Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Reflectii : Din Nou în Prăvălia Negustorului de Iluzii

M-am întors la Negustorul de iluzii si l-am rugat să-mi îngăduie să vizitez Tărâmul Iluziei, locul său de bastină, să înteleg câte ceva despre puterea de atractie a dorintelor ce îti seduc vointa si te transformă în sclavul închipuirilor desarte. Intrând din nou în prăvălia sa, am remarcat schimbări masive de decor, mobilierul fiind acum dispus sub o formulă inedită, de factură post-modernistă. Chiar si el, în locul vesmintelor de secol al XIX-lea, purta jeansi albastri si un tricou strident cu un NY mare pe el de la numele orasului New York. Se vedea că mersese si pe la sală, fiindcă bicepsii săi rivalizau cu ale unui culturist profesionist, în timp ce un imens tatuaj pe antebratul drept dezvăluia o ancoră imensă cu tot felul de inscriptii într-o limbă necunoscută.

Mirat de toate aceste schimbări, nu am putut să mă abtin să exclam si să îi spun: „Salutare preabunule Negustor! Dar ce anume s-a întâmplat cu tine? Mă asteptam să văd acelasi mobilier ca data trecută si pe tine îmbrăcat în tinută de epocă. Însă totul s-a transformat într-un decor desprins dintr-un film de Hollywood si mă simt ca într-un cartier american. Poti să îmi explici schimbarea ce s-a produs?”

„Bineînteles că da! Dar mai întâi îti urez bun venit în Prăvălia mea,” spuse el râzând zgomotos si plimbându-si degetele prin părul tuns scurt cu aspect cazon, fapt ce i-a reliefat cercelul pe care îl purta în urechea stângă. „Timpurile s-au schimbat, dar Iluzia rămâne aceeasi,” îmi răspunse cu subînteles, după care mă invită să vin de cealaltă parte a tejghelei computerizate pentru a-mi arăta noul său calculator pe post de casă de marcat.

M-am apropiat curios de ecran si am văzut cum toate articolele disponibile erau afisate sub formă de imagini tridimensionale ce ieseau în relief pe suprafata mesei pe care acesta era dispus. Nu era necesar să apesi niciun fel de tastă, fiindcă meniuri colorate, asemenea unor cuburi rotitoare, se modificau de îndată ce sesizau un nou gând sau o nouă dorintă a celui care stătea în fata display-ului. Totul era sonor, de la simpla atingere cu degetul a unui obiect afisat, la zumzăirea monotonă, dar plăcută, a motorului de căutare, ce părea cuplat la propria ta minte oferindu-ti o imagine cât mai apropiată de ceea ce îti doreai.

Astfel, cel care intentiona să îsi cumpere o casă, observa imediat cum gândurile sale încep să se materializeze într-un obiect care în câteva secunde prindea formă si contur înglobând si cele mai intime detalii desprinse din profilul dorintelor privitorului. În ce mă priveste, vedeam o casă în stil neo-clasic, cu un etaj si o grădină bine îngrijită dispusă în fata ei. Arhitectura acestui ansamblu rezidential părea să fi fost inspirată din timpul Renasterii, iar fântâna arteziană din dreapta era o copie perfectă a unui model venetian cu o vechime de mai multe secole.

M-am smuls cu greu din vraja acestui ecou al propriilor mele gânduri si l-am întrebat pe Negustor, care acum am remarcat că purta un lăntisor de aur la gât. Verigile sale erau mestesugit alcătuite, cam late, dar elegante ca formă si dimensiune. Mă întrebam la ce îi foloseste unui Negustor un asemenea accesoriu, dar el, de parcă mi-ar fi citit întrebarea îmi răspunse: „Face parte din noua mea colectie de bijuterii cu putere de auto-iluzionare. Practic, oricine le poartă ajunge să se creadă exact ce îsi doreste în adâncul sufletului, oferind plăcerea de a se considera conform cu aspiratiile sale. Astfel, niciun fel de sugestie negativă nu mai pare pe ecranul interior al constiintei, niciun repros si nicio pată, ci numai imaginea luminoasă a dorintelor. Vrei să îl încerci?”

Mai mult din curiozitate, am luat o brătară de smaralde de culoare verde-deschis cu pietricele scânteietoare însirate una lângă alta, care de îndată ce am pus-o la mână s-a strâns moale, dar ferm, în vecinătatea încheieturii. Imediat am sesizat o bruscă schimbare de dispozitie si o euforie plăcută ce emana dintr-o senzatie plenară de bucurie si împlinire. Ca la comandă, o multime de gânduri si trăiri s-au revărsat cu tonalităti de curcubeu cântând la unison adevărate imnuri de laudă la adresa mea.

„Cine este ca tine, asa de inteligent, frumos si plin de putere? Nimeni! Tu esti cea mai de seamă fiintă din această lume!” spunea un gând, iar altul îi răspundea: „Mai mult decât atât! Tu esti cea mai de seamă persoană din univers fiindcă nimeni nu este ca tine!” După care o muzică plină de farmec se unea cu încântarea simturilor preamărind virtuti de care nu fusesem constient niciodată, fapt care mă făcea să văd toate lucrurile într-o perspectivă diferită, iar realitatea să îmi apară în alte culori, mult mai vii si mai atrăgătoare. Speriat de puterea brătării, mi-am smuls-o si i-am returnat-o proprietarului: „Nu, multumesc. Nu am nevoie de asa ceva, fiindcă prefer să mă stiu asa cum sunt si nu am nevoie de ademenirea lingusirii.”

„Dar de unde stii tu cum esti cu adevărat?” mă întrebă Negustorul. „Oare ai aflat totul despre tine? Esti constient de tot ceea ce poti realiza si de toate lucrurile pe care le poti întreprinde? Uite, această brătară este nimica toată fată de celelalte obiecte ale colectiei mele de sezon,” si cu aceste cuvinte îmi deschise o casetă neagră, pe care erau gravate cuvintele Sigma Medium Male Collection. În interior erau dispuse pe o catifea albăstrie mai multe accesorii: un inel de argint cu o piatră de diamant, un colier de aur, o brătară cu smaralde si un cercel de platină. Adăugă: „Aceasta este editia de toamnă pentru bărbati, dar avem si pentru femei indiferent de vârstă sau preferintă. Dacă doresti poti să o iei, fiindcă o ofer la un pret promotional.”

„Si cam cât costă?” am întrebat fiind mai degrabă curios decât doritor să achizitionez o astfel de colectie. „Bănuiesc că nu este foarte ieftină, mai ales că la tine nimic nu se dă pe gratis. Totul te costă mai mult sau mai putin imediat sau în viitorul apropiat,” am adăugat zâmbind cu subînteles.
„De ce spui aceasta? Eu am mereu oferte avantajoase, fiindcă totul, absolut orice lucru, îl ofer pe credit, fiindcă dacă nu stii, eu nu primesc bani sau alte bunuri materiale. Articolele produse pe Tărâmul Iluziei nu se pot cumpăra cu astfel de valori, lipsite altfel de noimă pentru noi, cei care venim din acea lume în realitatea voastră trecătoare,” spuse mai departe Negustorul.
Atunci am remarcat că la intrarea în magazin, cum priveai către peretele opus usii de acces, era un mare panou de plasmă de dimensiuni apreciabile, cam patru metri lungime si un metru înăltime, unde se puteau citi cuvintele: „Orice articol se oferă pe credit! Nu trebuie să plătiti nimic!” Nu prea întelegeam acest lucru, fiindcă stiam că în orice lucru oferit pe credit, costul final ajunge să fie mult mai mare, chiar dublu sau triplu, fată de cel initial. Si atunci l-am întrebat: „Dar în ce anume se exprimă costul unui articol achizitionat din Prăvălia ta?”

„Chiar nu stii? Este extrem de simplu, fiindcă singurul lucru imaterial din lumea voastră este Timpul si de aceea, orice articol din Prăvălie se plăteste prin ani, luni, săptămâni, zile, ore, minute si secunde. De exemplu, această casetă din seria Sigma costă în total cam un an, 2 luni, 3 săptămâni, 10 ore, 30 minute si 50 de secunde. Normal, este o ofertă promotională,” si îmi arătă în partea din dreapta jos a capacului casetei o etichetă albă pe care erau scrise cu cifre negre următoarele: 1y, 2m, 3w, 10 h, 3min.

„Bine, dar cum poti plăti folosind ca monedă chiar Timpul?” i-am răspuns nedumerit. „La ce fel de timp te referi de fapt? La cel pe care îl trăim sau la altceva?”
„Este simplu! Mai precis, este vorba despre Timpul cât trebuie să rămâi pe Tărâmul Iluziei purtând sau folosind respectivul obiect, fiindcă orice articol este de fapt o poartă de acces către acest Tărâm în care toate lucrurile sunt colorate sub spectrul Iluziei si orice gând devine parte a unei Lumi la care niciodată nu ai visat,” îmi răspunse zâmbind. „Fiindcă pe Tărâmul Iluziei sunt foarte multe Lumi, dintre care îti amintesc câteva dintre ele: Lumea Visării, Lumea Înăltării de Sine, Lumea Puterii si Lumea Banului, toate având în centrul lor Fântâna Plăcerilor ce îsi primeste apa din Izvorul Dorintelor.”

Am rămas mirat de atâtea detalii pe care cu amabilitate mi le-a oferit într-un timp asa de scurt, dar am preferat să refuz mărinimoasa sa ofertă. Totusi l-am întrebat: „Nu sunt interesat de niciunul dintre articolele Prăvăliei tale. Pretul mi se pare mult prea scump.”
„Nu te pripi. Uite, fiindcă intuiesc un anumit potential în ce te priveste, îti voi da voie să privesti si să călătoresti putin în aceste lumi. Vom merge împreună si îti voi arăta oamenii care au intrat pe Tărâmul Iluziei, precum si experienta lor în Lumile despre care ti-am vorbit. Concluzia o vei trage singur la sfârsit. Si acum ce spui? Plecăm sau nu într-o mică plimbare în Universul de care eu apartin? Nu vom lipsi mai mult de un ceas conform Timpului din lumea voastră,” adăugă privindu-mă direct în ochi cu o aparentă onestitate.

Nu stiam ce să fac, mai ales că imboldul Iluziei Cunoasterii pusese oarecum stăpânire pe mine, iar pe de altă parte doream să ofer semenilor mei un raport mai exact asupra misteriosului Tărâm al Iluziei, din care stiam că până acum dintre cei care intraseră în el, nimeni nu se mai întorsese.
De ce nu? Era interesantă această călătorie si poate utilă pentru cei care urmau să citească jurnalul pe care aveam să îl tin asupra a tot ce aveam să văd în jurul meu.








Octavian Lupu    11/3/2014


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian