Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


O carte de Vasile Popovici - Vatră străbună

Culegerea sistematică, arhivarea si publicarea folclorului din Moldova au fost realizate în ultimii patruzecisicinci de ani de către specialistii Arhivei de Folclor a Moldovei si Bucovinei, remarcabilă fiind în acest domeniu activitatea cunoscutului etnolog si folclorist, prof. univ. dr. I.H. Ciubotaru. În completarea muncii depuse de către specialisti, s-a adăugat o serie de lucrări etno-folclorice ale unor localităti din spatiul bucovinean si moldav, în general, ori simple culegeri folclorice, a căror importantă nu poate fi tăgăduită, realizate, de regulă, de către intelectuali, mai ales cadre didactice, cu adânci rădăcini în vetrele folclorice respective.

Astfel de răcăcini are omul de litere – poet, prozator si eseist recunoscut – profesorul Vasile Popovici din Cornii Botosanilor, care realizează o interesantă lucrare de gen, Vatră străbună. Folclor din zona Corni, Botosani, apărută la Editura Axa, Botosani, 2013, sub egida Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Botosani.
Lucrarea beneficiază de o Motivare semnată de Gellu Dorian, care sustine că această carte se doreste a fi o „schită monografică a sub-zonei etno-folclorice Corni”, ce se evidentiază ca valoare traditională în regiunea de confluentă a Văii Siretului cu zona Fălticenilor si, de aici, mai departe, cu cea a Tării de Sus.

Vasile Popovici, cu realizarea sa, este asezat într-o prestigioasă galerie de folcloristi botosăneni, alcătuită de Grigore Gheorghiu, D. Negureanu, D.Furtună, Tiberiu Crudu, Stelian Cârstian, D. Lavric si, evident, I.H. Ciubotaru, fără a fi uitati autori care au publicat mai târziu, precum Aurel Stefan cu volumul Colinde, colinde...Poezia obiceiurilor de Crăciun si Anul Nou la Vorona (1997), Vasile Ungureanu, cu Pe sub poale de pădure. Culegere si antologie din Tudora (1998), cărora le mai adăugăm pe entuziastul Constantin Lupu, cu cele două culegeri de folclor muzical din judetul Botosani.

În preambulul culegerii sale, în Argument, Vasile Popovici face o scurtă, dar necesară prezentare a coordonatelor istorice si toponimice a localitătii Corni, a cărei vechime a atestat-o pana lui Stefan cel Mare si Sfânt, când acesta a semnat, în cetatea Sucevei, în data de 14 martie1489, actul de vânzare a mosieii Vlădeni, „ci-i zic si Cornii, pe Săretiu”, si precizează că 90% din materialul folcloric publicat este inedit si că volumul osmotic „nu este o exegeză folcloristică exhaustivă, ci o interferare osmotică, culegere folclorică cu folcloristica, nuantând textul folcloric cu semnificatii si conotatii într-o semasiologie pe întelesul tuturor”.

Interesante sunt consideratiile despre istoricul folcloristicii, prezentarea antinomică a „folclorului vechi” si a „folclorului nou”, amintindu-le cititorilor săi că doina românească alături de inegalabilul joc al călusarilor sunt considerate de UNESCO valori apartinând patrimoniului cultural al umanitătii.
Culegerea propriu-zisă debutează, surprinzător, cu o specie folclorică aducătoare de tristete, care îndeamnă la reflectie asupra imuabilului adevar panta rei, si anume bocetul, în care ni se relatează că „A venit moartea-n grădină / Si-a rupt tânăra gheorghină”, adică pe „Fata mare logodită / Pentru nuntă pregătită”, pornită pe un „drum ducător / Înapoi neaducător”. Următoarea categorie folclorică abordată fiind cea a cântecelor, dintre care retin atentia cele cu motivul înstrăinării, cu formule de o deosebită plasticitate: „Greu e, Doamne, printre străini, / Ca descult prin mărăcini. / Mărăcinul te împunge, /Străinul te face-a plânge. / Mărăcinul te înghimpă / Si străinul te mănâncă”; ori sunt ironizate unele defecte ale consătenilor creatorului anonim, precum lenea (La cumătru lăudat, La cumătra lăudată). Si stigăturile culese si reproduse în carte sanctionează caustic o multitudine de defecte umane: betia, urâtenia, fata bătrână, omul taciturn etc.

Remarcăm faptul că una dintre doinele publicate are precizarea informatorului că a fost „auzită pentru prima oară în preajma răscoalei din 1907” (Noi tăranii de la tară), ceea ce subliniază vechimea creatiei respective si legătura ei cu evenimentele istorice concrete. Genul epic este ilustrat de Balada lui Novac, creatie anonimă, având o apreciabilă răspândire în arealul românesc..
Din multitudinea de descântece enumerate, sunt reproduse trei: de înspăimântare, pentru ursită si de deochi, si, ca panaceu universal, sunt trecute în revistă o serie de leacuri băbesti, toate menite să înlăture suferinta, indiferent de natura ei.

Categorie folclorică cu largă circulatie, teatrul popular, cu multitudinea lui de actanti si de spectatori, este reprezentat de către o variantă locală a Bandei lui Jianu, a cărei reprezentatie are loc de Anul Nou, alăuri de jocul caprei, al ursului sau al căiutilor de la Sarafinesti. Folclorul aferent sărbătorilor de iarnă este reprezentat de colinde, urături, plugusor, sorcova.
Un interesant material antroponomastic este grupat în: nume de familie, nume de botez si porecle, precum si unul toponomastic, fiind înregistrate toate părtile de sat, cu explicatii asupra numelui fiecărei dintre acestea.

Obiceiurile legate de ciclul familial, - nastere, botez, nuntă, înmormântare – sunt discutate pe scurt si oferă o imgine de ansamblu a acestor momente etnografice. Pe lângă bocetele de la înmormântare, amintite mai sus, V. Popovici discută si jocul ciusca, practicat de copii, în serile de priveghi, datină coborâtoare dincolo de zorii crestinismului.
Ciclul calendaristic înregistrează toate obiceiurile aferente sărbătorilor de peste an. Din multitudinea de obiceiuri discutate, amintim caloianul si paparuda, ritualuri de invocare a ploii în perioade de secetă îndelungată.
Pe lângă folclorul nou, o bună reprezentare o are descrierea jocurilor copiilor si publicarea unor interesante frămâtări de limbă din folclorul acestora.

O sectiune importantă a culegerii este alocată folclorului coregrafic, jocurile respective (hora, bătuta, sârba, boghii, ciobănasul, coasa) fiind ilustrate cu strigăturile aferente.
Este de retinut că fiecare specie folclorică este discutată pe scurt, multe precizări venind în sprijinul întelegerii lesnicioase a respectivelor creatii populare.

Lucrarea, în ansamblu, reuseste să facă o prezentare sincronică a realitătilor folclorice din Corni, merituos fiind efortul profesorului Vasile Popovici de a pune în paginile unei cărti ce s-a mai putut salva din creatia populară vehiculată în asezarea sa natală în aceste vremuri ale mult prea păguboasei globalizări, când preocupările de acest gen sunt tot mai rare.

Cartea beneficiază de o interesantă postfată – În dulce stil... botosănean – semnată de Maria Apetroaie, care, subliniind stilul vioi al lucrării, scoate în evidentă importanta demersului lui Vasile Popovici, constituit, indubitabil, în model demn de urmat.







Vasile Diacon     11/20/2014


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian