Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Ce e iubirea ?

Ce vă vine în minte dacă v-ar întreaba cineva ce e iubirea?

Inefabilul iubirii ne face să dăm fiecare răspunsuri diferite, căci iubirea nu poate fi explicată pe de-a-ntregul. Poate să spună cineva că a pătruns în esentă ce este iubirea? E un mister pe care îl purtăm în noi, e o minune, nu stii de unde vine si nu stii unde o să te ducă. Iubirea se naste în tine, o simti ca pe ceva unic, e ca o flacară, un fel de combustie interna. Când iubesti, perceptia din jurul tău se schimbă, iar starea aceasta curge prin tine. Dispare totul, nu mai exista decât dorinta ca celălalt să te iubească la fel de mult si îl vrei numai pentru tine. Nevoia de iubire este atât de mare, încat, si atunci când crezi că esti mintit, îti vine să strigi: “Minte-mă, dar minte-mă frumos!”

Se spune că iubirea nu este de esentă umană si că poartă în ea ceva din puritatea dumnezeiască. Nici un om nu se poate lăuda că a inventat iubirea, nici nu se poate transmite din generatie în generatie, nici nu se poate Învăta de la cineva, ori prin maturizare sau vointă si nici nu depinde de caracterul omului sau de vârstă, chiar dacă la vârsta a treia e mai domoală, dar este compensată de lumina experientei. Oamenii au nevoie de dovezi de iubire până în ultima clipă de viată. Acolo unde dispare, sufletul e pârjolit.

Toate religiile lumii propovăduiestc iubirea ca fiind cel mai înalt mesaj, cea mai desăvârsită conditie umană. Cele mai mari sacrificii omenesti s-au făcut din iubire, asa cum s-a sacrificat Iisus din iubire pentru oameni. Literatura abundă de creatii pe această temă.
Sensul cuvantului A-MOR (fără moarte) este iubirea. El arată că iubirea poate să treacă dincolo de moarte. Se spune chiar că dragostea poate să mute muntii din loc, căci la urma urmelor, tot ce contează în viată în mod deplin, este iubirea.

Iubirea este o sărbătoare a firii, este ceva armonios, blând, fascinant, cald. Căldura sufletească dată de iubire dă viată infinitelor entităti ce alcătuiesc universul, crează forme, învie, luminează. Iluminarea, întelepciunea, vin pe calea iubirii, tine de bucuria de a trăi iluzia.

Se întâmplă ca uneori iubirea să-ti aducă si suferintă, să mai încurce itele sau să dea nastere unor situatii mai deosebite. Mai zilele trecute, un tânăr îmi spunea: “iubesc două fete în acelasi timp si nu mă pot hotărî pe care să o aleg pentru căsătorie. As putea împărtăsi fericirea cu oricare dintre ele.” Si când i-am zis: “Tu ce-ai răspunde la întrebarea: Dar necazurile, cu care le-ai putea împărti mai bine?” a căzut pe gânduri.

Nu există o retetă pentru iubire, există doar acea chimie care se întâmplă între oameni, singura valabilă. E foarte diferită la fiecare cuplu de îndrăgostiti, un unicat indescifrabil.
O amintire din perioada adolescentei care îmi flutură si acum prin minte, mi-o explic doar prin această misterioasă chimie.

Cam pe la 15-16 ani, Iuliei, prietena si colega mea de bancă, îi sfârâiau călcâiele dupa Dragos cu care se întâlnea adeseori în Cismigiu, căci pe acolo le era drumul spre casă. La început, conversatia lor era foarte sumară. Se întâlneau, se salutau scurt: El: “Buna!”, ea: “Buna!”. După un timp: ”Ce mai faci?” “Bine, dar tu?” “Si eu bine.” Dragos o lua de mână si se plimbau tăcând, lăsând doar inimile să vorbească în graiul lor. La plecare îi înmâna o scrisoare de dragoste. Iulia răspundea întotdeauna prompt cu scrisori frumoase pe care eu i le ticluiam cum mă pricepeam mai bine. Mi-amintesc cum îi spuneam cu deplină convingere că numele Dragos s-a născut din cuvântul dragoste. Dupa un timp, Dragos i-a făcut urmatoarea declaratie de dragoste: “Stii ce-mi place la tine cel mai mult? Cât de frumoase scrisori îmi scrii. Noaptea nu pot dormi până nu citesc scrisorile tale, încat le stiu pe dinafara. N-as putea să trăiesc fără ele.” Cu vremea, Dragos a aflat cine scria acele “minunate” scrisori de dragoste. Credeti că între ei s-a schimbat ceva? Nici vorbă. După terminarea scolii s-au căsătorit si eu le-am botezat copilul. Ce dovadă mai mare trebuie pentru felul cum lucrează chimia? Nu este nimic mai frumos si mai tulburător ca privirile ochilor de îndrăgostit care spun povesti de iubire pe care cuvintele nu le pot îngâna sau asterne pe hârtie.

Si pentru că iubirea ocupă un loc atât de importat în viata oamenilor, i s-a închinat o zi din cele mai vechi timpuri, chiar înainte de crestinism, asa cum este sărbătoarea Dragobetele. E celebrată în ziua de 24 februarie, în anotimpul rece, dar tine inimile calde, căci “Dragobetele sărută fetele”, cum este vechea zicală românească. Se spune că Dragobetele, feciorul chipes si puternic al Babei Dochii, aduce iubirea în casă si în suflete. Acest tânăr neastâmpărat si năvalnic este fratele mai viril al mai firavului Sf. Valentin, Cupidonul american, care îsi arată amorul cu inimioare rosii străpunse de săgeti si răvase parfumate. Virilitatea Dragobetelui este o creatie în spiritul locului, tipic unei culturi dionisiace. Balcanicii sunt mai înfocati, mai întărâtati, mai puternici, mai voluptosi decat fratii lor de peste ocean. Zona Carpato-Dunăreană duduie de fortă si bărbătie.
Pentru omul arhaic, ziua de Dragobete era semnul sosirii primăverii. Era prima zi când se vorbea despre păsări si plante, semne ale înnoirii naturii, când păsările presărau bucurie, iar plantele si florile încântau simturile pe plaiurile mioritice. În această zi se “logodesc” păsările. Datorită vechimii, această zi a dat nastere la multe si frumoase obiceiuri care s-au păstrat la sate si care nu merită epitetul de “răsuflate”.
În ultimii ani, la oras, tinerii dornici de înnoire, încurajati si de comert, îi fac tot mai mult loc zilei de 14 februarie, Valentine`s Day, zi închinată iubirii în amintirea Sf. Valentin. Românii stiu destul de putin despre acest Sfânt care a fost executat în anul 269 la 14 februarie pentru că a favorizat căsătoriile interzise de împăratul roman Claudius. Acesta nu îsi putea aduna ostasi pentru prea multele razboaie purtate. Socotind că bărbatii nu doreau să îsi părăsească sotiile, a interis căsătoriile. Preotul Valentin, a cununat în secret perechi de îndrăgostiti, si-a atras moartea si a devenit martir.

Vă puteti închipui cum ar arăta omenirea dacă ar fi lipsită de acest sentiment de rotunjire a propriei fiinte, care stă la baza vietii, refugiul celor asupriti, acoperământul celor dezgoliti, speranta celor deznădăjduiti, hrana celor înfometati, apa celor însetati ?
Dar cum ar fi dacă, măcar numai pentru o zi, iubirea ar fi stăpână pe toate inimile, iar oamenii s-ar îmbrătisa si ar cânta “Toti pe lume frati noi suntem”?



Pickering ON




Elena Buică    2/12/2015


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian