Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Nicholas Georgescu-Roegen (1906-1994)

Nici acuma după atâtia ani nu î-mi vine să cred că au trecut 100 de ani de cînd s-a născut si la 30 octombrie anul acesta (2014) se împlinesc 20 de ani de
când a încetat din viată cel care mi-a fost un prim sfătuitor când
am ajuns îm America.
Asi fi vrut să scriu si la aniversarea celor 100 de ani de la nasterea sa, despre acest om, intelligent, cu o personalitate deosebită, un creator si un deschizător de noi drumuri în gândirea contemporană matematică, filozofică si economică.
La adata aceea (2006) cei mai multi dintre intelectualii români din tară si cei de peste hotare scriseseră zeci de pagini, se tinuseră tot felul de simpozioane si Academia Română organizase o sesiune special dedicată memoriei acestui om
special.
Cu toate că a trăit cea de a doua parte a vietii în Statele Unite, care îl primise cu multă căldură si îi oferise oportunitătile de care s-a văzut la un anumit moment dat lipsit în România, nici odată nu s-a considerat în primul rând ca fiind un american, ci întotdeauna a fost si v-a rămâne unul dintre savantii români de renume mondial.
Dragostea sa pentru tara în care s-a născut si unde a primit primele elemente ale educatiei
se regăsesc si în dorinta sa ca după moarte rămăsitele sale pământesti să fie duse în România.

*
Pe Nicholas Georgescu-Roegen îl întâlnisem pentru prima oară în 1979, dacă îmi ramintesc bine, când a venit în România cu ocazia traducerii si publicării în limba română a celebrei sale lucrări ”Legea entropiei si procesul economic” . La timpul acela Profesorul Gheorghe Dolgu, în aula Academiei de Stiinte Economice din Bucuresti îi dedicase lui Georgescu-Roegen o sesiune special. Profesorul Dolgu îl prezenta pe Nicholas Georgescu - Roegen reafirmând opinia economistului Paul A. Samuelson, laureate al Premiului Nobel pentru economie, care afirmase:
”Avem în Georgescu-Roegen un savant printre savanti,
un economist printre economistii”.
După ce i-am ascultat pe mai multi vorbitori, i s-a dat cuvânntul si lui Roegen , care a prezentat într-un mod deosebit de simplu si clar opinia sa privind evolutia conceptului entropiei si aplicatia ei în studiul satisfacerii nevoilor umane.
Ceva mai simplu si mai frumos expus nu am avut ocazia să ascult nici înainte si nici după aceea multi ani. Eram pur si simplu fascinat de modul logic de gîndire si de explicarea unui concept nou si sofisticat.
La terminarea festivitătii, m-am apropiat de acest profesor, m-am prezentat si l-am felicitate pentru ceeace ne spusese.
Nu cred că îl impresionase cele spuse de mine; eram convins că primise asemenea aprecieri, de zeci sau sute de ori, mult mai importante din partea unor mari personalităti ale lumii stiintifice, dar mi-a spus:
Mai mult ca sigur că nu ai o carte de vizită, dar scrie-mi pe o hârtie, numele
dumitate.
Cu o deosebită emotie i-am dat foaia de hîrtie cu numele meu si mi-a spus:
Ai putea să-mi treci aici si adresa dumitale?
De ce si adresa? N-am înteles, dar m-am confirmat fără nici un alt comentariu.
Am plecat dela acest simposion mai mult decât bucuros că îl întîlnisem pe acest om despre care auzisem si despre care vorbisem cu vârul său, Academicianul Aurel Avramescu pentru care lucram la Centrul de Informare si Documentare al Academiei Române.
Au trecut mai multe luni de zile si într-o după amiază am primit o scrisoare din partea lui profesorului Georgescu-Roegen, mai bine spus din partea Universitătii Vanderbilt din Nashville (USA), unde Profesorul Roegen avea catedră si prin această scrisoare profesorul Nicholas Georgescu-Roegen îmi oferise o bursă la universitatea unde îsi desfăsura activitatea.
M-am dus cu această scrisoare la directorul meu, Academicianul Avramescu si i-am arătat-o, a citit-o si după ce mi-a restitui-o mi-a spus:
Nu ai nici o sansă să ti se dea aprobarea. Sti care sunt conditiile actuale?
Nu esti membru de partid, nu ai semnat nici un contract cu securitatea,
Deci nu faci nici-un serviciu, partidului.
Mai mult ca sigur că se va găsi un candidat, un client al partidului, care să se
folosească de oferta Universitătii din Nashville.
Nu l-am întrebat si nu am spus mai multe. Stiam exact la ce se referise si ca atare cu toată dezamăgirea pe care mi-o provocase onestitatea răspunsului directorului meu, am acceptat ideia lui care ulterior a fost sustinută si confirmată si de către profesorul M.C. Demetrescu (unul dintre părintii scolii de Marketing din România).
M-am întors la locul meu de lucru si mi-am văzut în continuare de treburile mele.
În 1980 am depus actele pentru plecarea din tară în Statele Unite si în 1982 am primit pasaportul. Intervenise Presedintele Statelor Unite Ronald Regan care pentru acordarea Clauzei Natiunii Cele mai Favorizate, României, ceruse să se elibereze pasapoarte celor care solicitaseră plecarea în SUA.
Asa s-a întâmplat că în 1982 am ajuns în Statele Unite.
Mă stabilisem cu familia într-unul din orăselele din imediata apropiere a Bostonului (Arlington) si încet, dar perseverant am început să-l caut pe Profesorul Nicholas Georgescu Roegen; nu am avut nici o dificultate să-l găsesc. Era una din personalitătile lumii intelectuale americane si multi stiau de el si am obtinut destul de usor numărul său de telefon.
Când l-am sunat si i-am spus cine sunt, si-a adus aminte de mine; am fost impresionat cum după ani de zile si-a amintit de persoana mea.
Avea o memorie deosebită, remarcabilă.
Amintirea numelui si a figurii mele nu era numai de aparentă; întradevăr îsi adusese aminte cu lux de amănunte despre mine.
Explicându-i de ce nu am putut da curs avantajului obtinerii bursei de la Universitatea Vanderbilt, mi-a spus că atunci când a fost în România a discutat cu vărul lui si i-a spus de mine, iar Academicianul Avramescu i-a explicat în amânuntime care era situatia în tară, la timpul acela.
Nu a avut nevoie de prea multe explicatii – era la curent cu întreaga politică care se manifesta în toate domeniile de activitate în România.
În orice caz s-a bucurat că am ajuns chiar si mai tîrziu în Statele Unite si după mai multe conversatii cu el si cu sotia sa, Doamna Otilia, mi-au povestit unele crîmpeie din viata lor si cum si dece ajunseseră la decizia de a pleca din România, tară pe care o iubeau la fel de mult ca si America.
Viata profesorului Nicholas Georgescu Roegen si a doamnei Otilia fusese plină de întîmplări de tot felul, si mai bune si mai grele, asa cum este adevărata viată a unor oameni obisnuiti.
L-am întrebat cum de si-a adaugat la numele său, pe cel de ROEGEN? si mi-a răspuns:
Nicolae Georgescu, mai sunt dacă nu cu miile cel putin cu sutele
în România si în alte tări, asa că am ales să-mi adaug ”o coadă” formată
din inversarea unei părti din numele si a pronumele meu N Geor, care a
devenit ROEGEN.
În felul acesta, cel care ajunsese: matematician, statistician, pedagog si economist american de origine română, creatorul teoriei bioeconomiei (o teorie care prezintă un mod revolutionar de a analiza economia), se deosebea de masa celorlati Georgesti si Nicolaesti si în felul acesta îsi asigurase un ”teritoriu” propriu al numelui său.
Ideia profesorului mi s-a părut mai mult decât originală si binevenită în special pentru un om de valoarea lui si care avea ceva special – de spus, omenirii.
La un anumit moment în dialogul nostrum a intervenit Doamna Otilia care mi-a spus: de mic copil, Niculae, rămăsese orfan de tată si a fost crescut de mama lui care era profesoară
de lucru manual la liceul de fete din Constanta.
Din copilărie se dovedise dornic să citească singur si să facă adunări si scăderi până la 100, iar când a ajuns la liceu pasiunea pentru matematică, la îndreptat spre facultatea de matematică (din Bucuresti), pa care a absolvit-o în foarte bune conditiuni.
Ulterior Nicolae a obtinut cîteva burse care i-au permis să studieze în străinătate la Paris si apoi în Anglia.
În anii până la cel de al Doilea Război Mondial lui Nicholae Georgescu I s-a oferit o catedră la Universitatea din Bucuresti.
La 38 de ani a devenit Secretarul general al Comisiei de mediere a armistitiului dintre România si tările vest-europene, membre ale Aliatilor, participând la dialogurile privind punctele de vedere ale părtilor implicate.
Prin pozitia pe care o avusese în timpul celui de al Doilea Război Mondial si la încheierea războiului, a fost socotit ca o persona non grata pentru regimul comunist si urma să fie amestecat în unele din procesele fantomă pe care comunistii ce constituiseră noua guvernare în România si sub directul control al Moscovei le organizau sile desfăsurau la indicatia Moscovei.
În aceste conditii, profesoruk Georgescu a decis împreună cu sotia sa să emigreze în Statele Unite si s-au stabilit în statul Tennessee, obtinând o catedră la Vanderbilt University.
Într-una din seri, vorbind cu profesorul Georgescu-Roegen mi-a spus:
”… trebuie să vorbesti cu Milton (Friedman –n.n.), precis el se va bucura să te cunoască.
îl voi căuta si îi voi spunei despre tine”
L-am ascultat, si l-am căutat pe Milton Friedman ca să vorbesc cu el.
Dialogul cu Dr. Friedman a fost pentru mine ca o adevărată simfonie; minutele conversatiei desfăsurîndu-se pe diverse probleme economice si în special pe cele legate de teoria crizelor economice. El a fost unul dintre cei ce mi-au sugerat realizarea unei lucrări cu o asemenea tematică, pe care am finalizat-o multi ani mai tîrziu.
Era deosebit de interesat de evolutia economică a României si îmi spunea că după opinia sa situatia economică internatională nu poate să nu aducă unele schimbări si în România.
întradevăr asa a fost si în 1989, s-a produs ce gândise el.
L-am căutat în aceeasi seară pe profesorul Georgescu-Roegen si i-am povestit de întălnirea pe care am avut-o cu Milton Friedman si cu unele dintre sugestiile pe care mi le dăduse. S-a bucurat că i-am urmat sfatul.
Ani de zile apoi am discutat cu profesoruk Georgescu-Roegen si el mi-a sugerat unele dintre subiectele care ulterior au devenit puncte de referintă pentru articolele pe care le scriam.
Iar eu ca un ”student” silitor, îi urmăream cu mult interes întreaga sa activitate publicistică,
si sincer să fiu am avut enorm de citit, profesorul fiind un prolific autor.
Atât activitate didactică cît si cea de cercetare se îndreptau încet dar sigur si deosebit de consecvent spre una din teoriile de bază ale economiei si ale conceptului utilitătii.
Concluziile sale referitoare la problema utilitătii au fost cele din care rezulta că utilitatea , asa cum era formulată de către scoala neoclasică, era o notiune ultra abstactă în care orice nevoie sau bun concret îsi pierdea complet individualitatea sa specifică.
Această utilitate – asa cum a remarcat si Academicianul Aurel Iancu în prefata lucrării lui Georgescu-Roegen privind Legea Entropiei, este astfel un fel de nevoie general, abstractă si structural indiferentă.
Nicholas Georgescu-Roegen a venit cu o teză mult mai apropiată de sensul real al utilitătii afirmând:
”… oamenii când se duc la piată, nu cumpără atîtea unităti de utilitate,
ci diferite bunuri corespunzînd diferitelor lor nevoi.”
Astfel Nicholas Georgescu - Roegen a dezvoltat această pozitie a unei ierarhii dialectice a dorintelor care conduc în mod normal la o reprezentare a preferintelor printr-o ordine lexicografică.
Acesta a fot momentul când pentru prima oară s-a introdus în teoria consumatorului (si a
consumului-n.n.) această ordine în preferintele si nevoile consumatorului: necesitatea reprezentării analitice adecvate a comportamentului adevărat.
Plecând de la asemenea puncte de vedere Nicholas Georgescu Roegen , a ajuns la concluzia
si explicarea analitică a ireversibilitătii cererii ca rezultat al evolutiei economice si chiar a simplei schimbări în conditia economică a individului.
O altă parte a activitătii ca cercetător în domeniul economic, a profesorului Nicholas Georgescu-Roegen a fost cea de creere a teoriei bioeconomice, o teorie care prezintă într-un mod revolutionar si integrator analiza activitatea economică.
Rezultatul final a zeci de ani de studii s-a materializat în lucrarea sa fundamentală : Legea entropiei si procesul economic, publicată în Statele Unite în 1971.
Tot odată profesorul Nicholas Georgescu-Roegen a fost printre primii economisti din lume care a pus bazele teoretice ale economiei mediului înconjurător.
Asa după cum este prezentată de către sursele mass-mediei internationale, domenii aparent ireconciliabile, cum erau privite economia si ecologia la sfârsitul aniilor 1960, au fost îmbinate de către profesorul Roegen, într-un mod deosebit de elegant si fundamentate matematic si fizic.
Contrar gândirii anterioare teoriei bioeconomice, care situa revolutia industrială si progresul tehnic de o parte a "baricadei", respectiv a evolutionismului lumii vii si ecologia de cealaltă parte, profesorul Roegen a oferit o clarificare decisivă, având si conotatii evidente de economie politică contemporană.
Nicholas Georgescu-Roegen a enuntat si demonstrat cum, pe de o parte, rezolvarea problemelor decisive ale mediului sunt strâns legate de progresul stiintific, tehnologic si informatic al societătii umane, dar, în acelasi timp, doar existenta progresului generalizat al rasei umane, în sine, nu poate rezolva automat problemele ecologice pe care tot oamenii si dezvoltarea accelerată a omenirii, începând cu revolutia industrială le-au creat. Factorul decisiv după opinia sa, îl reprezintă vointa societătii umane, per ansamblu, de a rezolva problemele existente.
O fire deosebit de optimistă prin modul de a gândi si a se manifesta în viata personală si în cea profesională, Nicholas Georgescu-Roegen si-a manifestat convingerea că:

” bucuria de a trăi este adevăratul scop al activitătii economice”
Dialogurile si polemicile pe probleme economice l-au adus la un anumit moment dat la analiza si combaterea punctului de vedere a lui Paul Sweezy care sustinea teoria după care sistemul capitalist este
pe cale de prăbusire.
Numai cunoscând teoria si conceptia marxistă putea fi combătută opinia lui Sweezy. Ca om de stiintă si cu meticulozitatea specifică unui matematician care se bazează pe fapte si date concrete nu pe ipoteze,
profesorul Georgescu-Roegen a făcut calea întoarsă citind lucrările lui Marx si demonstrând matematic că întreaga conceptie a lui Sweezy era total gresită.
Opinia lui Roegen s-a dovedit corectă când în 1989/90 nu sistemul capitalist se prăbusise ci sistemul bazat pe planificarea centralizată, care ducea la umflări mistificate printr-o continuă propagandă asupra unor realităti legate de evolutia industriei, agriculture, comertului exterior si în mod firesc a sistemului financiar socialist.
Desigur economia capitalist pe parcursul a zeci de ani, s-a dovedit că nu este lipsită de socurile unor crize economice puternice si acest lucru l-am putut dovedi în lucrarea care îmi fusese sugerată de Milton Friedman si pe care am finalizat-o si publicată în 2011.
Nenumăratele crize economice care se repetă continu de zeci de ani cu periodicităti destul de apropiate au confirmat teza acestor ciclicităti si tot odată au dovedit posibilitatea de iesire din aceste socuri cu multiple efecte sociale si influente internationale.
Multe dintre studiile si articolele publicate de profesorul Georgescu-Roegen s-au dovedit în totală contradictie cu filozofia economică marxistă ceea ce era firesc întrucât Marx nu avusese informatii complete si nu a putut analiza modul în care urma să evolueze sistemul industrial capitalist (de tip Manchaster) care se dezvolta în perioada vietii lui Marx si din care îsi obtinea si el suportul existentei prin intermediul prietenului său Engels, care era coproprietar al unei întreprinderi industriale de bumbac.
De aceea, asa cum aprecia Academicianul Aurel Iancu

” unele concluzii ale lui Marx, valabile pe timpul lui, au devenit
astăzi perimate. Sînt deci necesare si binevenite noile cercetări
în toate aceste domenii”

Amintirea celui care a fost profesorul Nicholas Georgescu-Roegen, rămâne ca un imbold permanent pentru toti tineril si în special pentru cei ce studiază sau lucrează în domeniul stiintelor sociale sau al activitătii economice, de a folosii si a extinde gândirea creatoare a acestui ”savant între savanti, economist între economisti” .
A fost si este o enormă bucurie amintirea de a-l fi întîlnit pe acest om si a avea conversatii cu el.
Ani de zile m-am întrebat dar nu mi-am putut găsi un răspuns real la întrebarea: cum s-a putut ca unui om de o asemenea valoare intelectuală unui adevărat enciclopedist, cum rar se pot întîlni, să nu i se acorde aprecierea prea bine meritată de către propria sa tară?.
Au trebuit să treacă peste 40 de ani de cînd plecase din tară si să fie înlăturat sistemul comunist din România pentru ca meritale stiintifice ale acesatui ”savant între savanti”, să îi fie recunoscute si în 1990 să i se acorde titlul de membru de onoare al Academiei Române.


Annapolis, MD





Dr. Alex Berca    11/20/2014


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian