Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Ruinele maya de la Coba

Pasionat fiind din copilarie de enigmatica civilizatie maya am asteptat cu nerabdare sa pot vedea cu ochii mei piramidele.Rabdarea mi-a fost rasplatita cand vizitand peninsula Yucatan din Mexic am reusit sa imi satisfac curiozitatea.Ba mai mult a fost una din cele mai interesante excursii din viata mea.
Complexul arheologic Coba se afla in vestul provinciei mexicane Quintana Roo la intersectia dintre drumurile ce duc la alte doua faimoase artefacte mayase:Chichen Itza si Tulum.Aceasta zona peninsulara a fost leaganul unei civilizatii extraordinare distrusa in mare parte de cuceritorii europeni.Inca sunt descoperite vestigii noi,lectii de istorie,literatura si astrologie apartinand unei
societati foarte dezvoltate pentru acele timpuri pre-crestine.Intinderea terestra dintre cele doua oceane care e impartita acum intre mai multe tari -Mexic,Belize,Guatemala si Honduras a fost leaganul unor legaturi dintre regatele mayase.Care in apogeul puterii au construit orase impunatoare strajuite de piramide falnice ce dainuiesc peste secole.
Intr-o dimineata senina cu destula umezeala ne-am hotarat sa plecam spre Coba.Acolo unde urma sa vizitam un oras precolumbian.Programaseram totul pentru o zi anterioara insa natura s-a dezlantuit pe parcursul zilei de ieri.Am trait cu spaima ca uraganul Odile va lovi
peninsula Yucatan.Subit a ocolit-o indreptandu-se spre nordul Mexicului si sudul Statelor Unite.Totusi intensitatea vantului a fost uluitoare iar cantitatea de apa cazuta in timpul noptii imensa.Majestuosii palmieri regali se aplecau asa de mult incat aproape ca atingeau pamantul
Peste ei parca cineva arunca din cer cisterne de apa de ploaie.Fulgerele brazdau cerul de la un capat la celalalt.In zori insa toate la locul lor,soarele arzator ne imbia la drum.
Am urcat in taxiul ce astepta in fata hotelului.Soferul mexican zambea pe sub mustata lui stufoasa.Ne-am dat seama prea tarziu ca fericirea afisata pe fata lui ascundea faptul ca nu vorbea engleza.Asa ca pana la destinatie,pe drumul de doua ore,discutiile s-au purtat intr-o semispaniola pigmentata cu o multitudine de gesturi.Drumul sinuos trecea prin diferite asezari mexicane.El pueblo -denumirea satului in spaniola-ni se prezenta ca o comunitate saraca,majoritatea oamenilor traind din mici mestesuguri si agricultura.Cei norocosi lucrau in turism sau faceau taximetrie.Am aflat de la soferul nostru ca sindicatul taximetristilor era foarte puternic.Recent intr-o statiune unui sofer neafiliat dar care incerca sa faca cativa banuti i-a fost intoarsa masina personala cu rotile in sus.Mestesugarii isi expuneau marfa la colt de strada sau magazine satesti.Majoritatea produselor erau statuete ori forme ce copiau traditiile mayase din zona.O multime de hamace facute de mana,animale din jungla,in special leoparzi.Reprezentarile ce cuprind schelete si capete de morti sunt la mare cautare printre localnici.Traditia zilei mortilor se sarbatoreste la in ultima zi a lunii octombrie.Are origini aztece.In perioada precolumbiana era inchinata reginei Mictecacihuatl protectoarea mortilor si se sarbatorea vara.Asimiland datina pamantului cu religia catolica spaniolii au facut una din putinele lor concesii combinand doua sarbatori religioase dar mutand data spre toamna.Localnicii sunt foarte binevoitori insa caldura si umezeala te molesesc.Printre casele cu arhitectura spaniola,patratoasa, bantuie o multime de caini costelivi alergati de copilasi zdrenturosi.Pamantul din jur e bolovanos avand o culoare maronie.Pe masura ce ne apropiam de Coba zaream in jur o multime de "cenote"(pesteri scufundate cu deschidere spre suprafata).Insusi localitatea e delimitata de doua lagune cu apa dulce:Coba si Macanxoc.De unde si traducerea numelui ce inseamna "apa agitata".
Informatiile arheologice sunt de data recenta .Primele studii au inceput prin 1800 ca apoi
datorita conflictelor locale studiul sa nu poata fi finalizat decat in 1973 cand siteul se deschide pentru public.In ziua de azi dintr-un numar estimat de 6000 de structuri doar trei sunt deschise oaspetilor.
Ajungem,luam bilete si incepem vizita.La intrare pentru puturosi, localnicii ofera transport pe triciclete sau daca vrei poti sa inchiriezi o bicicleta.Caldura e mare dar drumul pe care pasisera miile de mayasi este protejat de coroana copacilor.Formand un tunel umbros deasupra unui drum pavat cu calcar si numit sacbe.Impresionant de drept in bolovanoasa jungla inconjuratoare si avand in jur de 100km.Necesar deoarece transportul se facea fara a folosi roata ca mijloc de locomotie.Cativa mexicani se ofera sa ne fie ghizi si sa ne incante cu povestile lor fantastice.Refuzam politicos.Eram informati despre istoria si descoperirile locului. Urcam un mic delusor si apoi innaintea ochilor se arata prima constructie denumita piramida Iglesia(biserica) si un teren de fotbal.Sportul numit Ollalalitztli era foarte apreciat fiind o combinatie de joc cu mana soldul si piciorul.Mingea din guma plina de patru kilograme trebuia trecuta printr-un inel de piatra asezat la o innaltime apreciabila-aproximativ 5 metrii- pe un perete inclinat.Terenul este delimitat de doi pereti identici.Echipele erau formate din oraseni sau prizonieri de razboi.
Pierdera meciului se solda uneori cu sacrificiul uman.Stand intre ziduri parca auzi miile de muritori aclamand jucatorii sub privirile scrutatoare ale preotilor cocotati in varful piramidelor.In anii 600-800 a.d orasul avea o populatie estimata la 50.000 suflete.Caligrafii mayasi au lasat posteritatii inscisuri pe piatra.Denumite estella.Ce descriu istoria si obiceiurile timpurilor
Glypsurile-hieroglifele lor au fost cu greu descifrate deoarece spaniolii au fost atat de binevoitori incat au ars toate documentele stravechi
Pornim prin jungla, cativa kilometrii ca sa ajungem la urmatirul obiectiv.Calea ne e taiata de iguane grabite.Mai incolo un paianjan imens-tarantula.Corina se sperie si se ascunde dupa mine.Noi baietii curiosi,ne apropiem de vietate.Razvan cu un bat.Nu il las sa il sperie.Nici ei nu ma lasa sa il ating cu mana.Urmatoare piramida este cea mai innalta din peninsula Yucatan.
Masoara 42 metrii si are 120 de scari:Nohoch Mul.E printre putinele din Mexic pe care se mai poate urca.Si am facut-o.Transpirati,sufocati de caldura si cu doua zile de febra musculara dar a meritat.Din varf, panorama e magnifica.Plutesti deasupra junglei.Marea de vegetatie tropicala e la picioarele tale.Te simti ca un semizeu.Cei de jos par furnici neinsemate.Distantele accesibile.Pentru a impresion audienta prealatii trebuiau sa faci ceva deosebit.Incantatiile si sunelele nu impresionau Se pierdeau in departare.Ceva cu multa culoare.Sacrificiile umane.Sange si capete rostogolindu-se pe trepte.Am incercat sa ma strecor in incaperile edifiiciilor si am decoperit ca sunt foarte joase.De abia incapeam.Mai apoi observand nativii din zona am descoperit ca sunt foarte scunzi.De unde si dorinta de a arata mari prin adausul de coroane din pene.
O noua piramida numita Conjunto de Pinctura are, pe peretii camerei rituale picuri reprezentand zeitati mayane.La baza un grup de cladiri ce apartineau nobilimii.Statuete de cranii si estelle impregnate de istorie.Sculptate in roca, imagini de regi si conducatori locali.O multime de hieroglife peste care timpul si umezeala isi lasaamprenta.La stanga alta constructie.Semi deco-
pertata poarta numele Thompson un mare arheolog american ce si-a dedicat viata descifrarii si promovarii civilizatiei maya.
Nu ne mai saturam admirand incoace si incolo.Exaltarea facuse ca oboseala sa dispara miraculos.Dar ziua era pe terminate.La fel si lichidele pe care le aveam cu noi.Cu o imensa parere de rau am plecat.Promitindu-ne sa revenim.Si poate pana atunci vor escava noiminunatii.


Toronto / dec 2014






Cezar Popescu    12/25/2014


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian