Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Scrisoare pastorală

La mulți ani!

Atlantida vremii noastre. Atlantida a fost un continent, sau, mai bine-zis, o insulă imensă, undeva, în Oceanul Atlantic. Ea s-a scufundat la un moment dat. Despre ea vorbesc doar vechii scriitori. Din scrierile acestora aflăm că locuitorii acestei ,,insule-continent” erau deosebiți de restul oamenilor. Erau ,,atlanți”, adică mai mari, uriasi; erau, în acelasi timp, cu mult mai avansați în cunoastere decât ceilalți. Atlantida ajunsese la un nivel de cultură si civilizație greu de apreciat astăzi. Adevărat este că, după cum spun cei vechi, tocmai această dezvoltare extraordinară a stiinței atlanților a dus la distrugerea civilizației si continentului lor. S-a produs acolo o catastrofă, care a nimicit viața si teritoriul atlanților. Totul a rămas o amintire.
Pornind de la acest adevăr, oamenii vremii noastre ar trebui să învețe multe din el. Si noi, oamenii de azi, am ajuns la un nivel al culturii si civilizației pe care nu l-au atins vreodată generațiile trecute. Deținem aparate, tehnici si cunostințe la care părinții, mosii si strămosii nostri nici n-au visat vreodată. E si bine, e si rău. Cunoastem o bună parte din tainele lumii, ale Pământului si Cosmosului si le stăpânim, conform poruncii divine: ,,Cresteți si vă înmulțiți si stăpâniți Pământul”. Am crescut sub aspectul cunoasterii si dezvoltării stiinței si tehnicii; ne-am înmulțit, fiindcă am ajuns de la o pereche de oameni la peste sapte miliarde; stăpânim Pământul si se pare că stăpânim si o părticică din Univers. Ei bine, ce facem acum? Suntem noi suficient de înțelepți ca să gestionăm aceste comori, pe care le deținem sau vom avea soarta atlanților de pe Atlantida?
Faptul că putem să stoarcem toate bogățiile Pământului, că putem să creăm atâtea si atâtea bunuri si tehnologii nu ne satisface. Vrem tot mai mult. Vrem totul! Nu cred că a fost an, în ultimele două secole, în care, undeva pe glob, să nu fi fost un război sau o stare conflictuală între două sau mai multe state. Nu mai vorbesc de conflagrațiile mondiale. S-au secerat milioane de vieți omenesti, s-au distrus bunuri materiale si spirituale incalculabile. S-au ocupat teritorii, s-au pierdut teritorii; s-au schimbat granițe; s-au înființat si s-au desființat state. Există locuri în lume, unde produsele agricole si alimentele în general sunt aruncate la gunoi ca să nu scadă prețul lor de pe piețe; există, în acelasi timp, locuri de pe glob, unde oamenii mor de foame. Există oameni foarte bogați si există oameni foarte săraci. Există țări, a căror tehnologie le permite să distrugă planeta Pământ printr-o simplă apăsare pe buton; există țări, în care populația lor trăieste la nivel de triburi primitive. Există țări care se amenință cu folosirea armelor nucleare; există triburi, care se amenință cu arcurile, cu bâtele si cu pumnii. Se alocă anual sume uriase pentru înarmare, pentru arme si muniții tot mai sofisticate; se alocă puțin, poate chiar nimic pentru cercetarea unor boli care seceră mii si mii de oameni în fiecare zi. Auzim că un bombardier costă miliarde de dolari sau de euro, dar nu auzim că s-a alocat un leu pentru cei bolnavi de cancer, de sida, de ebola si de alte si alte ciume ale veacului nostru! Există oameni care se plimbă cu rachetele printre stele, care îsi cumpără terenuri pe lună sau pe planeta Martie, dar există milioane de oameni, în special de copii, care nu stiu să scrie si să citească, fiindcă n-au bani să urmeze o scoală. Există oameni care-si fac palate ca-n povesti si cavouri cu încălzire centrală si televizoare cu plasmă, care vin să boteze copiii cu elicopterul si există oameni care scotocesc prin tomberoane ca să găsească o coajă de pâine s-o mănânce! Vorbim de globalizare, de dispariția statelor si a granițelor dintre ele, de o lume care să semene cu o turmă fără staule si garduri între ele, dar constatăm că în multe-multe cazuri sunt ziduri de netrecut între părinți si copii, între frați, între soți! Ne batem cu pumnul în piept că respectăm drepturile omului, dar legalizăm avorturile si aruncăm la tomberon milioane de copii nevinovați, în schimb, recunoastem ca legale ,,căsătoriile” între persoane de acelasi sex, ucidem pe cei care nu sunt de aceeasi religie, limbă, etnie si culoare cu noi. Interzicem religia în scoli, fiindcă, vezi Doamne, o fetiță din Buzău e terorizată când vede icoana pe peretele clasei, dar încurajăm mascaradele de halowen, valentineday, educația sexuală încă de la grădiniță începând. Vedem bine că atmosfera ne este supraîncărcată cu otrăvuri de tot felul, că stratul de ozon si cantitatea de oxigen scade constant, dar tăiem în mod inconstient plămânii Pământului, adică pădurile. Sunt pline rafturile magazinelor alimentare si tarabele piețelor cu produse otrăvite de tot felul de chimicale, care le cresc forțat, le coc, le fac să reziste, să nu le mănânce viermii, dar lăsăm pământurile noastre nemuncite, acelea de pe care am putea să ne producem o bucată de mâncare cât de cât mai curată. Puscăriile sunt arhipline, ca si cârciumele de altfel, dar bisericile sunt goale. Cartea a devenit cenusăreasa vremii noastre, iar toată ,,cultura” si ,,educația” ne-o facem de la televizor, de la internet. Ne plângem că se abat asupra noastră atâtea si atâtea catastrofe naturale, precum inundații, erupții vulcanice, cutremure, furtuni si câte si mai câte alte semne că Dumnezeu Si-a întors fața de la noi, dar nu suntem în stare să-I acordăm lui Dumnezeu câteva minute pentru o rugăciune. Ne plângem că Dumnezeu nu ne mai iubeste, dar nu suntem în stare să ne împăcăm cu frații nostri, cu părinții, cu soțul, soția, vecinul, colegul etc. Sunt coplesiți judecătorii de atâtea procese, de atâta ură si încrâncenare ce există între oameni, dar ne batem în piept că suntem fii lui Dumnezeu, crestini botezați. Se depun mărturii mincinoase, se falsifică acte, corupția e peste tot si nedreptatea e la ea acasă. Alții, din alte religii, produc acte teroriste, distrugând nenumărate vieți omenesti, pentru a fi primiți într-un rai în care li se pun la dispoziție câteva zeci de fecioare! Analfabeți cu tupeu învârtesc banii cu lopata, în timp ce intelectuali de elită îsi permit cu greu să cumpere o carte. Spre vârfurile piramidelor sociale se înghesuie atâția infractori, incompetenți si corupți, în timp ce oamenii capabili sunt împinsi tot mai la marginea societății. Radiografia ar putea continua!
Suntem, într-adevăr, buni administratori? Nu cumva suntem pe urmele atlanților? Va avea si Pământul nostru soarta Atlantidei? Dacă îl vom administra cu aceeasi inconstiență, fără frică de Dumnezeu si respect față de oameni, cu siguranță că da. Dumnezeu ne-a dat minte, ne-a dat voință, ne-a dat sentimente, ne-a dat libertate. De noi depinde cum le folosim: spre a face din Pământul acesta un colț de rai în Univers, ori pentru a face un iad.
Apropiata Nastere a Domnului Iisus să aducă în sufletele tuturor speranța de mai bine, speranța că Pământul nu va fi a doua Atlantidă. Să ajute Dumnezeu!
*
Sfaturi părintesti. Întrerupem lectura din cartea Părintelui Arsenie Boca si redăm o Scrisoare a Sfântului Andrei către poporul român, care circulă pe internet, dar care are multe lucruri ziditoare:
,,Popor român! Îţi scriu cu drag. Scriu pentru fiii mei, pe care i-am născut prin Evanghelie. Scriu ca un tată fiilor săi, cărora le-am lăsat toată mostenirea! Cu ochii umezi, îmi amintesc cum am păsit în pământul vostru. Da, la Tomis m-a lăsat corabia, parcă era ieri… În port, învălmăseală, iar eu nu cunosteam pe nimeni. Eram doar un bătrân străin si zdrențuit. „Doamne, de ce m-ai adus aici? Eu nu cunosc pe nimeni în aceste ținuturi! De unde să încep, cui să vestesc că Tu ai înviat? Mă simt în mijlocul lupilor, Doamne! Tu stii sunt bătrân si bolnav…”. În momentul descumpănirii, pe malul mării… am plâns…!
Cu toiagul în mână si desaga în spate am început să cutreier țara necunoscută. Atunci am descoperit frumusețile pământului dintre Dunăre si mare: păduri nesfârsite, munți si râuri, câmpii mănoase si lunci roditoare. Am găsit pârâiasul si pestera în care, după cum stiți, am locuit la voi! Rugăciune după rugăciune, lacrimă după lacrimă, am început să zidesc Biserica Neamului Românesc! Să stiți că nu mi-a fost usor! A trebuit mai întâi să învăț limba si obiceiurile. Atunci, am văzut că acest popor are o inimă bună si un suflet mare. Niciodată, nimeni nu mi-a închis usa – în realitate, nu mie, ci lui Hristos pe care L-am vestit în pământul vostru! De la zi la zi, poporul lui Dumnezeu a început să crească. Pestera devenea neîncăpătoare, iar eu nu mai făceam față noilor frați! Atunci am hirotonit primii episcopi si preoți, bărbați din neamul vostru. Atunci am stiut că aici o să se nască un popor de sfinți.
Am plâns din nou, când a trebuit să mă despart cu trupul de voi! Hristos avea nevoie de mine în alte locuri. „Doamne, sunt bătrân, de acum mă pregătesc să vin la Tine! Lăsă-mă să îmi trăiesc ultimele clipe cu poporul acesta, pe care îl iubesc si care mă iubeste…”, am insistat, dar Domnul avea alte planuri cu mine. Din nou, la Tomis mă astepta corabia. Frații au umplut portul. „Doamne, minunat esti Tu! Când am venit eram singur, iar acum suntem o adevărată Biserică!” Am păsit în corabie dar, de fapt, nu m-am despărțit niciodată de voi. Gândul si rugăciunea la voi mi-au fost. Mă simt tată si apostol al neamului vostru! Orice tată are bucurii si tristeți de la fiii săi. Bucurii au fost multe, de fapt, cele mai multe! Când am văzut că nu v-ați lepădat credința în fața popoarelor migratoare, care au fost cu sutele, că nu v-ați pierdut în marea islamică, mare care v-a înconjurat timp 400 de ani, că ați păzit întreaga Europă, că ați ținut credința asa cum eu v-am lăsat-o, curată si sinceră, desi au fost mulți care au vrut să o fure, că ați avut domnitori sfinți: Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Neagoe Basarab, Mihai Viteazu, Miron Barnovschi si Constantin Brâncoveanu, m-am bucurat că eu am fost ales să fiu apostolul vostru!
Când am văzut că sămânța semănată de mine, la bătrânețe si cu multe lacrimi, rodeste, a înflorit în mine nădejdea că neamul meu românesc o să se mântuiască! Sămânța udată de mine în pământul românesc a rodit si a umplut raiul cu sfinți, deloc puțini: Sfântul Bretanion, Episcopul Tomisului, Sfântul Ierarh Iachint de Vicina, Sfinţii Mucenici Claudiu, Castor, Sempronian si Nicostrat, Sfinţii Mucenici Epictet si Astion din Halmyris, Sfântul Mucenic Emilian de la Durostor, Sfinții Mucenici Zoticos, Attalos, Kamasis si Filippos din Noviodunum, Sfinții Mucenici Nichita si Sava si alţi crestini martirizaţi de goţi, Sfânta Muceniţă Filofteia, Sfântul Mucenic Montanus, preotul, si soţia sa, Maxima, Sfântul Ierarh Andrei Saguna al Transilvaniei, Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Sfântul Ierarh Ghelasie de la Râmeţ, Sfântul Ierarh Ilie Iorest, Sfântul Iosif Mărturisitorul din Maramures, Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partos, Sfântul Ierarh Pahomie de la Gledin, Sfântul Ierarh Sava Brancovici, Sfântul Niceta de Remesiana, Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi, preotul mărturisitor Moise Măcinic din Sibiel, Sfântul Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, Sfântul Ierarh Petru Movilă, mitropolitul Kievului, Sfântul Ierarh Simion Stefan al Transilvaniei, Sfântul Ierarh Varlaam al Moldovei, Cuviosul Antipa de la Calapodesti, Cuviosul Antonie de la Iezeru-Vâlcea, Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica, Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, Cuviosul Daniil Sihastrul, Cuviosul Dimitrie cel Nou din Basarabi, Cuviosul Dionisie cel Smerit, Sfântul Ierarh Dosoftei, Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul, Cuviosul Gherman din Dobrogea, Sfântul Cuvios Ioan Iacob Hozevitul, Cuviosul Ioan Casian Romanul, Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop, Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici, Cuviosul Nicodim de la Tismana, Sfântul Cuvios Onufrie de la Vorona, Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iasi, Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ, Cuviosul Mărturisitor Sofronie de la Cioara, Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla, Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului, Cuviosul Visarion Mărturisitorul, Sfântul Mucenic Ioan Valahul, Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, Sfântul Mucenic Sava de la Buzău, Sfinții martiri năsăudeni, Sfinții nemțeni…
Cimitirele voastre sunt pline de sfinții lui Dumnezeu, nestiuți de nimeni. Gropile comune de pe lângă marile lagăre si închisori comuniste sunt pline de sfinți mărturisitori. Pădurile voastre ascund cruci pusnicesti încă necunoscute. Mânăstirile voastre, casele voastre sunt înconjurate de sfințenie. De la Mitropolitul Iosif Naniescu „cel Sfânt al Moldovei”, la părinții Vichentie Mălău si Ioanichie Moroi, la părinții Paisie de la Sihla si Cleopa, la părintele Arsenie Boca, la mamele si bunicile voastre sfinte… Din plămada voastră s-au născut Eminescu, Enescu, Brâncusi, Vulcănescu, Vuia, Vlaicu, Coandă, Eliade, Iorga, Grigorescu si Tătărăscu… Sunt nume la care sufletul vostru tresaltă! Si al meu tresaltă! Pentru că au răsărit din osteneală, din muncă si prin lacrimi! După cum bine stiți, au fost si întristări… dar, nu vi le mai amintesc, că să nu stric inima voastră!
De fapt…, de ce v-am scris… e să vă previn că vin zile grele pentru voi, ca neam crestin! Sunteți la întâlnirea dintre Occident si Orient. La mijloc, între materialismul occidental si mistica orientală. Să aveți grijă, ce alegeri faceți! Nu cumva să procedați ca acel măgar care, nehotărât din care stog de fân să mănânce, a murit de foame la mijloc. Aveți o comoară, credința si limba română la un loc, căci nu pot fi despărțite! Amintiți-vă că numai la voi si doar în limba română, Dumnezeu este numit drăguțu’ si bunuțu’, iar Născătoarea de Dumnezeu este Măicuța Sfântă! Păstrați această comoară asa cum v-au lăsat-o bunicii si părinții vostri. Țineți-vă copiii aproape de Cruce, ca să prindă Învierea!
Drag popor român crestin, măcar acum, în al treisprezecelea ceas, aminteste-ți cine ai fost, cine esti si unde poți ajunge. De câte ori vrei să calci dincolo de tradiția ta crestină, gândeste-te că un mosneag a plâns pentru tine la marginea mării, acum două mii de ani! Române drag, credința ta s-a născut din lacrimi! Nu da cu piciorul la două milenii de pâine neagră, amestecată cu lacrimi si suferință. Nu lăsa ca evlavia, râvna si jertfa domnitorilor, a strămosilor si a părinţilor nostri, a celor care au apărat de-a lungul a două mii de ani patria si această credinţă, să fie risipite. „Nu uita că esti român,/Că sus în deal la tine-n sat/ Popa Ioan te-a botezat./(…)Nu uita că esti român,/Că tatăl tău si mama ta/Bunicul si bunica ta/ Te-au învățat dintotdeauna să fii bun!”/ Al vostru, Părinte întru Evanghelie, Andrei Apostolul!”
*
*
În luna noiembrie am donat pâine credinciosilor participanți la slujbe, astfel: 2 nov.(Malovăț): 200 pâini; 8 nov.(Malovăț): 150 pâini; 9 nov.(Bârda): 100 pâini; 16 nov. (Malovăț): 250 pâini; 21 nov.(Bârda): 25 pâini; 23 nov. (Bârda): 80 pâini; 30 nov.(Malovăț): 270 pâini. Asadar, în cursul lunii noiembrie s-au donat 1.075 pâini. Copiilor li s-au donat si ciocolate.
*
Publicații. În această perioadă, preotul Dv. a reusit să mai publice câteva materiale astfel: ,,Scrisoare pastorala”-289, în „Bibliotheca septentrionalis”, Baia Mare, 2014, 23 nov., ediţie si on-line (http:// ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com); în ,,Observatorul”, Toronto(Canada), 2014, 24 nov., ediție on-line (http://www.observatorul.com); Oferta de carte – noiembrie, în ,,Gazeta Dâmboviței”, Târgoviste, 2014, nr. 1091-1092(23 nov.), ediție si on-line(http://www. gazetadambovitei.ro); Măria ta, Țăran Român(III), în ,,Memoria Oltului”, Caracăl, an. III(2014), nr. 11(nov.), pp. 1-2, ediție si on-line(www.memoriaoltului.ro); Biserica si Scoala, în ,,Națiunea”, Bucuresti, 2014, 26 nov., ediție si on-line(http://www.ziarulnatiunea.ro); Torogoata, în ,,Apollon”, Urziceni, 2014, nr. 13(56), p. , ediție si on-line(www.revista apollon.ro); Viperele, în ,,Apollon”, Urziceni, 2014, nr. 13(56), p. 19, ediție si on-line(www.revista apollon.ro);; Oftica, în ,,Apollon”, Urziceni, 2014, nr. 13(56), p. 19, ediție si on-line(www.revista apollon.ro); Biserica si Scoala(I), în ,,Apollon junior”, Urziceni, an. I(2014), nr. 12(dec.), p. 6, ediție si on-line (www.revista apollon.ro);
O recenzie la vol. II din cartea preotului si cântărețului Dvs., Bibliografia Revistei ,,Mitropolia Olteniei”(1948-2008) publică Domnul I. Tâlvănoiu în ,,Memoria Oltului”, Caracăl, an. III(2014), nr. 11(nov.), pp. 93, ediție si on-line(www.memoriaoltului.ro);
În revista ,,Apollon junior”, două fiice ale parohiei noastre publică două poezii, creație proprie: Virginia-Iuliana Cojocariu poezia Iarna si Alina-Marinela Crasoveanu poezia Mos Crăciun. Amândouă fetele sunt în clasa a V-a la Scoala din Malovăț si au fost îndrumate de Domnisoara Prof. Picu Liliana. Poeziile sunt în ,,Apollon junior”, Urziceni, an. I(2014), nr. 12(dec.), p. 10, ediție si on-line ediție si on-line(www.revista apollon. ro);
*
Parohia noastră a publicat volumul V din Viețile Sfinților(432 pagini). Cartea cuprinde viețile sfinților sărbătoriți în lunile noiembrie si decembrie, cât si lecturi ziditoare de suflet. Începând cu primele duminici ale lui decembrie, vom face distribuirea ei. Toate familiile din parohie, indiferent dacă au achitat sau nu ceva pentru contribuția de cult, vor primi această carte drept cadou de Sfintele Sărbători ale Crăciunului. O singură condiție trebuie să îndeplinească: să vină la biserică, să o ridice si să semneze de primire. Atât. Cei din afara parohiei, fii ai satului si credinciosi care n-au legătură cu parohia noastră, dar au ajutat parohia cu cel puțin 50 lei în perioada 1 decembrie 2013 – 30 noiembrie 2014(a se vedea lista de mai sus), vor primi această carte prin postă în următoarele săptămâni. Să ne ajute Dumnezeu să mai putem să vă oferim si alte daruri de suflet si în anii care vor veni!
*






Pr. Al. Stănciulescu-Bârda    12/9/2014


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian