Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Arhitectul Dino Tudor din Los Angeles

În iulie anul acesta, la al 38-lea Congres al Academiei Româno-Americane de Artă si Stiinte (ARA)* am asistat la o prezentare făcută de Dino Tudor (aka Dinu Teodorescu) despre realizarile lui de arhitectură industrială, domeniul in care s-a specializat. Il mai auzisem vorbind si la Congresul ARA din 1992 pe care l-am organizat eu la universitatea la care predau, California State University, Northridge (CSUN). Dino vorbeste sfătos si pe întelesul tuturor despre meseria lui, atât de complexă, arhitectura. Si cum la rândul meu am studiat la aceeasi scoală cu Dino, Institutul de Arhitectură si Urbanism ‘Ion Mincu’, Bucuresti, (astazi purtând numele de Universitatea de Arhitectură si Urbanism ‘Ion Mincu’), prezentarea m-a interesat în mod deosebit. Diapozitive cu imagini frumoase, reprezentând clădiri de scară mare la care a lucrat ca designer, au adăugat la succesul prezentării.

Soarta a făcut ca Dino Tudor să lucreze ca architect mai mult în afara tării, în SUA, Europa, Africa si Arabia Suadită. A fost architect si designer sef (‘Principal Arhitect’ si ‘Chief Designer’) la Ralph M. Parsons (RMP), a 3-a companie de constructie si management din SUA; a lucrat si în proiecte nucleare de cercetare, si apoi, 23 de ani, pe un post federal ca architect al Serviciilor de Postă al SUA (USPS) in Los Angeles. Lista lucrărilor lui este lungă. Am ales să mentionez doar câteva dintre ele: A fost architect sef de proiect la proiecte de apărare – Navy – Seaferer program, MX, Missile Site, clădiri legate de Space Shuttle Program în Palmdale, CA (NASA), clădiri de depozitare a materialelor radioactive, laboratoare de cercetare a carburantilor de mare eficacitate (HTGR, MHD), recuperarea plutoniumului, Rocky Flats, CO, clădiri de suprafată pentru extragerea minereurilor în Colorado, fabrici pentru echipament industrial – Ingersoll-Rand, Algeria si Bell Helicopter în Iran, Turnul III de birouri si parcare Jacobs Center Pasadena, CA. A fost angajat consultant de DMJM, una din cele mai mari firme de arhitectură din California de Sud, pentru un proiect militar în valoare de peste $250 Mil. în Algeria, pentru interpretarea codurilor franceze de constructie, analiza conceptului partiurilor de arhitectură a diverselor clădiri si verificarea documentelor de constructie pentru executie. A fost trimes de Parsons să prezinte pentru aprobare comisiei regale a Arabiei Saudite propunerea de restructuare a noului terminal Haj si serviciilor de support ale aeroportului din Jeddah, al cărui design original fusese făcut de Skidmore, Owens, & Merril (SOM) din New York. Faptul ca propunerile de restructurare create si propuse de Dino au fost acceptate de comisia regală, a reprezentat un succes spectaculos pentru firma Parson. Căci SOM, cu trecut foarte bogat, înfiintată in 1936, e cunoscută ca fiind una din cele mai mari si influente firme in domeniile de arhitctură, design de interior, inginerie si urbanism din lume. Acum, la 75 ani, Dino continuă să isi aplice logica si creativitatea lucrând ca consultant.

Dino Tudor face parte dintr-o familie cu traditie arhitecturală. El este a 3-a generatie de arhitecti: bunicul, Marin Teodorescu, a fost constructorul Pavilionului Principal din Parcul Carol, al Galeriilor Lafayette din Bucuresti, a făcut multe lucrări în colaborare cu arhitectul Gheorge Simotta; iar unchii lui, Ilie Teodorescu si Stefan Călugăreanu, sunt mentionati în Istoria Arhitecutrii Românesti scrisă de Grigore Ionescu.

Dino a terminat Institutul de Arhitectură la Bucuresti în 1961 si în 1969 a plecat din tară într-o excursie de 7 zile, la Viena, unde a rămas. La Viena a fost angajat la firma Victor Gruen, cea mai importantă firmă europeană de urbanism (cea care a făcut, de exemplu, Rond Point’ul de la Defense în Paris). După 3 luni de lucru la Viena, Victor Gruen (cel care a adus ideia ‘Shoping Mall’ în USA), îi propune o pozitie la Paris. Dar Dino îsi doreste să ajungă în SUA. La Los Angeles este angajat de firma Gruen International, unde Partenerul la Deparatmentul de Design era cunoscutul arhitect american Cezar Pelli (care a desenat, printre altele Petrona Towers, Kuala Lumpur).”

Întrebat de cât de usoară i-a fost integrarea în profesie în SUA Dino răspunde “Am venit aici cu idea că sunt ‘doctor în meserie’ dar în fond a trebuit să iau meseria de la început. În tară materialele de constructie erau cimentul si cărămida. Aici, mai ales în Vestul Americii, sunt otelul si lemnul. Epoca actuală este de schimbări radicale în stiintă si technologie. Ca architect esti intr-o continuă transformare, încerci mereu sa îmbunătatesti … este greu sa te opresti. După trei ani în America mi-am luat, prin examen, licenta de architect, care îti dă dreptul de liberă practică. De fapt am trecut prin repetitia examenelor din tară inclusiv Schita de Schită. Baza pentru mine au fost studiile la Mincu în România, o excelentă scoală de arhitectură si urbanism unde am învătat istoria si teoria arhitecturii, importanta detaliului, materialele de constructie, logica (împletirea între Beaux Arts si Bauhaus). La aceasta s-a adăugat experienta în tară, la IPIA (Institutul de Proiectări al Industriei Alimentare), unde am lucrat cu somitati în inginerie. Am înteles să aplic si mai bine logica, SĂ SLEFUIESC, să simplific, să aplic principiul ‘LESS IS MORE’ (‘Mai putin este mai mult’). Sigur la acestea s-a adăugat ce am învătat din călătoriile pe care le-am făcut analizând incontinuu tot ce vedeam construit pentru a întelege cum să aplic mai bine ‘VALUE ENGINEERING’, evolutie si adaptare. Acest VE este secretul succesului - îmbinarea tuturor componentelor, ceea ce până la urmă se vede în cost si survabilitatea proiectului, cum ‘îmbătrâneste’, cum rezistă timpului. Aceasta este amprenta pe care am lăsat-o la USPS prin proiectele făcute de mine care s’au construit în Los Angeles timp de 23 de ani. Succesul meu în carieră, toate realizarile mele in domeniul arhitecturii, toate le datorez bazei pe care mi le-a pus Scoala ‘Ion Mincu’ din România.”

Un coleg de facultate de la ‘Ion Mincu’, Claudius Panaitescu, architect si actionar la firma Perry-Weber din Luxemburg scrie: “Dinu … este, pentru noi cei mai tineri (promotie 1982, diplomă cu prof. Ascanio Damian) care am plecat din tară, un stimul si un exemplu precum un alt arhitect …, Dan (Tucu) Hanganu din Canada …” Si dacă cunoasteti cât de apreciat si realizat este ca architect Dan (Tucu) Hanganu veti întelege ce mare compliment este acesta.


Dino identifică trei creatori care l-au inspirat: “Pentru clădirea Morii, pe când lucram în tară la IPIA, inspiratia a fost la volume de THE LEVER HOUSE de SOM – Gordon Bunshaft, Park Ave, NYC. Apoi ‘si-a pus amprenta asupra mea’ Mies Van De Rohe, cu adevărul în care credea că ‘nu descoperi arhitectura în fiecare zi’. Dela el m-am inspirat pentru designul Turnului III al clădirii de birouri a firmei Jacobs Center din Pasadena, California. Apoi Brâncusi, pentru faptul că toată viată a “rafinat” aceeasi formă în căutarea perfectiunii si simplitătii. Si eu, am căutat simplitatea si cred că am reusit s-o creez în fatada clădirii Halei de Autobuze din Hollywood (Rapid Transit District - Bus Maintenance Facility), al cărui designer am fost pe când lucram la Parsons. Am încercat să aplic în partiul de arhitectură convingerea mea că ‘LESS IS MORE’ si să realizez ‘un tot’ expresiv si functional. Pentru această clădire creată de mine mi-a fost înmânat Premiul de Merit (‘Award of Merit’) în Noiembrie 1980 din partea Institutului Arhitectilor Americani - American Institute of Architets (AIA) pentru excelentă în design si executie. Sunt singurul architect român care a fost onorat cu o astfel de diplomă din partea AIA-lui." Despre reusita acestei lucrari vorbeste Serban Andronescu, în articolul despre arhitectura lui Dino Tudor din revista "New York Spectator", New York, Mai 1990: ” Ideiile pe care (arhitectul Dino Tudor) le-a avut si le execută, conceptia în general si detaliul în particular, au fost recunoscute atât de organele de avizare ale orasului cât si de colegii profesionisti si anume amplasarea unei clădiri industriale în mijlocul Hollywoodului! Adaptarea la teren a constructiei, jumătate inclusă în diferenta de nivel dintre bulevard si incintă, retragerea dela stradă, tratarea simplă a exteriorului, expunera rampelor de acces la diferite nivele ale clădirii, alegera materialului de constructie, betonul armat, fac ca această clădire să fie inclusă la scara comunitătii si să nu fie un conflict estetic si vizual, clădirea ca volum nu obstruează vederea către oras a zonei de locuinte la Nord de teren ...”

Dino Tudor are meritul de a fi tratat arhitectura ca stiintă si nu numai ca artă, doar pentru ‘ce se vede’. În clădirile create de el ca arhitect, Dino a împletit cu dibăcie si talent, nevoia programului, a clientului – fie că era vorba de Guvernul Federal sau de companiile particulare, private.

Iată ce scrie arhitectul sef Anthony (Tony) Josh în Noiembrie 1981 în momentul când Dino si-a anuntat decizia de a pleca de la firma Parsons. “Plecarea ta va avea un impact puternic asupra departamentului de design pentru o vreme bună de acum încolo. Sfera largă a experientei pe care ai adus-o tu ca designer sef pentru Parsons poate fi numai un vis pentru alti arhitecti, si mă refer în special la complexul premiat RTD si la “aventurile” tale (arhitecturale, de success) în Arabia Saudită (cu noul TERMINAL HAJ din Jeddah). În numeroase ocazii clienti pentru care ai lucrat si-au exprimat aprecierea despre tine.” Cu mult mai târziu, unui coleg de breaslă, acelasi Tony Josh îi va spune “Mi-au trebuit 10 ani ca să înteleg ce ne explica Dino.”
La începuturile anilor ‘70 Dino Tudor s’a împrietenit cu arhitectul român Haralamb (Bubi) Georgescu**. Acesta reusise să se facă cunoscut pentru creatiile lui arhitecturale în ‘stil modernist’ – clădiri de resedinte si clădiri medicale în Los Angeles si Palm Springs. Discutiile între cei doi au fost lungi în domeniul profesional cât si despre colaborarea arhitectului Georgescu cu arhitectul Horia Creangă. Dino si Bubi au devenit asociati înainte de plecarea lui Bubi pentru a lucra în Australia – Dino, urmând să continuie proiectele începute în California sau care trebuiau să se definitiveze. Moartea tragică a lui Bubi în 1977 a fost o lovitură pentru Dino.
Dino nu s-a sfiit să îsi facă cunoscută originea ca român–american. În biroul lui, peste tot unde a lucrat, a avut expus motto-ul: “My country America - My Heritage România!” (“Tara mea - America si Trecutul meu/Mostenirea mea - România”). Dino este convins că “poti smulge Românul din România, dar nu vei smulge niciodată România din inima Românului!” După Revolutia Română din 1989 împreună cu fratele lui, Marin Tudor, MD FACS, doctor chirurg în New York, membru al Colegiului American de Chirugie, a făcut donatii pentru Spitalul de Copii din Bucuresti. Iată ce spune Dino despre cu ce crede că se poate mândri: “Că în viată si în activitatea mea profesională nu mi-am făcut de rusine tara, familia si meseria! Si nu sunt singurul.”

Note:
* Vedeti articolul scris de Ileana Costea despre Al 38-lea Congres ARA 23-25 iulie 2014 ‘Stiinta si Arta Românească minunat prezentată la Caltech, Pasadena, California de Sud’, în Românul Australian Iulie-August 2014, Anul 22 Nr. 215, pp. 10 si 6.
http://roaussie.aradomain.com/pdfs/roaussie22_215.pdf

** Vedeti articolul scris de Ileana Costea despre arhitectul Haralamb (Bubi) Georgescu publicat în Românul Australian Mai-Iunie 2014 Anul 22 Nr. 214, pp. 10-11, http://roaussie.aradomain.com/pdfs/roaussie22_214.pdf .

© Autoarea retine drepturile de copyright pentru acest material.






Dr. Ileana Costea     9/23/2014


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian