Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Interviu cu Excelenta Sa, doamna Maria Ligor, ambasadoarea României la Ottawa

95 de ani de relatii diplomatice între Canada si România-
prietenie si...asteptata eliminare a vizelor pentru români

Legăturile la nivel înalt dintre Canada si România au început demult, din perioada Primului Război Mondial , când o frumoasă prietenie s-a înfiripat între Regina Maria si colonelul Joseph Boyle. Despre această prietenie si despre faptele de vitejie ale colonelului canadian, care par desprinse dintr-un film hollywoodian, s-au scris mai multe cărti, una dintre ele fiind semnată de fostul amabasador al Canadei în România, Excelenta Sa domnul Gilles Duguay. Dar, diplomatia înseamnă muncă sustinută, date si documente care retin acorduri, contracte si, în final, o cooperare care să aducă beneficii celor două tări.
Excelenta Sa, doamna Maria Ligor, ambasadoare a României la Ottawa, a avut amabilitatea să răspundă întrebărilor pe care i le-am adresat cu ocazia împlinirii în acest an a 95 de ani de legături diplomatice între cele două tări. O vârsta onorabilă, care a fost martora unor profunde transformări si într-o tară si în cealaltă.

1. Care este trăsătura cea mai importantă care caracterizează legaturile româno-canadiene pe parcursul a aproape un veac?

- O definitie expeditivă nu cred că ar putea reflecta complexitatea si profunzimea legăturilor dintre România si Canada. Dacă ar fi însă, să incerc alegerea unor trasaturi importante pentru întreaga perioadă de 95 de ani de relatii bilaterale, acestea ar fi prietenia, arătată constant, inclusiv în momente dificile, si seriozitatea angajamentului reciproc. Mă refer la dorinta noastră si a partenerilor canadieni ca relatiile să se dezvolte pe baza principiilor si valorilor pe care le împărtăsim.

2. La o vârstă venerabilă este important să rememorăm câteva date si realizări marcante din cele două tări.

- Primul pas a fost înfiintarea Consulatului României la Montréal, la 16 august 1919. Relatiile bilaterale la nivel de ambasadă au fost stabilite la 3 aprilie 1967, iar Ambasada României a fost deschisă în anul 1970. Un moment notabil a fost în anul 1979, când au intrat în vigoare acordurilor dintre România si Canada pentru preluarea licentei sistemului CANDU, urmate de proiectarea si procurarea echipamentelor Unitătii 1 si 2 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Cooperarea foarte bună în cadrul ONU si al Francofoniei a fost o constantă, inclusiv la organizarea Sommet-ului Francofoniei la Bucuresti, din 2006. România a beneficiat de sprijinul Canadei pentru aderarea la NATO, Canada fiind prima tară care a ratificat protocoalele de aderare si, evident, de colaborarea militară care a urmat, cu exemplul recent al măsurilor de reasigurare NATO, când 6 avioane canadiene CF-18 si personalul însotitor au fost desfăsurate la baza de la Câmpia Turzii.

3. Există câteva puncte fierbinti pe agenda bilaterală. Cel mai acut este cel legat de eliminarea vizelor pentru cetătenii români. Semnarea acordului de liber schimb între Canada si Uniunea Europeană (UE), credeti că va impune „stergerea „ vizelor pentru români?

- Este singurul ”iritant” într-o agenda bilaterală în care există identitate sau concordantă de opinii si viziune între tările noastre. Această singularizare face ca subiectul să beneficieze si de o atentie specială. Încheierea negocierilor privind Acordul Global Economic si Comercial UE-Canada, CETA (nu a fost încă semnat, mai trebuie parcurse niste etape intermediare până să se ajunga la aceasta fază), a creat oportunitatea de a sublinia importanta găsirii rapide a unei solutii la problema vizelor. Ultima întâlnire la vârf UE-Canada, din 26 septembrie, a retinut în Declaratia comună, semnată de liderii UE si de prim-ministrul Stephen Harper, ca un angajament împărtăsit atât de Canada cât si de UE (în ansamblu, nu doar de România) rezolvarea, cât mai curand posibil, a acestei chestiuni.

4. Ce va face România ca să obtină un statut egal (în aceasta privintă), asa cum i se cuvine, cu celelalte tări membre ale Uniunii Europene?

- Asa cum am spus, rezolvarea problemei vizelor nu mai este un obiectiv urmărit doar de România, există deja un angajament din partea Canadei si a Uniunii Europene, asumat la cel mai înalt nivel, de a rezolva această problemă. De altfel, UE a adoptat la începutul acestui an un mecanism de reciprocitate în materie de vize, ca metodă de a întări solidaritatea europenilor fată de situatiile în care unii cetăteni ai UE încă se mai confruntă cu un tratament diferentiat din partea anumitor state terte.
Abordarea noastră privilegiază cooperarea cu autoritătile canadiene. Acest tip de abordare a permis obtinerea unor rezultate de parcurs, deosebit de importante, cum ar fi recenta decizie (din 10 octombrie 2014, n.r.) de includere a României in lista tărilor de origine desemnate. (Această listă include tările democratice, care respectă drepturilor omului si din care, în mod normal, nu pot veni cereri de azil în Canada, n.r..) Vom continua să colaborăm îndeaproape cu omologii canadieni, pentru a facilita adoptarea deciziilor pertinente.

5. Sunt voci care sustin că acest Acord ar avantaja în primul greii Uniunii Europene, mai ales Germania. Cum va afecta el firmele românesti si care ar putea fi noua turnură în relatiile economice comune?

- Orice acord de cooperare economică si de liberalizare a comertului creează, în principiu, oportunităti pentru mediul de afaceri. Acordul este un punct de plecare si nu destinatia finală. Companiile de pe ambele maluri ale Atlanticului vor intra în competitie pentru a utiliza în avantajul propriu aceste oportunităti. Ca pe orice piată deschisă, oamenii de afaceri au nevoie să se informeze, să facă uz de avantajele competitive pe care le au sau să si le constituie inovând.
Felul in care companiile, si mai ales întreprinderile mici si mijlocii, stiu să folosească aceste oportunităti depinde de gradul lor de externalizare, de interesul de a se angaja în schimburi cu parteneri din Canada, de informare. Companiilor românesti, la fel cu celelalte companii europene, li se va facilita, prin acest acord, accesul pe piata canadiană, nu doar pentru export de produse, ci si pentru cooperare cu firme canadiene.

6. Să ne mai întoarcem putin privirea spre trecut, ca să întelegem prezentul si , posibil, viitorul. Legătura dintre cele doua tări a început demult, odată cu imigratia românilor bucovineni si ardeleni în Canada. Care considerati că este cea mai importantă contributie a românilor la fasonarea Tării Artarului?

- Românii sositi în Canada la sfârsitul secolului XIX au fost printre deschizătorii de drumuri, la propriu, printre pionierii din Vestul canadian. Au contribuit alături de alti europeni la crearea conditiilor pentru valorificarea posibilitătilor pe care le oferea un teritoriu vast, într-un context deosebit de dificil. Nu as singulariza neapărat contributia românilor. Constat, mai degrabă, că au participat alături de ceilalti si în conditii egale cu ceilalti la crearea Canadei de astăzi.

7. Cum ar putea ajuta Ambasada României, ca românii din Canada să fie mai bine cunoscuti si în România? De exemplu, există biserici construite de români, cu vechime de peste 100 de ani, care sunt declarate monumente istorice de către statul canadian.

- Sigur că principala noastră misiune este de a asigura reprezentarea intereselor statului român în această tară si de a facilita cooperarea bilaterală. Aceasta este esenta activitătii diplomatice.
Pe de altă parte, istoria prezentei românesti în Canada este foarte bogată si merită mai multă atentie, atât din partea specialistilor, cât si a publicului român în general. În ceea ce mă priveste, am pomenit de câte ori am avut ocazia despre aventura cuceririi Vestului canadian, la care au luat parte românii sositi initial din Bucovina, despre aparitia primelor biserici românesti la început de secol XX sau aparitia, în aceeasi perioadă, a localitătilor care purtau denumiri cu rezonante familiare, românesti.
Dincolo, însă, de acest efort, mai degrabă sporadic, cred că este nevoie de mai multă implicare din partea comunitătilor românesti, ele însele fiind primele interesate în a-si face cunoscută istoria. Si nu doar publicului român, din tară, cât si aici, în sânul societătii canadiene, precum si printre generatiile noi de români. Ambasada va fi întotdeauna deschisă la orice colaborare cu cei care vor initia asemenea proiecte.
Recent, am vizitat Regina, la invitatia guvernului provinciei Saskatchewan si am participat la inaugurarea sesiunii Adunării Legislative. Am avut, de asemenea, marea bucurie să întâlnesc exponentii comunitătii locale de canadieni de origine română, o comunitate care s-a constituit înca de la sfarsitul secolului XIX. Am vizitat cu această ocazie cele doua biserici românesti din Regina, Sfântul Nicolae, construită în 1902, cea mai veche biserică ortodoxă a românilor din America de Nord si Biserica Sfântul Gheorghe, un asezământ emblematic pentru capitala provinciei. În februarie, m-am întâlnit, la Winnipeg, cu descendenti ai românilor care s-au stabilit la începutul secolului XX in Manitoba, iar în vara anului viitor sper să pot vizita comunitătile din Alberta, cu deosebire localitatea Boian. Un cuvânt aparte si pentru începuturile prezentei românesti la Ottawa, unde s-au pus bazele primei parohii în 1903, asa cum am avut privilegiul să constat când mi-au fost prezentate documentele care le atestă.

8. La capitolul cultură , românii din Canada au reusit să aibă o voce importantă. Cum pot îmbunătăti imaginea economică si politică? Ce fel de viitor pot avea firmele mixte, româno-canadiene, mai ales cele gestionate de românii cu dublă cetătenie?

- Canadienii de origine română au un rol si, as zice o responsabilitate importantă, în facilitarea cooperării dintre cele două tări, la fel cum se intamplă cu multe alte comunităti etnice. Ei pot contribui la dezvoltarea interactiunilor dintre canadieni si români sau, dimpotriva, pot descuraja colaborarea.
De aceea, cred că este vorba si de responsabilitate, nu doar de o bună cunoastere a realitătilor economice din cele două tări. Ei sunt, de altfel, cel mai bine plasati ca să exploreze si să folosească oportunitătile de afaceri.

9. Ne apropiem cu pasi repezi de un secol de relatii diplomatice. Este normal să vă întreb care sunt proiectele de viitor?

- În privinta palierului diplomatic, vom fi fără îndoială co-autori la scrierea unui nou capitol al relatiilor bilaterale si această postură este, desigur, onorantă. Vom continua să lucrăm pentru o cooperare cât mai strânsă în formatele multilaterale, vom continua să contribuim la Parteneriatul Strategic dintre Canada si Europa si vom fi în continuare aliati în slujba promovării în plan international a democratiei si a drepturilor omului.







Cristina Balaj Mihai    10/29/2014


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian