Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Interviu – cu Ovidiu Hurduzeu din California

Românii au din ce în ce mai multe solutii ca să privească realitatea lumii internationale. Află astfel că si în locuri mitizate, precum SUA, oamenii caută disperati o realitate mai bună. Ovidiu Hurduzeu, scriitor si critic social român, ne propune câteva secvente americane, bune să ne întărească sufletul si credinta.

Ovidiu Hurduzeu, scurtă biografie: Ovidiu Hurduzeu, născut la Bucuresti în anul 1957, este un scriitor si critic social român, stabilit în California din anul 1990, doctor în literatura franceză si stiinte umaniste al Universitătii Stanford, SUA. Este autorul unui volum de proză scurtă, al unui roman, al unui studiu asupra cazului Unabomber si a două cărti de eseistică: "Sclavii fericiti" si "A Treia Fortă. România profundă" (împreună cu Mircea Platon). Îngrijeste împreună cu economistul catolic american, John Medaille, o antologie de texte despre distributism si noua economie civică, sub titlul "Economia libertătii: Renasterea României profunde".


- Domnule Ovidiu Hurduzeu, stiu că trăiti în SUA de ani buni. Cum îi văd americanii pe români, pe diferite nivele, de la nivelul omului politic până la cel al omului de cultură?
- Pentru americanul de rând, care nu poate localiza nici New Yorkul pe hartă, România nu există sau a aflat de ea din întâmplare, din surse aleatorii. Cât stim noi despre insulele Sao Tome si Principe, atâta stiu si acesti americani despre România. La nivel de stat, relatiile par excelente. În mass-media americană avem o imagine "căldută" spre negativă. Suntem mereu prezentati în negru-cenusiu, ceea ce ridică unele întrebări asupra gradului de informare si de obiectivitate a persoanelor care prezintă informatii despre România. În mediile universitare si în cele profesionale avem o imagine foarte bună. Studentii români care studiază în SUA sunt peste media colegilor lor americani, iar profesionistii din diferite domenii sunt aproape unanim apreciati. Dar nu ne impunem numai prin competentă, ci mai ales prin competenta asociată unor trăsături umane deosebite, între care inteligenta, omenia, cumpătarea si hărnicia sunt doar câteva. Sistemul economic si cultural din România, pentru a-si justifica falimentul, a indus în mintea cetătenilor ideea unui caracter românesc congenital pervertit: nu mai este nimic de făcut întrucât asa suntem noi rămasi de la Dumnezeu, să fim neputinciosi si hoti. Nimic nu poate fi mai fals. Este o adevărată ideologie satanică strecurată în suflete cu scopul de a descuraja poporul român si a-l mentine într-o stare de sclavie.

Plecarea definitivă a tinerilor din România este o tragedie natională

- S-a vorbit foarte mult de o anume atmosferă din interiorul diasporei românesti. Lucruri nu tocmai bune. Care este acum atmosfera în comunitatea românilor care trăiesc în SUA? Care este orizontul asteptării acestor români în legătură cu evolutia României în spatiul UE?
- Si aici se exagerează dezbinarea si se trec sub tăcere lucrurile bune care se fac în baza comuniunii spirituale a românilor. Pe noi ne uneste Duhul, si nu un spirit legalist sau colectivist, suntem o simfonie pluripersonală, nu un musuroi de furnici, crestem într-o Biserică, si nu într-o pură ordine juridică sau economică. La noi solidaritatea are la bază principiul vecinătătii. În diasporă, trăim în familia extinsă, cu prietenii, cu neamurile, cu enoriasii de la biserică, iar aceasta poate crea impresia de "izolare". La nevoie, "vecinătătile" se unesc, dar trebuie să existe o nevoie adevărată. Majoritatea românilor din diasporă vor binele României - din moment ce noi, cei din SUA, nu ne lovim zi de zi de prezenta UE, nu trăim din finantările Uniunii, nu trebuie să luptăm cu legislatia ei stufoasă, suntem într-un fel detasati de evolutia României în spatiul UE. Rămânem însă profund îngrijorati de evolutia României în propriul ei spatiu, în propria ei casă si ogradă.
- Ce valori culturale sau de altă natură, de marcă românească, circulă în sistemul atât de vast al civilizatiei nord-americane?
- Tot ce are mai bun poporul român ajunge mai greu sau mai usor si în SUA. Faptul că aceste valori nu reusesc întotdeauna să se impună este o altă problemă, care tine de modul lor de difuzare, de obstacolele pe care le întâmpină în a fi larg cunoscute, si nu de calitatea lor intrinsecă.
- Multi tineri români, majoritatea bine scoliti, se îndreaptă tot mai mult spre SUA. Cum se integrează si, mai ales, cum se raportează ei în continuare la tara natală?
Plecarea definitivă a tinerilor din România este o tragedie natională. O si mai mare tragedie este lipsa unui program coerent si realist de repatriere. Fiecare tânăr are modul lui de raportare la România, în general tinerii români imigranti sunt prea preocupati să-si facă un rost în SUA ca să se mai gândească la soarta României. Ca orice imigrant, sunt mânati de imbolduri nostalgice să "ajute tara", mai organizează câte un club românesc pe la universitătile americane unde studiază si… cam atât...

Ortodoxia cunoaste o răspândire mare în SUA

- Există o opinie, conform căreia modelul american de viată, în general, ar fi lipsit cumva de ancore spirituale. Care este locul Ortodoxiei, cu valorile ei, cu mentalitătile ei, în ansamblul lumii americane contemporane?
- Spre deosebire de România, unde se încearcă subrezirea Ortodoxiei chiar din interiorul ei, în SUA, Ortodoxia cunoaste o vigoare si o răspândire extraordinară. Nu mai este un secret pentru nimeni că SUA trec printr-o profundă criză culturală. Într-adevăr, civilizatia americană si-a pierdut ancora spirituală. Religia principală a SUA, protestantismul, s-a transformat drastic în ultimii 30-40 de ani. Dintr-o religie bibliocentrică ce punea accentul pe sacrificiul de sine si dreptate în numele lui Dumnezeu, a devenit în mare parte ceea ce se numeste the prosperity Gospel: "Ascultă poruncile lui Dumnezeu si El te va îmbogăti". Vechii predicatori ca Billy Graham au fost înlocuiti de tipi precum Joel Osteen, care a cumpărat un stadion de 64.000 de locuri si l-a transformat în biserică, o biserică unde aproape că nu mai este pomenită biblia. Popularitatea de care se bucură cărti ca "Rugăciunea lui Jabez" este un exemplu grăitor despre starea de cădere spirituală prin care trece America. În acest context, din ce în ce mai multi protestanti americani se convertesc la Ortodoxie. Unii regăsesc credinta cea adevărată după ce au cunoscut modernismul si coruptia anglicanismului, sărăcia spirituală a protestantismului american si scandalurile care zguduie periodic catolicismul. Vreau să subliniez că majoritatea celor care se convertesc adoptă Ortodoxia cu trup si suflet, iubesc traditia ei monastică si nu doresc în nici un fel ca Ortodoxia să se schimbe. Regăsesc acea ancoră spirituală pierdută. Ascetismul Ortodox este un antidot împotriva consumismului american, oferă o atractie enormă pentru americani întrucât este un ascetism ce pune în valoare frumusetea lumii. Doar în Ortodoxie frumusetea si ascetismul nu sunt în contradictie, ci se sustin unul pe altul într-o viziune iconică asupra lumii. După ce-au rătăcit prin alte credinte, acesti americani redescoperă cu multă multumire o biserică condusă nu de o carte (Biblia) sau de o persoană umană (Papa), ci de însusi Iisus Hristos. Am întâlnit multi dintre acesti ortodocsi. Fericirea de pe fetele fratilor mei americani, rugăciunile lor de recunostintă - recunostinta de a fi reintrat în Duhul dreptei credinte în Iisus Hristos, hotărârea lor fermă de a nu schimba nimic din dogma si învătătura transmise de traditiile Ortodoxiei m-au ajutat să mă întăresc în propria mea credintă.
Prăbusirea unui mod de viată rezultat în urma a două revolutii

- În România, toată lumea acum pare a fi preocupată de criza economică. Multi văd primele cauze ale declansării acestui fenomen complex în slăbiciunile economiei de tip american. Adică o economie excesiv speculativă sau, în termeni de bun-simt crestin, o economie bazată pe lăcomia excesivă a capitalului multinational. Care sunt opiniile dvs. cu privire la acest fenomen?
- Criza mondială actuală este una de sistem. Asistăm la prăbusirea unui mod de viată si productie rezultat în urma a două revolutii. Pe de-o parte, revolutia culturală a "noii stângi", începută în anii 1960, care a produs un relativism generalizat, o societate fragmentată si distrugerea valorilor traditionale - deci, un libertarianism cultural -, iar pe de altă parte, un libertarianism economic sustinut de dreapta neoliberală, declansat prin decizia politică a Administratiei Reagan, urmată la scurt timp de conducerile altor mari economii dezvoltate, de a relaxa legile antimonopol. Odată ce mecanismul "dereglementărilor" s-a pus în miscare, el nu a mai putut fi oprit. Dreapta neoconilor (neoconservatorii) nu a făcut decât să continue în plan economic excesele din plan cultural ale stângii. Potrivit actualului "rege-filosof" al conservatorilor britanici, Phillip Blond, libertarianismul cultural si cel economic au avut o agendă comună, ambele sustinând o ideologie liberală denaturată. Si nu numai o ideologie denaturată, cât mai ales o antropologie anticrestină. În locul persoanei, în sens crestin, care există numai în comuniune cu celelalte persoane, unice, libere si responsabile, neoliberalismul a pus individul monadic condus doar de propriul interes egoist. Tările occidentale dezvoltate nu au luat în considerare sfatul întelept al Papei Ioan Paul al II-lea, care le-a avertizat imediat după căderea Zidului Berlinului, în enciclica Centesimus Annus: "Tările occidentale, la rândul lor, riscă să vadă în această prăbusire a comunismului o victorie unilaterală a propriului lor sistem, ceea ce le-ar împiedica să opereze modificări necesare în acel sistem".

"Omul nou" european va da gres

- Poate România, după 20 de ani de căutări si ajustări - mai ales la modele europene , să-si găsească o identitate care să-i asigure un echilibru economic, social si cultural într-un sistem mai larg, cum este cel al UE?
- UE nu poate oferi un model unic de dezvoltare într-o Europă a natiunilor, unite într-o comunitate de destin. Toate încercările de amalgamare si pritocire a valorilor si populatiilor de pe bătrânul continent pentru a obtine un "om nou" european, pe modelul lui homo sovieticus, vor da gres. Vor destabiliza si mai mult echilibrele economice, sociale si culturale, deja fragilizate de criza economică, declinul demografic si imigrările masive din afara Europei. România să înceteze să mai aplice modele din import, venite la pachet, si să treacă de îndată la elaborarea de practici economice si sociale "made in Romania", spre binele comun al românilor si, deopotrivă, al partenerilor nostri europeni.
- Am putea vorbi de un model românesc pe care să-l clădim, usor-usor, si-n plan economico-social în următorii ani pe drumul asezării României în sistemul european? Un model care să semene întrucâtva cu cel al unor tări precum Spania, Italia si, de ce nu, Polonia?
- Noi nu avem de ce si nici nu am putea să aplicăm ad-litteram un model provenit din alte tări. Trebuie să restaurăm, să aducem la zi propriile noastre modele economice pe care le-am sters din memoria colectivă si în bună parte si din arhive. În cercurile conservatoare traditionale din Anglia si din SUA - mă gândesc în primul rând la gânditori si economisti catolici precum Stefano Zamagni, John Médaille, Thomas Storck, sau la anglicanul Phillip Blond - este redescoperit cu admiratie modelul distributist din România lui Ion Mihalache. În anii â20 marele gânditor englez G.K. Chesterton prezenta modelul românesc drept un exemplu demn de urmat pentru întreaga Europă. Până la expozitia dedicată istoriei cooperatiei din România, organizată de istoricul Emilia Corbu la Slobozia (expozitia este încă deschisă publicului), nu se stia mai nimic de dimensiunile si complexitatea sistemului economic distributist care a functionat în România dinainte de comunism. Tara noastră a fost pusă pe butuci fiindcă a urmat modele străine de firea românului, de rostul crestin al vietii sale, modele prea putin adaptabile realitătilor social-economice de pe aceste meleaguri. Cum modelele importate s-au prăbusit - chiar presedintele tării a recunoscut-o în discursul recent de la Tusnad -, în zadar vom încerca să le cârpim cu petice "morale", keynesiene, etatiste etc. Observ că în ultimul timp unii ar vrea să vopsească gardul economiei în culorile "crestin democratiei". Este o încercare de a "binecuvânta" crestineste coruptia, abuzul si cleptocratia de la noi. Sper ca Biserica Ortodoxă să nu se lase amăgită de aceste manevre politicianiste. Mântuitorul a spus: "Nimeni nu pune un petic de postav nou la o haină veche, căci peticul acesta, ca umplutură, trage din haină si se face o ruptură si mai rea".

Un model economic pentru România

- După câte ne-ati spus, lucrati la "un model economic pentru România, model în concordantă cu valorile noastre crestin-ortodoxe". Faceti o descriere succintă, pe întelesul tuturor, a acestui proiect. Singurul model care este cu adevărat în concordantă cu valorile crestin-ortodoxe este modelul distributist al "economiei civice", bazat pe antropologia crestină a persoanei, pe sustenabilitate, pe subsidiaritate, pe valorile omeniei, dăruirii si iubirii crestine. Prin ce este el în concordantă cu valorile crestine?
- În primul rând, prin faptul că urmăreste respectarea demnitătii si autonomiei cetătenilor în toate laturile vietii sociale, de la alocatia pentru nou-născuti până la asigurarea unui venit drept. Celelalte modele economice promovează pe homo oeconomicus, care nu este o persoană, ci un mijloc, o "resursă umană", exploatat ca marfă sau ca sursă de profit. În al doilea rând, economia civică promovează dezvoltarea durabilă si la scară umană, si nu un progres nesăbuit, de dragul progresului; hiperindividualismul este înlocuit de personalism, în care interesul personal este urmărit cu responsabilitate si armonizat cu cel al comunitătii. Si, în al treilea rând, economia civică propune răspândirea largă a proprietătii productive sub forma unor entităti mici si mijlocii care functionează "în retea" sau în asociatie unele cu altele. Numele de distributism, sub care mai este cunoscut modelul, nu înseamnă "distribuirea bunăstării/bogătiei" din modelul socialist, ci distribuirea proprietătii productive (aici intră si cunostintele, si creditele ieftine destinate productiei). Nu este vorba numai de o schimbare de model economic, ci de o întreagă paradigmă socială si culturală. Modelul nu este "de import", desi a fost teoretizat, la începutul secolului al XX-lea, de gânditorii catolici G.K. Chesterton si Hillaire Belloc. În trecutul nostru, distributismul a stat la baza economiei tărănistilor lui Ion Mihalache, dar îl regăsim si în modurile populare de guvernare din traditia zemstovului rusesc, evocate de marele gânditor ortodox Alexandr Soljenitîn si functionează cu succes, azi, în multe locuri de pe glob. Două exemple concludente: cooperativele Mondragón din Tara Bascilor, cu cei 100.000 de proprietari-lucrători si 50 de ani de activitate încununată de succes, si economia civică a Emiliei-Romagna, unde 40% din PIB provine de la firmele care lucrează în sistem partenerial si asociativ. Este o economie a libertătii si demnitătii umane. O economie a dăruirii si frătietătii. O propunere ortodoxă de scoatere a României din criză.
- Domnule Ovidiu Hurduzeu, vă multumesc foarte mult, dorindu-vă mult succes în continuare!...







Stelian Gombos    12/9/2014


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian