Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


De vorbă, la Atena, cu Florin Gheorghiu

Ben Todică: De ce ati plecat din tară?
Florin Gheorghiu: Am plecat din tară, deoarece sotia mea era cetătean străin si am decis să ne continuăm viata în patria ei.

B.T.: Care a fost obstacolul cel mare pe care l-ati înfruntat ca emigrant, la început si după aceea? Ce a fost cel mai greu?
F.G.: Cel mai mare obstacol înfruntat ca emigrant a fost învătarea limbii tării. Din fericire, m-am adaptat foarte repede. După 6 luni, vorbeam destul de fluent limba greacă.

B.T.: Ce simtiti pentru România, acum si de-a lungul anilor?
F.G.: România este si va fi patria mea etenă, iar Grecia, cealaltă patrie!

B.T.: Ce faceti sau ati făcut pentru România (în România si-n străinătate), pentru schimbarea imaginii)?
F.G.: În anul 1992, am fondat prima revistă care a apărut în Grecia în limba română si greacă. Revista se numea "Ateneul Eleno-Român", apoi, împreună cu un grup de entuziasti, am fondat prima comunitate românească din Grecia, Comunitatea "Stefan cel Mare si Sfânt", fiind ales si primul presedinte al comunitătii. Deoarece sunt din Moldova, municipiul Husi, judetul Vaslui, am "botezat" comunitatea cu numele marelui voievod, unul din cei mai mari români ai tuturor timpurilor! Am propus d-lui ambasador de atunci, (după 2008), prof. dr. Caius Τraian Dragomir să facă demersurile necesare, pentru ca Aeroportul International Otopeni să se numească "Henri Coandă". Aceasta, pentru a se crea o imagine luminoasă în întreaga lume, despre România. Din fericire, acest deziderat al meu, s-a îndeplinit. Împreună cu un grup de sustinători, în frunte cu d-na Monica Săvulescu-Voudouri, cea care a fost promotoarea si presedinta, am înfiintat Societatea Culturală Balkania Contemporană, la care se desfăsoară foarte multe activităti culturale (cenaclu, lansări de carte, echipă de teatru, invitati din tară, din Grecia si din tările balcanice, pentru promovarea unei imagini corecte a României, traduceri de carte a unor scriitori români (Caragiale, Panait Istrate, Gelu Naum, Marin Sorescu, Nichita Stănescu).
În 1994, la Teatrul Antic Epidaur, unde se desfăsoară un prestigios festival international de artă, pentru prima dată a fost invitată să dea spectacol, o trupă din România. Este vorba despre Teatrul "Bulandra". Meritul îi apartine lui Ion Caramitru, care în acea vreme era ministrul culturii. Ambasada de la Atena a sprijinit această manifestare, ca si Comunitatea noastră. Am închiriat un autocar si am asistat la un spectacol de exceptie cu "Antigona" lui Sofocle, în limba română. În rolurile principale erau, regretata Irina Petrescu, Ion Caramitru, Ion Besoiu, regretatul Dan Tufaru.
În anul 1995, în luna iunie, am organizat si sponsorizat ca persoană particulară o expozitie de artă plastică la Centrul Cultural al Primăriei Paleo Psihico. Acesta este unul din cele mai selecte cartiere ale Atenei. La această expozitie am invitat pe regretatul mare grafician Marcel Chirnoagă, care m-a onorat cu prietenia sa. Maestrul Chirnoagă a prezentat ciclul Apocalipsa, care este o capodoperă a gravurii române din secolul XX. De asemenea, în expozitie erau lucrări ale designer-ului Alexandru Ghildus si picturi ale arhitectei Mara Kukula, care locuieste în Atena. Expozitia s-a bucurat de un mare succes.

B.T.: Sunteti multi artisti români în Atena?
F.G.: La ora actuală există în Atena un grup pestigios de oameni de cultură si artă. Acestia contribuie prin operele si activitatea lor, la activitatea bogată a Societătii Culturale Balkania Contemporană. Astfel, d-na Monica Săvulescu-Voudouri este un romancier de seamă, care a publicat în România, Olanda, Belgia, Danemarca, Peru, Grecia. Este sufletul acestei societăti. Tot în Atena, locuieste soprana Marina Krîlovici, prof. dr. Victor Ivanovici, un scriitor, critic de artă si traducător de greacă, spaniolă, română, recunoscut pe plan international. Există si un grup de muzicieni de valoare ca: violoncelistul Marcel Spinei, pianista Sanda Spinei, violonistul Sergiu Năstase, harpista Maria Năstase, bizantologul si istoricul Florin Marinescu, care studiază manuscrise românesti de la Muntele Athos si a scris mai multe cărti de istorie si relatii eleno-române. Avem o foarte bună legătură cu Editura Omonia din Bucuresti, condusă de apreciata doamnă Elena Lazăr care publică traduceri din literatura greacă în limba română si din literatura română în limba greacă. Tot aici trăieste si un sculptor talentat, Gabriel Grama.

B.T.: Dacă ati avea multi bani, cum ati ajuta România?
F.G.: Dacă as avea multi bani, as ajuta pe elevii meritosi să-si continue studiile. De altfel, am publicat două volume de poezii "Sentimente în chihlimbar" si "Pe urma zborului", iar banii din vânzarea cărtilor au fost donati pentru elevi merituosi din Iasi, care nu au posibilităti materiale.

B.T.: Neavând multi bani ce faceti pentru România?
F.G.: Pentru a face ceva bun pentru România, nu este nevoie neapărat să ai multi bani. În primul rând, trebuie să fii corect, acolo unde te afli (omul sfinteste locul), să te consideri mereu un reprezentant al patriei tale, care face cinste locului de unde a pornit. De asemenea, niste idei bune, pot să contribuie la îmbunătătirea imaginii tării de origine.

B.T.: Dati-mi un exemplu! O idee foarte bună este mai importantă decât banii.
F.G.: Se pare că am avut o asemenea idee, chiar îmediat după 1990, dar din păcate, desi ideea era sublimă, punerea ei în practică a lipsit cu desăvârsire (cum spunea Caragiale!). Deoarece la vremea respectivă eram bombardati prin intermediul televiziunii numai de imagini si reportaje terifiante referitoare la tara nostră (vezi copiii cu Sida si cei handicapati), m-am gândit că un răspuns adecvat s-ar fi putut da chiar prin intermediul televiziunii. Acest proiect, nerealizat din păcate, dar care nu ar fi rău să se realizeze acum, l-am denumit Proiectul Madrigal. Iată despre ce este vorba: După modelul Concertului de Anul nou, de la Viena, să fie transmis din România (în cât mai multe tări, încetul cu încetul), un concert care să prezinte Colinde de Crăciun, interpretate de Corul Madrigal. Adevărul este că la acest capitol, la vremea respective (trăia regretatul Marin Constantin), eram imbatabili pe plan international. Se putea amenaja o sală de concert frumos ornată la Ateneu, cu sprijinul Orchestrei Simfonice radio-tv si al câtorva mari solisti de operă (Angela Gheorghiu, Nely Miricioiu, Mariana Nicolesco si multi altii), cu un regizor talentat se putea organiza un spectacol fără egal, pe care l-ar fi preluat la început câteva televiziuni străine (Republica Moldova, alte tări vecine), în timpul pauzei se puteau proiecta imagini cu ce este mai frumos în România (mănăstirile din Bucovina, Complexul sculptural Brâncusi de la Tg. Jiu si avionul lui Coandă, etc. etc.)
Fiind o fire optimistă, m-am adresat la Ambasada noastră din Atena, unde ideea a fost apreciată, dar nu si sprijinită. Atunci, am făcut un drum la Bucuresti si am încercat să sustin proiectul, care încetul cu încetul ar fi adus si bani, pentru că sponsorii asteaptă niste manifestări de anvergură pentru a li se face publicitate. M-am adresat presei, am sustinut ideea la Forumul Românilor organizat de Fundatia Culturală Română, l-am vizitat acasă pe Marin Constantin, care a fost încântat de idee si s-a oferit să sustină gratuit concertul, dar cu conditia ca un for (un minister, o fundatie) să se implice în organizare. Am scris un articol si în Ateneul Eleno-Român, referitor la acest proiect, dar totul a rămas un vis frumos. Mă gândesc că nu este târziu nici acum, ca ideea să prindă viată. Poate ar fi mai bine dacă totul ar porni din Iasi, unde Teatrul National este o adevărată bijuterie arhitectonică, există Opera din Iasi care are un manager inimos (d-na Beatrice Rancea) si există un cor extraordinar al studentilor de la Conservator, condus de prof. dr. Nicolae Gîscă, care a fost premiat pe multe meridiane ale lumii si cântă în mai multe limbi străine. Credeti că am putea să plecăm împreună, în căutarea timpului pierdut si să se realizeze acest vis al meu? Cred că România merită o asemenea promovare!

B.T.: România merita mult mai mult! Am putea să ne alăturam noi, toti românii care simtim la fel.
Credeti că românul emigrant după ’89 simte diferit pentru România?
F.G.: Nu stiu ce simt cei veniti după 89 din România, dar un om de calitate, trebuie să-si iubească tara.

B.T.: Despre atitudinea pentru limbă?
F.G.: În legătură cu limba, îmi permit să vă citez câteva versuri din poezia mea "Limba Vorbită" care a fost publicată în volumul, "Pe urma zborului": "Fratele meu geamăn, poetul / Când amintea despre limba vorbită /... Îmi spunea c-o respiră tot timpul ca aerul! / Eu mă imaginam un scafandru aflat în adânc / În oceanul de vise, din ea, cer cu nesat respirând ".

B.T.: Fenomenale!!! Vă multumesc si vă doresc tot binele!






interviu realizat de Ben Todică    9/1/2014


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian