vorbitoare din bulboană-
Zigurat din melos în Coloană
Românească-n veacuri neprihană!
*Revista Familia, 1987, 1988

Amintire din iarnă
Ni-e frig ca într-o sanitară hală
Ni-e frig se-aud prin oase xilofoane
Prin tevile ghimpate moartea spală
Protestul apei moarte, ca-n cerneală...
Si ninge-n sus, vitraliu noctambul,
Si-s hăituit de securisti si boarfe
Că nu sunt patriot, ca-n Istenbul,
Si arme-mi fac din înspinate harfe...
E frig, iubito, mâinile-ti sunt reci,
Ne-am străpătruns, nirvana mea de- seară...
Aprinde-mi de pe buze o tigară,
E dimineată, trebuie să pleci...

Ninsoarea cocsochimică
Fulguie –n corvine dornice vitrine
Iarna sacrilegiu, din interior,
Ai rămas mireasa ruptului covor
În garsoniera movă cu pridvor
Unguresc, ce singur fi-va ca să mor !
Tre să plec la munca de la incultură
Ninge cocsochimic, ninge cenzurat
Ninge suicidul lasilor din ură,
Ninge, usa-i spartă, ninge, ai plecat...

*Revista românilor din Ungaria,
Foaia noastră, 1988











Eugen Evu    3/15/2015


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian